Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

CCR: actele de urmarire penala trebuie verificate in procedura camerei preliminare

Toate actele de urmarire penala prin care s-au administrat probele fac obiectul verificarii in procedura camerei preliminare, conform motivarii deciziei prin care CCR (Curtea Constitutionala a Romaniei) a stabilit ca solutia legislativa din Codul de procedura penala care nu permite judecatorului de camera preliminara sa administreze alte mijloace de proba in afara "oricaror inscrisuri noi prezentate" este neconstitutionala.

"Curtea retine ca fac obiect al verificarii in procedura camerei preliminare toate actele de urmarire penala prin care s-au administrat probele pe
care se bazeaza acuzatia, pentru a se asigura, in acest fel, garantia de legalitate, independenta si impartialitate. Curtea retine, totodata, ca verificarea legalitatii, inclusiv a loialitatii - componenta intrinseca a legalitatii - administrarii probelor de catre organele de urmarire penala, implica controlul realizat de judecatorul de camera preliminara cu privire la modul/conditiile de obtinere si folosire/administrare a probelor
", se arata in motivarea publicata luni pe site-ul oficial al CCR.

Conform CCR, "judecatorul de camera preliminara poate incuviinta administrarea doar a inscrisurilor noi prezentate de parti si de persoana vatamata in vederea verificarii conditiilor in care probele, cu privire la care s-au ridicat exceptii, au fost administrate de catre organele de urmarire penala. Altfel spus, Curtea constata ca dispozitiile art.345 alin.(1) din Codul de procedura penala, astfel cum au fost modificate prin Legea nr.75/2016, limiteaza mijloacele de proba ce pot fi administrate in aceasta faza procesuala, in vederea verificarii legalitatii administrarii probelor in urmarirea penala, doar la inscrisurile noi prezentate de parti si persoana vatamata ori administrate la cererea acestora, revenindu-se, in acest fel, la formalismul constatat prin Decizia nr.641 din 11 noiembrie 2014, precitata, paragraful 60, asadar la „constatarea formala a legalitatii probelor. In acest fel, se limiteaza independenta judecatorului de camera preliminara in realizarea actului de justitie, pe de o parte, si se incalca dreptul la aparare si dreptul la un proces echitabil al partilor si persoanei vatamate, in componenta sa referitoare la egalitatea armelor, pe de alta parte.

In ceea ce priveste probleme obtinute in mod nelegal, Curtea a decis ca  “o proba nu poate fi obtinuta nelegal decat daca mijlocul de proba si/sau procedeul probatoriu prin care este obtinuta este nelegal, aceasta presupunand nelegalitatea dispunerii, autorizarii sau administrarii probei.” De asemenea, CCR a adaugat ca “nelegalitatea acestora este sanctionata de prevederile art.102 alin.(3) din Codul de procedura penala, prin aplicarea regimului nulitatii absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitatile, asa cum sunt ele reglementate la art.280-282 din Codul de procedura penala, privesc doar actele procedurale si procesuale, adica mijloacele de proba si procedeele probatorii, si nicidecum probele in sine, care nu 11 sunt decat elemente de fapt. Prin urmare, este fireasca aplicarea regimului nulitatilor, conform art.102 alin.(3) din Codul de procedura penala, doar actelor prin care s-a dispus sau s-a autorizat proba sau actelor prin care s-a administrat aceasta. Doar aceste acte pot fi lovite de nulitate absoluta sau relativa, aceasta din urma presupunand o incalcare a drepturilor unui participant la procesul penal, ce nu poate fi inlaturata altfel decat prin excluderea probei astfel obtinute din procesul penal.

Softuri de Legislatia Muncii
Softuri de Legislatia Muncii

Vezi detalii

Executarea silita. Ghid de aparare impotriva abuzurilor
Executarea silita. Ghid de aparare impotriva abuzurilor

Vezi detalii

Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari
Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari

Vezi detalii


 

Motivarea CCR poate fi citita in intregime aici. >>

de
Data aparitiei: 05 Februarie 2018
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "CCR: actele de urmarire penala trebuie verificate in procedura camerei preliminare":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Exceptie de inadmisibilitate

Intrebare: In anul 2010 in luna februarie mi-am achitat impozitele la primarie pentru anul respectiv, ulterior in noiembrie am aflat cu stupoare ca mai datorez 1500 lei, deoarece cu data de 01.07.2010 a intrat in vigoare OUG 59/2010 si au fost recalculate impozitele auto pentru sase luni. Consider ca suma respectiva nu o datorez, motiv pentru care am depus contestatie, solutionata negativ. In urma acestui demers am atacat in instanta de contencios administrativ instintarea de plata, anexand si dovada plangerii prealabile. Actiunea mi-a fost respinsa ca inadmisibila cu urmatoarea motivare: Reclamantul a inteles sa conteste, asa cum s-a aratat mai sus actul cu nr. intitulat instintare de plata, depus la dosarul de fond la fila cu nr.8. In speta sunt aplicabile prev. art.41 din OG 92/2003, comform carora, in intelesul prezentului cod, actul administrativ fiscal este actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatiilor fiscale. Prin prisma acestor dispozitii, tribunalul constata ca actul atacat este un act administrativ fiscal, in intelesul legii si este supus procedurii de contestare instituita prin Titlul IX din OG 92/2003, care reglementeaza procedura de solutionare a contestatiilor formulate impotriva actelor administrativ fiscale. Ceea ce poate fi atacat la instanta judecatoreasca de contencios administrativ sunt deciziile emise in solutionarea contestatiilor impotriva titlurilor de creanta, pracum si impotriva altor acte administrativ fiscale. Prin cererea de chemare in judecata reclamantul nu ataca o decizie emisa in solutionarea contestatiei impotriva titlului de creanta, astfel actiunea in contencios administrativ este inadmisibila. Pentru considerentele sus aratate, instanta in baza art. 205 din OG 92/2003 va admite exceptia inadmisibilitatii. Deci actiune respinsa pe exceptie, motivare pe fond era greu de gasit. Mai are vreun rost recursul? Trebuia sa atac raspunsul la plangerea prealabila nu titlul de creanta? Chiar daca instanta desfiinta raspunsul titlul de creanta ramane, deci tot bun de plata sunt.

Raspuns: Prin urmare, daca inca mai sunteti in termenul de contestare a deciziei emisa ca urmare a solutionar... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice