Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Cererea completatoare: Cine, cand si in ce conditii

Cererea de chemare in judecata poate fi completata sau modificata, sub sanctiunea decaderii, conform art. 199 alin. (1) Cod de proc. civ., pana la primul termen de judecata la care partea a fost legal citata.  

Prin urmare, reclamantul poate formula o cerere completatoare sau modificatoare, astfel incat cadrul procesual stabilit initial prin cererea de chemare in judecata poate fi modificat, iar pretentiile reclamantului pot fi completate sau modificate. In acest caz, instanta dispune amanarea pricinii si comunicarea cererii modificate paratului, in vederea facerii intampinarii.

Conform art.199 alin. (2) Cod de procedura civila, cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declaratiile verbale facute in instanta:

1. cand se indreapta greselile materiale din cuprinsul cererii;
2. cand reclamantul mareste sau micsoreaza catimea obiectului cererii;
3. cand cere valoarea obiectului pierdut sau pierit;
4. cand se inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere pentru realizarea dreptului sau dimpotriva, in cazul in care cererea in constatare poate fi primita.

Din acest text de lege rezulta ca orice precizare cu privire la cererea initiala va putea fi facuta oricand in cursul judecatii. De altfel, este des intalnita in practica situatia in care valoarea obiectului sau suprafata terenului este stabilita abia dupa efectuarea expertizei tehnice de specialitate astfel incat abia dupa aceea reclamantul poate preciza cuantumul exact al valorii pe care o solicita ori suprafata de teren revendicata etc.

Ultima situatie este aceea prin care o cerere in constatare este inlocuita de o cerere in realizarea dreptului sau o cerere in realizarea dreptului este inlocuita cu o cerere in constatare. Cererea pentru constatarea existentei sau neexistentei unui drept nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Un exemplu ar fi acela cand reclamantul, in loc sa uzeze de o lege speciala care-i confera posibilitatea realizarii dreptului (cum ar fi Lega 10/2001), formuleaza o cerere in constatare in baza dispozitiilor Codului de procedura civila.


Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Data aparitiei: 05 Septembrie 2013
Votati articolul "Cererea completatoare: Cine, cand si in ce conditii":
Rating:

Nota: 4.67 din 5 din 3 voturi
Urmareste-ne pe Google News
©2024 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

MODIFICARILE din Contractele Civile si Actele Comerciale se aplica deja!

Folositi NOILE Modele de Documente pentru 2024

Descarcati GRATUIT Raportul Special "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016