Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Codul civil - Despre obligatiile asociatilor

Codul civil


Despre obligatiile asociatilor intre ei insisi si in privinta altora

Sectiunea I: Despre indatoririle asociatilor intre ei insisi

Art. 1501

Societatea incepe in momentul facerii contractului, daca nu se stipuleaza un alt timp.

Executarea silita. Ghid de aparare impotriva abuzurilor
Executarea silita. Ghid de aparare impotriva abuzurilor

Vezi detalii

Softuri de Legislatia Muncii
Softuri de Legislatia Muncii

Vezi detalii

Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului
Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului

Vezi detalii


Art. 1502

Daca nu s-a stipulat nimic in privinta duratei societatii, atunci ea se prezuma contractata pentru toata viata asociatilor, cu singura marginire cuprinsa in articolul 1527.
Daca insa ea are de obiect o afacere ce nu dureaza decit un timp determinat, atunci se prezuma contractata pentru tot timpul cit va tine acea afacere.

Art. 1503

Fiecare asociat, in privinta societatii, se considera ca un debitor de tot ceea ce a promis de a pune in comun.
Daca s-a promis un obiect determinat de care societatea s-a evins, asociatul ce l-a pus in comun e raspunzator catre societate in felul precum vinzatorul este catre cumparator. (C. civ. 1074 si urm., 1337 si urm.).

Art. 1504

Asociatul care era dator a pune in comun o suma de bani, si care n-a facut-o, de drept si fara nici o cerere ramine debitor de dobinda acestei sume, din ziua in care trebuia sa o plateasca, fara a fi scutit si de plata de daune-interese, daca s-ar cuveni.
Asemenea se va urma si in privinta acelor sume ce ar fi luat din casa societatii, a caror dobinda va incepe a se socoti din ziua luarii lro pentru un folos al sau particular. (C. civ. 1075, 1081, 1088).

Art. 1505

Asociatii care s-au indatorat a pune in comun industria lor vor trebui sa dea seama de toate cistigurile facute prin acel fel de industrie, ce este obiectul societatii. (C. civ. 1496, 1503).

Art. 1506

Cind un asociat este pe seama sa creditor de o suma exigibila al unei perosne, debitor asemenea si catre societate cu o suma exigibila, atunci aceea ce primeste de la un asa debitor va trebui sa se socoteasca atit in creditul societatii, cit si in al sau propriu, in proportia ambelor credite, chiar cind prin chitanta data s-ar specifica ca primirea s-a facut numai pe seama creditului sau particular.
Daca insa prin chitanta data s-ar specifica ca primirea s-a facut numai in contul creditului societatii, atunci se va urma dupa aceasta declaratie. (C. civ. 1110 si urm.).

Art. 1507

Cind unul din asociati si-a primit partea sa intreaga din creditul comun si debitorul a devenit apoi nesolvabil, acest asociat va trebui sa puna in comun ceea ce a primit, chiar cind ar fi dat o chitanta anume pentru partea sa.

Art. 1508

Fiecare asociat ramine raspunzator catre societate de daunele casunate prin culpa sa. Aceste daune nu pot sa se compenseze cu foloasele aduse societatii prin industria sa in alte afaceri. (C. civ. 1143 si urm.).

Art. 1509

Lucrurile, a caror folosinta numai a fost pusa in comun, daca sint corpuri certe si determinate ce nu se cnsuma prin intrebuintare, ramin in pericolul asociatului proprietar.
Daca aceste lucruri se consuma, sau conservindu-le se deterioreaza, daca au fost destinate spre vinzare, sau s-au pus in comun in urma unei estimatii, inscrise in un inventar, atunci ele ramin in pericolul societatii.
Daca lucrul a fost pretuit, asociatul nu poate pretine alt decit pretul lui. (C. civ. 971, 1102, 156, 1525).

Art. 1510

Un asociat are actiune contra societatii nu numai pentru restituirea capitalelor (sumelor) cheltuite in contul ei, dar oinca pentru obligatiile contractate de buna credinta pentru afacerile sociale, si pentru pericolele nedespartite de administratia lor. (C. civ. 991, 1546 si urm.).

Art. 1511

Cind prin contractul de societate nu se determina partea de cistig sau pierdere a fiecarui asociat, atunci acea parte va fi proportionala cu suma pusa in comun de fiecare.
In privinta acelui ce n-a pus in comun decit industria sa partea de cistig sau pierdere se va regula ca partea acelui ce ar fi pus in comun valoarea cea mai mica. (C. civ. 774, 1521).

