Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Accesul la justitie si la asistenta juridica in exercitarea recursului in casatie in lumina Codului de procedura penala in vigoare, aparut in Revista Revista Dreptul

Rolul avocatului in realizarea accesului partilor la justitie in materie penala este, in mod evident, considerabil: opera justitiei penale implica dreptul la un aparator, drept care formal nu a fost niciodata negat, chiar si in fata unor jurisdictii exceptionale si care presupune uneori si prezenta obligatorie a acestuia, contra vointei persoanei interesate, in cazurile de desemnare din oficiu, potrivit legii. Rolul avocatului este atat de important incat judecatorul constitutional face din prezenta sa un principiu fundamental, iar judecatorul european ii rezerva garantii conventionale.

De asemenea, legea insasi prevede prezenta obligatorie a avocatului in anumite proceduri. in acelasi timp, rolul avocatului nu este intotdeauna bine inteles, suprapunandu-se uneori pe dreptul propriu al persoanei interesate. Un asemenea exemplu il reprezinta conditionarea exercitiului dreptului partilor la recursul in casatie in materie penala de introducerea cererii numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii in fata inaltei Curti de Casatie si Justitie.

In privinta dreptului de a face recurs in casatie al partilor (al inculpatului, partii civile si partii responsabile civilmente), alineatul 2 al art. 436 CPP in vigoare contine o prevedere noua in raport cu vechea reglementare, potrivit careia inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot face cerere de recurs in casatie numai prin intermediul unui avocat care poate pune concluzii in fata inaltei Curti de Casatie si Justitie. Aceasta noua prevedere este justificata de aceea ca o cale de atac extraordinara atât de complexa si tehnica cum este recursul in casatie, care poate fi formulata numai pentru motive de nelegalitate prevazute expres de lege si care implica dezbateri de specialitate asupra unor chestiuni juridice de ordin procedural si substantial, nu poate fi exercitata in mod eficient, in conditii rezonabile si cu sanse reale, decât prin intermediul unui specialist cu pregatire juridica.

Aceasta dispozitie legala a fost inspirata din noul Cod de procedura civila, care in art. 486 alin. 3 coroborat cu art. 13 alin. 2 teza a II-a prevede, sub sanctiunea nulitatii, ca cererea de recurs trebuie sa cuprinda semnatura avocatului sau, dupa caz, a consilierului juridic, iar la cererea de recurs se va atasa imputernicirea avocatiala sau, dupa caz, delegatia consilierului juridic. De asemenea, art. 83 alin. 3 din acelasi cod prevede ca "la redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si motivarea recursului, persoanele fizice vor fi asistate sau, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii".

Ulterior, insa, Curtea Constitutionala a sanctionat textele indicate mai sus, statuând ca ele contravin art. 21 si 24 din legea fundamentala[5]. in acest sens, a retinut ca desi accesul la justitie nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite conditii de forma si de fond impuse de lege, totusi aceste conditionari nu pot fi acceptate daca afecteaza dreptul fundamental in chiar substanta sa. S-a subliniat ca prin instituirea obligativitatii reprezentarii si asistarii partilor prin avocat, ca o conditie de admisibilitate a exercitarii caii de atac a recursului, legiuitorul a reglementat o limita a accesului liber la justitie. Aceasta limita a fost considerata, insa, nerezonabila, deoarece risca sa transforme dreptul partilor la calea de atac prevazuta de lege intr-unul iluzoriu, teoretic.

Curtea Constitutionala a constatat ca masura reprezentarii si asistarii prin avocat in etapa procesuala a recursului in procesul civil nu este proportionala cu scopul urmarit de legiuitor, avantajul public fiind nesemnificativ, in raport cu gradul de afectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei consacrate in art. 21 si 24 din Constitutie. in acest sens, a stabilit ca dispozitiile legale criticate au afectat si dreptul la aparare al partilor, ca o consecinta a ingradirii exercitarii dreptului acestora de acces liber la justitie. Totodata, a concluzionat ca obligatia reprezentarii si asistarii prin avocat pentru exercitarea recursului echivaleaza, pe de o parte, cu transformarea continutului dreptului fundamental la aparare intr-o conditie de admisibilitate a exercitarii unei cai de atac, iar, pe de alta parte, cu convertirea acestui drept intr-o obligatie, ceea ce creeaza premisele anihilarii acestuia.

Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari
Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari

Vezi detalii

Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului
Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului

Vezi detalii

Diurna legala in Romania si in strainatate
Diurna legala in Romania si in strainatate

Vezi detalii

in acelasi sens, s-a exprimat si o parte a doctrinei de specialitate[6], sustinându-se ca aceste texte lipsesc de efectivitate dreptul partilor la recurs, neexistând o justificare rezonabila pentru lipsirea recurentului de posibilitatea de a obtine in mod direct examinarea pe calea recursului a sustinerilor sale privind modul in care a fost solutionata hotararea atacata. S-a sustinut ca sanctiunea recursului care nu este semnat de un avocat sau consilier juridic este nu numai excesiva, ci chiar absurda, fiind ilogic sa repudiezi un recurs numai pentru ca lipseste semnatura unui avocat[7]. S-a mai aratat ca judecatorii din instanta de recurs nu trebuie absolviti cu totul de obligatia lor de a sprijini partile in exercitarea drepturilor procesuale[8]

Continuarea aici.

de
Data aparitiei: 10 Noiembrie 2016
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Accesul la justitie si la asistenta juridica in exercitarea recursului in casatie in lumina Codului de procedura penala in vigoare, aparut in Revista Revista Dreptul":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Prejudiciu provocat de nedezbaterea succesiunii. Ce se poate face?

Intrebare: Buna ziua, Tatal meu se confrunta cu urmatoarea situatie neplacuta: in urma decesului tatalui (in speta bunicul meu) in anul 1984, au ramas aprox. 4 pogoane de pamant; suprafata ce ar fi trebuit impartita in mod egal intre cei cinci copii ai familiei (deoarece decedatul nu a facut vreun act pe numele unuia sau altuia dintre copii). Dezbaterea mostenirii pentru acest pamant nu s-a realizat pana in prezent. Primaria de pe raza comunei defunctului parinte a eliberat acum mult timp titlul de proprietate al acestuia (in original) unuia dintre copiii urmasi (in speta unei surori, cu care tatal meu nu vorbeste de mai bine de 20 de ani), acesta dispunand dupa bunul plac impartirea terenului. Tatalui meu i-a revenit (la indicatiile surorii) o suprafata anume pe care a dat-o partial in arenda (cultura de grau). In fiecare an, tatal meu se ducea si-si ridica partea de grau aferenta. Anul acesta, respectiva sora s-a dus la depozitul de grau al asociatiei la care tatal meu avea arondata respectiva suprafata si sub un anume pretext a ridicat cantitatea de grau aferenta in numele tatalui meu (pe care binenteles refuza sa o mai dea si nici macar nu mai recunoaste ca a ridicat-o ea, in ciuda celor sustinute de administratorul depozitului de grau, care dupa parerea mea are o parte din vina). Ea, ca de altfel toti urmasii (inclusiv tatal meu) nu detine un certificat de mostenitor nici pentru partea sa si nicidecum pentru intreaga suprafata. Ce posibilitati are tatal meu pentru recuperarea prejudiciului? (mentionez ca intentioneaza sa deschida o actiune pentru stabilirea clara a succesiunii, dar pana atunci....exista vreo sansa sa recupereze cantitatea de grau?) Poate face reclamatie sau plangere? daca da...catre cine? (politie?, etc.), impotriva cui mai exact? (a surorii?, a administratorului de la depozit? sau a ambilor?) si ce motiv ar trebui invocat? Multumesc foarte mult pentru amabilitate.

Raspuns: In primul rand ati precizat ca s-a eliberat un titlu de proprietate pentru imobilul teren pe numele ... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice