Club Juridic - Tu intrebi, Specialisti raspund!

Codul civil - Despre stingerea obligatiilor


Cuvinte cheie: Codul civil, Obligatii, Plata


Codul civil


Despre stingerea obligatiilor

Art. 1091

Obligatiile se sting prin plata, prin novatiune, prin remitere voluntara, prin compensatie, prin confuziune, prin pierderea lucrului, prin anulare sau reciziune, prin efectul conditiei rezolutorii si prin prescriptie. (C. civ. 1019, 1092 si urm., 1128 si urm., 1138 si urm., 1143 si urm., 1154, 1156, 1837 si urm.).


Sectiunea I: Despre plata


Subsectiunea 1: Despre plata in genere

Art. 1092

Orice plata presupune o datorie; ceea ce s-a platit fara sa fie debit este supus repetitiunii.
Repetitiunea nu este admisa in privinta obligatiilor naturale, care au fost achitate de buna voie. (C. civ. 966 si urm.; 992 si urm.; 1023, 1053, 1408, 1638, 1671).


Cereri si actiuni in justitie in conformitate cu noul Cod Civil
Cereri si actiuni in justitie in conformitate cu noul Cod Civil

Vezi detalii

Recupereaza creantele fara proces
Recupereaza creantele fara proces

Vezi detalii




Art. 1093

Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor.
Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge, in drepturile creditorului. (C. civ. 973, 987, 1094, 1106 si urm., 1655, 1669).

Art. 1094

Obligatia de a face nu se poate achita de alta persoana in contra vointei creditorului, cind acesta are interes ca debitorul chiar s-o indeplineasca. (C. civ. 1075 si urm., 1485).

Art. 1095

Plata, ca sa fie valabila, trebuie facuta de proprietarul capabil de a instraina lucrul dat in plata.
Cu toate acestea, plata unei sume in bani, sau altor lucruri ce se consuma prin intrebuintare, nu poate fi repetita contra creditorului care le-a consumat de buna-credinta, desi plata s-a facut de o persoana ce nu era proprietar sau care nu era capabila de a instraina. (C. civ. 946 si urm., 992, 1097, 1899).

Art. 1096

Plata trebuie sa se faca creditorului sau imputernicitului sau, sau aceluia ce este autorizat de justitie sau de lege a primi pentru dinsul.
Plata data aceluia ce n-are imputernicire de a primi pentru creditor, este valabila, daca acest din urma o ratifica sau profita de dinsa. (C. civ. 1097 si urm., 1190, 1532 si urm., 1609).

Art. 1097

Plata facuta cu buna-credinta acelui ce are creanta in posesiunea sa, este valabila chiar daca in urma posesorul ar fi evins.

Art. 1098

Daca creditorul este necapabil de a primi, plata ce i se face nu este valabila, afara numai daca debitorul probeaza ca lucrul platit a profitat creditorului. (C. civ. 1096).

Art. 1099

Plata facuta de debitor creditorului sau in urma unui sechestru sau opozitii (adica proprirea in miinile celor de-al treilea) nu este valabila in privinta creditorilor sechestranti si oponenti; acestia pot, in virtutea dreptului lor, sa-l sileasca a plati din nou; debitorul insa, in acest caz, are recurs in contra creditorului. (C. civ. 1152, 1616).

Art. 1100

Creditorul nu poate fi silit a primi alt lucru decit acela ce i se datoreste, chiar cind valoarea lucrului oferit ar fi egala sau mai mare. (C. civ. 1578, 1604, 1683).

Art. 1101

Debitorul nu poate sili pe creditor a primi parte din datorie, fie datoria divizibila chiar.
Cu toate acestea, judecatorii pot, in considerarea pozitiei debitorului, sa acorde mici termene pentru plata si sa opreasca executarea urmaririlor, lasind lucrurile in starea in care se gasesc.
Judecatorii insa nu vor uza de aceasta facultate decit cu mare rezerva. (C. civ. 1057 si urm., 1115 pct. 3, 1582, 1831).

Art. 1102

Debitorul unui corp cert si determinat este liberat prin tradarea (predarea) lucrului in starea in care se gasea la predare, daca deteriorarile ulterioare nu sint ocazionate prin faptul sau greseala sa, nici prin aceea a persoanelor pentru care este responsabil, sau daca inaintea acestor deteriorari n-a fost in intirziere. (C. civ. 903, 998 si urm., 1074 si urm., 1083, 1324, 1434, 1605).

Art. 1103

Daca datoria este un lucru determinat numai prin specia sa, debitorul, ca sa se libereze, nu este dator a-l da de cea mai buna specie, nici insa de cea mai rea.

Art. 1104

Plata trebuie a se face in locul aratat in conventie.
Daca locul nu este aratat, plata, in privinta lucrurilor certe si determinate, se va face in locul in care se gasea obiectul obligatiei in timpul contractarii.
In orice alt caz, plata se face la domiciliul debitorului. (C. civ. 1115 pct. 6, 1121, 1319, 1362, 1614).

Art. 1105

Cheltuielile pentru efectuarea platii sint in sarcina debitorului. (C. civ. 1117, 1305, 1317, 1614).

Subsectiunea 2: Despre plata prin subrogatie

Art. 1106

Subrogatia in drepturile creditorului, facuta in folosul unei a treia persoane ce ii plateste, este sau conventionala sau legala. (C. civ. 1093, 1670, 1682).

Art. 1107

Aceasta subrogare este conventionala:
1.cind creditorul, primind plata sa de la o alta persoana, da acestei persoane drepturile, actiunile, privilegiile sau ipotecile sale, in contra debitorului; aceasta subrogatie trebuie sa fie expresa si facuta tot intr-un timp cu plata;
2.cind debitorul se imprumuta cu o suma spre a-si plati datoria si subroga pe imprumutator in drepturile creditorului. Ca sa fie valabila aceasta subrogatie, trebuie sa se faca actul de imprumut si chitanta inaintea tribunalului, sa se declare in actul de imprumut ca suma s-a luat pentru a face plata, si in chitanta sa fie declarat ca plata s-a facut cu banii dati pentru aceasta de noul creditor. Aceasta subrogatie se opereaza fara concursul vointei creditorului. (C. civ. 1093).

Art. 1108

Subrogatia se face de drept:
1.in folosul aceluia care, fiind el insusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta;
2.in folosul aceluia care, dobindind un imobil, plateste creditorilor caror acest imobil era ipotecat;
3.in folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interes de a o desface;
4.in folosul eredelui beneficiar, care a platit din starea sa datoriile succesiunii. (C. civ. 713, 777 si urm., 1053 si urm., 1510, 1670, 1722, 1746, 1778, 1799, 1812).

Art. 1109

Subrogatia stabilita prin articolele precedente se opereaza atit in contra fidejusorului, cit si in contra debitorului. Ea nu poate desfiinta dreptul creditorului, cind plata i s-a facut numai pentru parte din datorie; in acest caz el poate exercita, pentru ce are a mai lua, aceleasi drepturi ce exercita si subrogatul, pentru partea platita, celui cui a facut o plata partiala. (C. civ. 1652 si urm.).

Subsectiunea 3: Despre imputatia platii

Art. 1110

Debitorul, avind mai multe datorii, al caror obiect este de aceeasi speta, are dreptul a declara, cind plateste, care este datoria ce voieste a desface. (C. civ. 1506).

Art. 1111

Debitorul unei datorii, pentru care se plateste dobinda, sau o rendita, nu poate, fara consimtamintul creditorului, sa impute plata ce face pe capital cu preferinta asupra renditei sau a dobinzii. Plata partiala, facuta pe capital si dobinda, se imputa mai intii asupra dobinzii. (C. civ. 1588).

Art. 1112

Cind debitorul unor deosebite datorii a primit o chitanta prin care creditorul imputa aceea ce a luat special asupra uneia din aceste datorii, debitorul nu mai poate cere ca imputatia sa se faca asupra unei alte datorii, afara numai daca creditorul l-a amagit sau l-a surprins.

Art. 1113

Cind in chitanta nu se zice nimic despre imputatie, plata trebuie sa se impute asupra aceleia din datorii ajunse la termen, pe care debitorul, in acel timp, avea mai mare interes a o desface. In caz de o datorie ajunsa la termen si alta neajunsa, desi aceasta din urma ar fi mai generoasa, imputatia se face asupra celei ajunse la termen.
Daca datoriile sint in egala natura, imputatia se face asupra celei mai vechi; daca datoriile sint in toate egale, imputatia se face proportional asupra tuturora. (C. civ. 1151, 1506).

Subsectiunea 4: Despre ofertele de plata si despre consemnatiuni

Art. 1114

Cind creditorul unei sume de bani refuza de a primi plata, debitorul poate sa-i faca oferte reale, si, refuzind creditorul de a primi, sa consemneze suma.
Ofertele reale, urmate de consemnatiune, libereaza pe debitor; ele, in privinta-i tin loc de plata, de sint valabil facute, si suma consemnata, cu acest mod, este in rizico-pericolul creditorului.

Art. 1115

Pentru ca ofertele sa fie valabile trebuie:
1.sa fie facute creditorului, ce are capacitatea de a primi, sau acelui ce are dreptul de a primi pentru dinsul;
2.sa fie facute de o persoana capabila de a plati;
3.sa fie facute pentru toata suma exigibila, pentru rendite si dobinzi datorite, pentru cheltuieli lichidate si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichidate, suma asupra careia se poate reveni, dupa lichidarea acestor cheltuieli;
4.termenul sa fie implinit, daca a fost stipulat in favoarea creditorului;
5.conditia sub care datoria s-a contractat sa se fi indeplinit;
6.ofertele sa fie facute in locul ce s-a hotarit pentru plata, si daca locul pentru plata nu s-a determinat prin o conventie speciala, sa fie facute sau creditorului in persoana, sau la domiciliul sau, sau la domiciliul ales pentru executarea conventiei;
7.ofertele sa fie facute prin un ofiter public (executor judecatoresc) ce era competent, pentru astfel de acte. (C. civ. 1095 si urm., 1104).

Art. 1116

Nu este necesar pentru validitatea consemnatiunii ca ea sa fi fost autorizata de judecator; e destul:
1.sa fi fost precedata de o somatie significata (comunicata) creditorului, in care sa se arate ziua, ora si locul unde suma oferita are sa fie depusa;
2.ca debitorul sa depuna suma oferita in casa de depozite si consemnatiuni (Casa de Economii si Consemnatiuni), cu dobinda ei pina in ziua depunerii.

Art. 1117

Cheltuielile ofertelor reale si ale consemnatiunii sint in sarcina creditorului, de sint facute valabil. (C. civ. 1105).

Art. 1118

Pe cit timp consemnatiunea nu s-a primit de creditor, debiorul poate sa ia inapoi suma depusa, si intr-acest caz codebitorii sau fidejusorii sai nu sint liberati.

Art. 1119

Cind debitorul a dobindit o hotarire ce are puterea lucrului judecat, prin care ofertele sau consemnatiunea s-au declarat bune si valabile, el nu mai poate, chiar cu consimtamintul creditorului, sa-si retraga suma depusa in prejudiciul codebitorilor sau fidejusorilor sai.

Art. 1120

Creditorul, care a consimtit ca debitorul sa-si retraga consemnatiunea, dupa ce aceasta s-a declarat valabila printr-o hotarire ce dobindise puterea lucrului judecat, pierde dreptul de privilegii sau ipoteci ce avea pentru plata creantei sale.

Art. 1121

Daca lucrul debit este un corp cert care trebuie a se trada (a se preda) in locul unde se gaseste, debitorul este obligat a soma pe creditor sa-l ia, printr-un act ce i se va notifica sau in persoana sau la domiciliul sau, sau la domiciliul ales pentru executarea conventiei. Dupa aceasta somatie, daca creditorul nu-si ia lucrul si debitorul are trebuinta de locul unde este pus, acesta din urma poate lua permisiunea justitiei ca sa-l depuna in alta parte. (C. civ. 1104, 1319).

Subsectiunea 5: Despre cesiunea bunurilor

Art. 1122

Cesiunea bunurilor este abandonarea starii sale intregi, facuta ca debitorul ce nu poate plati creditorului sau creditorilor sai.

Art. 1123

Cesiunea bunurilor e voluntara sau judiciara.

Art. 1124

Cesiunea bunurilor voluntara este aceea ce se accepta de creditori de buna voie si care n-are alt efect decit acela ce rezulta chiar din stipulatiile conventiei incheiate intre ei si debitor.

Art. 1125

Cesiunea bunurilor este un beneficiu pe care legea il acorda debitorului nefericit si de buna-credinta, carui, ca sa-si poata redobindi liberatate, i se permite sa se dea creditorilor sai inaintea justitiei toate bunurile sale, si chiar in caz de stipulatie contrarie.

Art. 1126

Cesiunea judiciara nu trnsmite creditorilor proprietatea; ea le da numai dreptul de a face sa se vinda bunurile in folosul lor si de a le lua venitul pina la vinzare. Abrogat prin O.U.G. 138/14 septembrie 2000

Art. 1127

Creditorii nu pot refuza cesiunea judiciara, decit in cazurile exceptate de lege. Ea descarca pe debitor de constringerea corporala; nu-l libereaza insa decit pina in concurenta cu valoarea bunurilor lasate in dispozitia creditorilor. Cind bunurile nu sint indestulatoare, el este obligat, de va dobindi altele, sa le lase si pe acestea in dispozitia creditorilor pina la plata datoriei intregi. Abrogat prin O.U.G. 138/14 septembrie 2000


Sectiunea II: Despre novatiune

Art. 1128

Novatiunea se opereaza in trei feluri:
1.cind debitorul contracteaza in privinta creditorului sau o datorie noua ce se subtituie celei vechi care este stinsa;
2.cind un nou debitor este substituit celui vechi, care este descarcat de creditor;
3.cind, prin efectul unui nou angajament, un nou creditor este substituit celui vechi, catre care debitorul este descarcat. (C. civ. 782, 1107, 1120, 1129 si urm., 1391 si urm.).

Art. 1129

Novatiunea nu se opereaza decit intre persoane capabile de a contracta. (C. civ. 946 si urm.).

Art. 1130

Novatiunea nu se prezuma. Vointa de a face trebuie sa rezulte evident din act.

Art. 1131

Novatiunea, prin substituirea unui nou debitor, poate sa se opereze fara concursul primului debitor.

Art. 1132

Delegatia, prin care un debitor da creditorului un alt debitor ce se obliga catre dinsul, nu opereaza novatiunea, daca creditorul n-a declarat expres, ca descarca pe debitorul ce a facut delegatia. (C. civ. 1107, 1393).

Art. 1133

Creditorul ce a descarcat pe debitorul de care s-a facut delegatia n-are recurs in contra acestui debitor, daca debitorul delegat devine nesolvabil, afara de cazul cind prin act se rezerva expres acest drept, sau cind delegatul este declarat falit sau cazut in deconfitura (stare de insolvabilitate a unui debitor necomerciant), in momentul delegatiei.

Art. 1134

Privilegile si ipotecile creantei celei vechi nu le are si creanta ce-i este substituita, afara de cazul cind creditorul le-a rezervat expres.

Art. 1135

Cind novatiunea se opereaza prin substituirea unui nou debitor, privilegiile si ipotecile primitive ale creantei nu pot trece asupra bunurilor noului debitor.

Art. 1136

Cind novatiunea se opereaza intre creditor si unul din debitorii solidari, privilegiile si ipotecile vechii creante nu se pot rezerva decit asupra bunurilor acelui care contracta noua datorie.

Art. 1137

Codebitorii sint liberati prin novatiunea facuta intre creditori si unul din debitorii solidari.
Novatiunea facuta in privinta debitorului principal libereaza cautiunile.


Sectiunea III: Despre remiterea datoriei

Art. 1138

Remiterea voluntara a titlului original facuta de creditor debitorului da proba liberatiunii.
Remiterea voluntara a copiei legalizate a titlului lasa a se presupune remiterea datoriei sau plata, pina la proba contrarie.

Art. 1139

Remiterea lucrului dat ca siguranta nu este de ajuns ca sa faca a se presupune remiterea datoriei.

Art. 1140

Remiterea titlului original sau a copiei legalizate a titlului facuta unuia din debitori, are acelasi efect in folosul codebitorilor.

Art. 1141

Remiterea sau descarcarea expresa facuta in folosul unuia din codebitorii solidari, libereaza pe toti ceilalti, afara numai daca creditorul si-a rezervat anume drepturile sale in contra acestor din urma.
In cazul din urma, creditorul nu poate cere plata datoriei decit scazind partea celui carui a facut remitere. (C. civ. 1039, 1049).

Art. 1142

Remiterea sau descarcarea expresa facuta debitorului principal libereaza cautiunile.
Aceea acordata cautiunii nu libereaza pe debitorul principal.
Aceea acordata unei cautiuni nu libereaza in totul pe celelalte.
Aceea acordata unei cautiuni data in urma prin act separat, nu libereaza in nimic pe celelalte.
Aceea ce creditorul a primit de la o cautiune pentru a o descarca din chezasia sa trebuie sa se impute asupra datoriei si sa descarce pe debitorul principal si pe celelalte cautiuni.


Sectiunea IV: Despre compensatie

Art. 1143

Cind doua persoane sint datoare una alteia, se opereaza intre dinsele o compensatie care stinge amindoua dtoriile in felul si cazurile exprese mai jos. (C. civ. 1144 si urm., 1508, 1570).

Art. 1144

Compensatia se opereaza de drept, in puterea legii, si chiar cind debitoarii n-ar sti nimic despre aceasta; cele doua datorii se sting reciproc in momentul cind ele se gasesc existind deodata si pina la concurenta cotitatiilor lor respective.

Art. 1145

Compensatia n-are loc decit intre doua datorii care deopotriva au de obiect o suma de bani, o cantiatea oarecare de lucruri fungibile de aceeasi specie si care sint deopotriva lichide si exigibile.
Prestatiile in fructe, al caror pret este regulat prin mercuriale, se compenseaza cu sumele lichide si exigibile.

Art. 1146

Termenul de gratie nu impiedica compensatia. (C. civ. 1101).

Art. 1147

Compensatia se opereaza oricare ar fi cauzele unei sau celeilalte datorii, afara de cazurile:
1.unei cereri pentru restitutiunea unui lucru ce pe nedrept s-a luat de la proprietar;
2.unei cereri pentru restitutiunea unui depozit neregulat;
3.unei datorii declarate nesesizabile. (C. civ. 1560 si urm. 1570, 1591 si urm.)

Art. 1148

Compensatia se opereaza in privinta cautiunii, pentru ceea ce creditorul datoreste debitorului principal.
Compensatia n-are loc, in privinta debitorului principal pentru ceea ce creditorul datoreste cautiunii. (C. civ. 1039 si urm., 1047, 1141, 1142, 1681).

Art. 1149

Debitorul, care a acceptat pur si simplu ca un creditor sa faca cesiunea drepturilor sale unei alte persoane, nu mai poate invoca in contra cesionarului compensatia care ar fi avut loc in privinta cedentului, inaintea acceptarii.
Cind cesiunea s-a notificat debitorului, dar nu s-a acceptat de dinsul, nu se impiedica decit compensatia posterioara acestei notificari. (C. civ. 1391 si urm.)

Art. 1150

Cind cele doua datorii nu sint platnice intr-acelasi loc, nu se poate opera compensatia decit platind cheltuielile remiterii (cheltuielile determinate de efectuarea platii in alt loc), (C. civ. 1104, 1105).

Art. 1151

Cind sint mai multe datorii compensabile, datorite de aceeasi persoana, se urmeaza, pentru compensatie, regulile stabilite pentru imputatie de art. 1113.

Art. 1152

Compensatia n-are loc in prejudiciul drepturilor dobindite de alte persoane. Astfel cel ce, fiind debitor, a devenit creditor in urma sechestrului (popririi) ce i s-a facut de o alta persoana, nu poate invoca compensatia in prejudiciul sechestrantului. (C. civ. 1099).

Art. 1153

Acel ce a platit o datorie stinsa, de drept, prin compensatie, nu mai poate, repetind plata creantei pentru care n-a invocat compensatia, sa pretinda, in prejudiciul altor persoane, privilegiile sau ipotecile acestei creante, afara numai daca este o cauza evidenta, ce l-a facut sa nu cunoasca creanta care trebuia sa compenseze datoria sa. (C. civ. 1144; 1299).


Sectiunea V: Despre confuziune


Art. 1154

Cind calitati necompatibile se intilnesc pe capul aceleiasi persoane se face o confuziune, care stinge amindoua drepturile, activ si pasiv. (C. civ. 557, 565, 638, 1048, 1155, 1617, 1680).

Art. 1155

Confuziunea, ce se opereaza prin concursul calitatilor de creditor si debitor principal, libereaza cautiunile.
Aceea ce se opereaza prin concursul calitatilor de creditor sau debitor si cautiune, nu aduce stingerea obligatiei principale; aceea ce se opereaza prin concursul calitatilor de creditor si debitor nu profita codebitorilor sai soliari, decit pentru portiunea datorata de dinsul. (C. civ. 713, 781, 1039, 1048, 1141, 1142, 1148, 1680).


Sectiunea VI: Despre pierderea lucrului datorat si despre diferite cazuri in care indeplinirea obligatiei este imposibila

Art. 1156

Cind obiectul obligatiei este un corp cert si determinat, de piere, de se scoate din comert, sau se pierde astfel incit absolut sa nu se stie de existenta lui, obligatia este stinsa, daca lucrul a pierit sau s-a pierdut, fara greseala debitorului, si inainte de a fi pus in intirziere.
Chiar cind debitorul este pus in intirziere, daca nu a luat asupra-si cazurile fortuite, obligatia se stinge, in caz cind lucrul ar fi pierit si la creditor, daca i s-ar fi dat.
Debitorul este tinut de a proba cazurile fortuite ce alega. Ori in ce chip ar pieri sau s-ar pierde lucrul furat, pierderea sa nu libereaza pe cel ce l-a sustras de a face restitutiunea pretului.
Obligatia se stinge totdeauna cind printr-un eveniment oarecare, ce nu se poate imputa debitorului, se face imposibila indeplinirea acestei obligatii. (C. civ. 557, 565, 636, 760, 927, 998 si urm., 1030, 1083, 1156, 1311, 1434, 1439, 1479 si urm., 1566, 1624, 1625).


Sectiunea VII : Despre actiunea de anulare sau resciziune

Art. 1157

Minorul poate exercita actiunea in resciziune pentru simpla leziune in contra oricarei conventii. (C. civ. 694, 954, 1158 si urm.)

Art. 1158

Cind leziunea rezulta dintr-un eveniment cazual si neasteptat, minorul n-are actiunea in resciziune. (C. civ. 1083).

Art. 1159

Minorul ce face o simpla declaratie ca este major are actiunea in resciziune. (C. civ. 1162).

Art. 1160

Minorul comerciant, bancher sau artizan, n-are actiunea in resciziune contra angajamentelor ce a luat pentru comertul sau arta sa.

Art. 1161

Minorul n-are actiunea in resciziune contra conventiilor facute in contractul de casatorie, daca acesta s-a facut cu consimtamintul si asistenta acelora al caror consimtamint este cerut pentru validitatea casatoriei sale.

Art. 1162

Minorul n-are actiunea in resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau cvasi-delictele sale.

Art. 1163

Minorul nu mai poate execita actiune in resciziune in contra angajamentului facut in minoritate, daca l-a ratificat dupa ce a devenit major, si aceasta si in cazul cind angajamentul este nul in forma sa, si in acela cind produce numai leziune. (C. civ. 1190).

Art. 1164

Cind minorii, interzisii sau femeile maritate sint admisi, in aceasta calitate, a exercita actiune de resciziune in contra angajamentelor lor, ei nu intorc aceea ce au primit, in urmarea acestor angajamente, in timpul minoritatii, interdictiei sau maritajului, decit daca se probeaza ca au profitat de aceea ce li s-a dat.

Art. 1165

Majorul nu poate, pentru leziune, sa exercite actiunea in resciziune. (C. civ. 797).

Art. 1166

Cind formalitatile cerute, in privinta minorilor sau interzisilor, atit pentru instrainarea imobilelor, cit si pentru impartirea unei succesiuni, s-au indeplinit, ei sint, relativ la aceste acte, considerati ca cum le-ar fi facut in majoritate sau inaintea interdictiei. (C. civ. 729 si urm., 749).

Art. 1167

In lipsa unui act de confirmare sau de ratificare, este destul ca obligatia sa se execute voluntar, dupa epoca in care obligatia putea fi valabil confirmata sau ratificata.
Confirmarea, ratificarea, sau executarea voluntara, in forma si in epoca determinata de lege, tine loc de renuntare in privinta mijloacelor si exceptiilor ce puteau fi opuse acestui act, fara a se vatama insa drepturile persoanelor a treia.
Confirmarea sau ratificarea, sau executarea voluntara a unei donatiuni, facuta de catre erezi sau reprezentantii donatorului, dupa moartea sa, tine loc de renuntare, atit in privinta viciilor de forma, cit si in privinta oricarei alte exceptii. (C. civ. 959 si urm., 1163, 1546, 1713, 1843).

Art. 1168

Donatorul nu poate repara, prin nici un act confirmativ, viciurile unei donatiuni intre vii; nula in privinta formei, ea trebuie sa se refaca cu formele legiuite. (C. civ. 813 si urm., 1167).

>>> Codul Civil



Data aparitiei: 10 Octombrie 2007

Cat de utila va este aceasta informatie?

Noteaza folosind stelele!

Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Distribuie acest articol in reteaua de socializare preferata

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Prejudiciu provocat de nedezbaterea succesiunii. Ce se poate face?

Intrebare: Buna ziua, Tatal meu se confrunta cu urmatoarea situatie neplacuta: in urma decesului tatalui (in speta bunicul meu) in anul 1984, au ramas aprox. 4 pogoane de pamant; suprafata ce ar fi trebuit impartita in mod egal intre cei cinci copii ai familiei (deoarece decedatul nu a facut vreun act pe numele unuia sau altuia dintre copii). Dezbaterea mostenirii pentru acest pamant nu s-a realizat pana in prezent. Primaria de pe raza comunei defunctului parinte a eliberat acum mult timp titlul de proprietate al acestuia (in original) unuia dintre copiii urmasi (in speta unei surori, cu care tatal meu nu vorbeste de mai bine de 20 de ani), acesta dispunand dupa bunul plac impartirea terenului. Tatalui meu i-a revenit (la indicatiile surorii) o suprafata anume pe care a dat-o partial in arenda (cultura de grau). In fiecare an, tatal meu se ducea si-si ridica partea de grau aferenta. Anul acesta, respectiva sora s-a dus la depozitul de grau al asociatiei la care tatal meu avea arondata respectiva suprafata si sub un anume pretext a ridicat cantitatea de grau aferenta in numele tatalui meu (pe care binenteles refuza sa o mai dea si nici macar nu mai recunoaste ca a ridicat-o ea, in ciuda celor sustinute de administratorul depozitului de grau, care dupa parerea mea are o parte din vina). Ea, ca de altfel toti urmasii (inclusiv tatal meu) nu detine un certificat de mostenitor nici pentru partea sa si nicidecum pentru intreaga suprafata. Ce posibilitati are tatal meu pentru recuperarea prejudiciului? (mentionez ca intentioneaza sa deschida o actiune pentru stabilirea clara a succesiunii, dar pana atunci....exista vreo sansa sa recupereze cantitatea de grau?) Poate face reclamatie sau plangere? daca da...catre cine? (politie?, etc.), impotriva cui mai exact? (a surorii?, a administratorului de la depozit? sau a ambilor?) si ce motiv ar trebui invocat? Multumesc foarte mult pentru amabilitate.

Raspuns: In primul rand ati precizat ca s-a eliberat un titlu de proprietate pentru imobilul teren pe numele ... [citeste tot raspunsul aici...]



Top articole

 NOUL COD RUTIER - actualizat [Vizualizari: 383281]
 Acte necesare - Cazier judiciar [Vizualizari: 372556]
 Codul Civil [Vizualizari: 294315]
 Cod CAEN - Actualizat 2008 [Vizualizari: 250563]
 Codul familiei - actualizat [Vizualizari: 173626]

E-articole juridice

Mai aproape de dumneavostra

Atentie, Juristi!
Noul Cod Civil a modificat Modelele de Contracte folosite!
Cititi cele 38 de modificari care va pot afecta activitatea
Descarcati GRATUIT Raportul Special
Contractele din Noul Cod Civil – Reguli si Exemple

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice
X