Art. 1512

Daca asociatii, pentru determinarea partilor, s-au invoit a se raporta la judecata unuia din ei sau a unui al treilea, atunci nu se va admite nici o reclamatie contra unei asemenea determinari, afara numai cind va fi invederat contrara echitatii.
In aceasta privinta nu se va admite nici o reclamatie, dupa trecerea de nouazeci zile pline numarate din ziua in care asociatul ce se pretinde daunat a aflat despre o asemenea determinare, ori cind din partea sa a inceput a o executa. (C. civ. 790).

Art. 1513

Este nul contractul prin care un asociat isi stipuleaza totalitatea cistigurilor.
Asemenea, nula este conventia prin care s-a stipulat ca unul sau mai multi asociati sa fie scutiti de a participa la pierdere. (C. civ. 5, 966, 968, 1008, 1511).

Art. 1514

Asociatul insarcinat cu administratia in puterea unei clauza speciale a contractului de societate poate sa faca, si fara invoirea celorlalti asociati, toate actele ce depind de la administratia sa, intrucit le face fara dol.
Aceasta facultate nu i se poate revoca in cursul societatii fara o cauza legitima; daca insa i s-a acordat aceasta prin un act posterior contractului de societate, atunci se poate revoca ca un simplu mandat. (C. civ. 1515 si urm., 1536, 1552).

Art. 1515

Cind mai multi asociati sint insarcinati cu administratia, fara ca sa fie determinate functiile lor, ori fara ca se fie stipulat ca unul nu poate sa faa nici un act fara celalalt, atunci fiecare din ei poate face indeosebi toate actele dependente de aceasta administratie. (C. civ. 1517 pct. 1, 1543).

Art. 1516

Daca s-a stipulat ca unul din administratori sa nu poata nimic fara celalalt, atunci unul singur nu va putea, fara o noua conventie, face nimic in absenta celuilalt, chiar cind acesta ar fi in neposibilitate de a lua parte la administratie.

Art. 1517

In lipsa de stipulatii speciale in privinta modului de administratie, se vor observa urmatoarele reguli:
1.Se prezuma ca asociatii si-au dat reciproc facultatea de a administra unul pentru altul. Fapta unuia obliga si pe ceilalti asociati, fara ca ei sa fi fost intrebati; acestia insa sau unul din ei pot intotdeauna a se opune la o asa operatie inainte de a fi fost facuta.
2.Fiecare asociat poate sa se serveasca de lucrurile societatii, intrucit le intrebuinteaza la destinatia lor statornicita prin uz, intrucit nu face dauna societatii, si intrucit nu impiedica si pe ceilalti asociati in exercitiul dreptului lor.
3.Fiecare asociat are dreptul de a obliga pe coasociati sa contribuie la cheltuielile necesare pentru pastrarea lucrurilor societatii.
4.Unul din asociati nu poate face nici o inovatie asupra imobilelor societatii, chiar cind ar crede-o avantajoasa ei, daca ceilalti asociati nu se invoiesc la aceasta. (C. civ. 991, 997, 1514 si urm., 1536, 1537).

Art. 1518

Asociatul ce nu este si administrator nu poate nici vinde, nici obliga lucrurile, chiar mobile ale societatii. (C. civ. 1306, 1517).

Art. 1519

Fiecare asociat poate, fara invoirea asociatilor, sa-si asocieze o a treia persoana in privinta partii ce are in societate; nu poate insa, fara invoirea aceasta, a-l asocia si la societate, chiar cind ar avea administratia ei.

Sectiunea II: Despre obligatiile asociatilor catre a treia persoana

Art. 1520

In orice societati, afara de cele comerciale, asociatii nu sint solidar raspunzatori pentru debitele sociale si nici poate unul sa oblige pe ceilalti, daca acestia nu i-ar fi dat imputernicire. (C. civ. 1039 si urm.,1514 si urm.,1518, 1537).

Art. 1521

Cind mai multi asociati s-au indatorat catre un creditor, fiecare ramine raspunzator catre acesta cu o suma si parte egala, oricare ar fi capitalul, afara numai cind anume s-a stipulat ca fiecare ramine raspunzator in proportia capitalului pus in societate. (C. civ. 777).

Art. 1522

Stipulatia anume rostita ca s-a contractat o obligatie pe seama societatii indatoreste numai pe asociatul contractant si nu pe ceilalti, afara numai cind acestia l-ar fi imputernicit la aceasta sau cind ar fi rezultat un profit pentru societate. (C. civ. 973, 991, 1520, 1532 si urm.).

>>> Codul Civil

Data aparitiei: 12 Octombrie 2007
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Codul civil - Despre obligatiile asociatilor":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Vanzarea unui teren

Intrebare: Mama si sora ei sunt mostenitoare ale unui teren intravilan. Ele sunt in viata. Mama poate vinde partea ei de mostenire? Va multumesc.

Raspuns: Orice mostenitor poata sa-si vinda cota parte dintr-o mostenire deschisa prin act autentic incheia... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice