Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Codul Civil: Liberalitatile

    TITLUL III
    Liberalitatile


    CAP. I
    Dispozitii comune

    SECTIUNEA 1
    Dispozitii preliminare

Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari
Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari

Vezi detalii

Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule

Vezi detalii

Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului
Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului

Vezi detalii


    ART. 984
    Notiune si categorii
    (1) Liberalitatea este actul juridic prin care o persoana dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot sau in parte, in favoarea unei alte persoane.
    (2) Nu se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin legat cuprins in testament.
    ART. 985
    Donatia
    Donatia este contractul prin care, cu intentia de a gratifica, o parte, numita donator, dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celeilalte parti, numita donatar.
    ART. 986
    Legatul
    Legatul este dispozitia testamentara prin care testatorul stipuleaza ca, la decesul sau, unul sau mai multi legatari sa dobandeasca intregul sau patrimoniu, o fractiune din acesta sau anumite bunuri determinate.

    SECTIUNEA a 2-a
    Capacitatea in materie de liberalitati


    ART. 987
    Capacitatea de folosinta
    (1) Orice persoana poate face si primi liberalitati, cu respectarea regulilor privind capacitatea.
    (2) Conditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie indeplinita la data la care dispunatorul isi exprima consimtamantul.
    (3) Conditia capacitatii de a primi o donatie trebuie indeplinita la data la care donatarul accepta donatia.
    (4) Conditia capacitatii de a primi un legat trebuie indeplinita la data deschiderii mostenirii testatorului.
    ART. 988
    Lipsa capacitatii depline de exercitiu a dispunatorului
    (1) Cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitati, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
    (2) Sub sanctiunea nulitatii relative, nici chiar dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu persoana nu poate dispune prin liberalitati in folosul celui care a avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal al sau, inainte ca acesta sa fi primit de la instanta de tutela descarcare pentru gestiunea sa. Se excepteaza situatia in care reprezentantul ori, dupa caz, ocrotitorul legal este ascendentul dispunatorului.
    ART. 989
    Desemnarea beneficiarului liberalitatii
    (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul trebuie sa il determine pe beneficiarul liberalitatii ori cel putin sa prevada criteriile pe baza carora acest beneficiar sa poata fi determinat la data la care liberalitatea produce efecte juridice.
    (2) Persoana care nu exista la data intocmirii liberalitatii poate beneficia de o liberalitate daca aceasta este facuta in favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urma de a transmite beneficiarului obiectul liberalitatii indata ce va fi posibil.
    (3) Sub sanctiunea nulitatii absolute, dispunatorul nu poate lasa unui tert dreptul de a-l desemna pe beneficiarul liberalitatii sau de a stabili obiectul acesteia. Cu toate acestea, repartizarea bunurilor transmise prin legat unor persoane desemnate de testator poate fi lasata la aprecierea unui tert.
    (4) Este valabila liberalitatea facuta unei persoane desemnate de dispunator, cu o sarcina in favoarea unei persoane alese fie de gratificat, fie de un tert desemnat, la randul sau, tot de catre dispunator.
    ART. 990
    Incapacitatile speciale
    (1) Sunt anulabile liberalitatile facute medicilor, farmacistilor sau altor persoane, in perioada in care, in mod direct sau indirect, ii acordau ingrijiri de specialitate dispunatorului pentru boala care este cauza a decesului.
    (2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1):
    a) liberalitatile facute sotului, rudelor in linie dreapta sau colateralilor privilegiati;
    b) liberalitatile facute altor rude pana la al patrulea grad inclusiv, daca, la data liberalitatii, dispunatorul nu are sot si nici rude in linie dreapta sau colaterali privilegiati.
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) sunt aplicabile si in privinta preotilor sau a altor persoane care acordau asistenta religioasa in timpul bolii care este cauza a decesului.
    (4) Daca dispunatorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare curge de la data la care mostenitorii au luat cunostinta de existenta liberalitatii.
    (5) In cazul in care dispunatorul s-a restabilit, legatul devine valabil, iar actiunea in anularea donatiei poate fi introdusa in termen de 3 ani de la data la care dispunatorul s-a restabilit.
    ART. 991
    Incapacitatile speciale in materia legatelor
    Sunt anulabile legatele in favoarea:
    a) notarului public care a autentificat testamentul;
    b) interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului;
    c) martorilor, in cazurile prevazute la art. 1.043 alin. (2) si art. 1.047 alin. (3);
    d) agentilor instrumentatori, in cazurile prevazute la art. 1.047;
    e) persoanelor care au acordat, in mod legal, asistenta juridica la redactarea testamentului.
    ART. 992
    Simulatia
    (1) Sanctiunea nulitatii relative prevazute la art. 988 alin. (2), art. 990 si 991 se aplica si liberalitatilor deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau facute unei persoane interpuse.
    (2) Sunt prezumate pana la proba contrara ca fiind persoane interpuse ascendentii, descendentii si sotul persoanei incapabile de a primi liberalitati, precum si ascendentii si descendentii sotului acestei persoane.

    SECTIUNEA a 3-a
    Substitutiile fideicomisare


    ART. 993
    Notiune
    Dispozitia prin care o persoana, denumita instituit, este insarcinata sa administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalitatii si sa le transmita unui tert, denumit substituit, desemnat de dispunator, nu produce efecte decat in cazul in care este permisa de lege.
    ART. 994
    Substitutia fideicomisara
    (1) O liberalitate poate fi grevata de o sarcina care consta in obligatia instituitului, donatar sau legatar, de a administra bunurile care constituie obiectul liberalitatii si de a le transmite, la decesul sau, substituitului desemnat de dispunator.
    (2) Instituitului i se aplica in mod corespunzator dispozitiile din prezentul cod referitoare la fiduciar.
    (3) Incapacitatile de a dispune se apreciaza in raport cu dispunatorul, iar cele de a primi, in raport cu instituitul si cu substituitul.
    ART. 995
    Efectele cu privire la bunuri
    (1) Sarcina prevazuta la art. 994 produce efecte numai cu privire la bunurile care au constituit obiectul liberalitatii si care la data decesului instituitului pot fi identificate si se afla in patrimoniul sau.
    (2) Atunci cand liberalitatea are ca obiect valori mobiliare, sarcina produce efecte si asupra valorilor mobiliare care le inlocuiesc.
    (3) Daca liberalitatea are ca obiect drepturi supuse formalitatilor de publicitate, sarcina trebuie sa respecte aceleasi formalitati. In cazul imobilelor, sarcina este supusa notarii in cartea funciara.
    ART. 996
    Drepturile substituitului
    (1) Drepturile substituitului se nasc la moartea instituitului.
    (2) Substituitul dobandeste bunurile care constituie obiectul liberalitatii ca efect al vointei dispunatorului.
    (3) Substituitul nu poate fi, la randul sau, supus obligatiei de administrare si de transmitere a bunurilor.
    ART. 997
    Garantiile si asigurarile
    In vederea executarii sarcinii, dispunatorul poate impune instituitului constituirea de garantii si incheierea unor contracte de asigurare.
    ART. 998
    Imputarea sarcinii asupra cotitatii disponibile
    Daca instituitul este mostenitor rezervatar al dispunatorului, sarcina nu poate incalca rezerva sa succesorala.
    ART. 999
    Acceptarea donatiei dupa decesul dispunatorului
    Oferta de donatie facuta substituitului poate fi acceptata de acesta si dupa decesul dispunatorului.
    ART. 1.000
    Ineficacitatea substitutiei
    Atunci cand substituitul predecedeaza instituitului sau renunta la beneficiul liberalitatii, bunul revine instituitului, cu exceptia cazului in care s-a prevazut ca bunul va fi cules de mostenitorii substituitului ori a fost desemnat un al doilea substituit.

    SECTIUNEA a 4-a
    Liberalitatile reziduale


    ART. 1.001
    Notiune
    Dispunatorul poate stipula ca substituitul sa fie gratificat cu ceea ce ramane, la data decesului instituitului, din donatiile sau legatele facute in favoarea acestuia din urma.
    ART. 1.002
    Dreptul de dispozitie al instituitului
    Liberalitatea reziduala nu il impiedica pe instituit sa incheie acte cu titlu oneros si nici sa retina bunurile ori sumele obtinute in urma incheierii acestora.
    ART. 1.003
    Interdictia de a dispune cu titlu gratuit
    (1) Instituitul nu poate dispune prin testament de bunurile care au constituit obiectul unei liberalitati reziduale.
    (2) Dispunatorul poate interzice instituitului sa dispuna de bunuri prin donatie. Cu toate acestea, atunci cand este mostenitor rezervatar al dispunatorului, instituitul pastreaza posibilitatea de a dispune prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte de bunurile care au constituit obiectul donatiilor imputate asupra rezervei sale succesorale.
    ART. 1.004
    Independenta patrimoniala a instituitului
    Instituitul nu este tinut sa dea socoteala dispunatorului ori mostenitorilor acestuia.
    ART. 1.005
    Aplicarea regulilor substitutiei fideicomisare
    Dispozitiile prevazute la art. 995, art. 996 alin. (2), art. 997, 999 si 1.000 sunt aplicabile liberalitatilor reziduale.

    SECTIUNEA a 5-a
    Revizuirea conditiilor si sarcinilor


    ART. 1.006
    Domeniul de aplicare
    Daca, din cauza unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului, survenite acceptarii liberalitatii, indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberalitatea a devenit extrem de dificila ori excesiv de oneroasa pentru beneficiar, acesta poate cere revizuirea sarcinilor sau a conditiilor.
    ART. 1.007
    Solutionarea cererii de revizuire
    (1) Cu respectarea, pe cat posibil, a vointei dispunatorului, instanta de judecata sesizata cu cererea de revizuire poate sa dispuna modificari cantitative sau calitative ale conditiilor sau ale sarcinilor care afecteaza liberalitatea ori sa le grupeze cu acelea similare provenind din alte liberalitati.
    (2) Instanta de judecata poate autoriza instrainarea partiala sau totala a obiectului liberalitatii, stabilind ca pretul sa fie folosit in scopuri conforme cu vointa dispunatorului, precum si orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destinatia urmarita de acesta.
    ART. 1.008
    Inlaturarea efectelor revizuirii
    Daca motivele care au determinat revizuirea conditiilor sau a sarcinilor nu mai subzista, persoana interesata poate cere inlaturarea pentru viitor a efectelor revizuirii.

    SECTIUNEA a 6-a
    Dispozitii speciale


    ART. 1.009
    Clauzele considerate nescrise
    (1) Este considerata nescrisa clauza prin care, sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este obligat sa nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sa nu solicite revizuirea conditiilor sau a sarcinilor.
    (2) De asemenea, este considerata nescrisa dispozitia testamentara prin care se prevede dezmostenirea ca sanctiune pentru incalcarea obligatiilor prevazute la alin. (1) sau pentru contestarea dispozitiilor din testament care aduc atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari ori sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri.
    ART. 1.010
    Confirmarea liberalitatilor
    Confirmarea unei liberalitati de catre mostenitorii universali ori cu titlu universal ai dispunatorului atrage renuntarea la dreptul de a opune viciile de forma sau orice alte motive de nulitate, fara ca prin aceasta renuntare sa se prejudicieze drepturile tertilor.

    CAP. II
    Donatia


    SECTIUNEA 1
    Incheierea contractului


    ART. 1.011
    Forma donatiei
    (1) Donatia se incheie prin inscris autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute.
    (2) Nu sunt supuse dispozitiei alin. (1) donatiile indirecte, cele deghizate si darurile manuale.
    (3) Bunurile mobile care constituie obiectul donatiei trebuie enumerate si evaluate intr-un inscris, chiar sub semnatura privata, sub sanctiunea nulitatii absolute a donatiei.
    (4) Bunurile mobile corporale cu o valoare de pana la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Darul manual se incheie valabil prin acordul de vointe al partilor, insotit de traditiunea bunului.
    ART. 1.012
    Inregistrarea donatiei autentice
    In scop de informare a persoanelor care justifica existenta unui interes legitim, notarul care autentifica un contract de donatie are obligatia sa inscrie de indata acest contract in registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.
    ART. 1.013
    Formarea contractului
    (1) Oferta de donatie poate fi revocata cat timp ofertantul nu a luat cunostinta de acceptarea destinatarului. Incapacitatea sau decesul ofertantului atrage caducitatea acceptarii.
    (2) Oferta nu mai poate fi acceptata dupa decesul destinatarului ei. Mostenitorii destinatarului pot insa comunica acceptarea facuta de acesta.
    (3) Oferta de donatie facuta unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu se accepta de catre reprezentantul legal.
    (4) Oferta de donatie facuta unei persoane cu capacitate de exercitiu restransa poate fi acceptata de catre aceasta, cu incuviintarea ocrotitorului legal.
    ART. 1.014
    Promisiunea de donatie
    (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, promisiunea de donatie este supusa formei autentice.
    (2) In caz de neexecutare din partea promitentului, promisiunea de donatie nu confera beneficiarului decat dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a facut si avantajele pe care le-a acordat tertilor in considerarea promisiunii.
    ART. 1.015
    Principiul irevocabilitatii
    (1) Donatia nu este valabila atunci cand cuprinde clauze ce permit donatorului sa o revoce prin vointa sa.
    (2) Astfel, este lovita de nulitate absoluta donatia care:
    a) este afectata de o conditie a carei realizare depinde exclusiv de vointa donatorului;
    b) impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, daca valoarea maxima a acestora nu este determinata in contractul de donatie;
    c) confera donatorului dreptul de a denunta unilateral contractul;
    d) permite donatorului sa dispuna in viitor de bunul donat, chiar daca donatorul moare fara sa fi dispus de acel bun. Daca dreptul de a dispune vizeaza doar o parte din bunurile donate, nulitatea opereaza numai in privinta acestei parti.
    ART. 1.016
    Intoarcerea conventionala
    (1) Contractul poate sa prevada intoarcerea bunurilor daruite, fie pentru cazul cand donatarul ar predeceda donatorului, fie pentru cazul cand atat donatarul, cat si descendentii sai ar predeceda donatorului.
    (2) In cazul in care donatia are ca obiect bunuri supuse unor formalitati de publicitate, atat dreptul donatarului, cat si dreptul de intoarcere sunt supuse acestor formalitati.

    SECTIUNEA a 2-a
    Efectele donatiei


    ART. 1.017
    Raspunderea donatorului
    In executarea donatiei, dispunatorul raspunde numai pentru dol si culpa grava.
    ART. 1.018
    Garantia contra evictiunii
    (1) Donatorul nu raspunde pentru evictiune decat daca a promis expres garantia sau daca evictiunea decurge din fapta sa ori dintr-o imprejurare care afecteaza dreptul transmis, pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului.
    (2) In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru evictiune ca si vanzatorul.
    ART. 1.019
    Garantia contra viciilor ascunse
    (1) Donatorul nu raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat.
    (2) Totusi, daca a cunoscut viciile ascunse si nu le-a adus la cunostinta donatarului la incheierea contractului, donatorul este tinut sa repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii.
    (3) In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru viciile ascunse ca si vanzatorul.

    SECTIUNEA a 3-a
    Revocarea donatiei


    §1. Dispozitii comune

    ART. 1.020
    Cauzele de revocare
    Donatia poate fi revocata pentru ingratitudine si pentru neexecutarea fara justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.
    ART. 1.021
    Modul de operare
    Revocarea pentru ingratitudine si pentru neindeplinirea sarcinilor nu opereaza de drept.
    ART. 1.022
    Revocarea promisiunii de donatie
    (1) Promisiunea de donatie se revoca de drept daca anterior executarii sale se iveste unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevazute la art. 1023.
    (2) De asemenea, promisiunea de donatie se revoca de drept si atunci cand, anterior executarii sale, situatia materiala a promitentului s-a deteriorat intr-o asemenea masura incat executarea promisiunii a devenit excesiv de oneroasa pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil.

    §2. Revocarea pentru ingratitudine

    ART. 1.023
    Cazuri
    Donatia se revoca pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri:
    a) daca donatarul a atentat la viata donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat;
    b) daca donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de donator;
    c) daca donatarul refuza in mod nejustificat sa asigure alimente donatorului ajuns in nevoie, in limita valorii actuale a bunului donat, tinandu-se insa seama de starea in care se afla bunul la momentul donatiei.
    ART. 1.024
    Cererea de revocare
    (1) Dreptul la actiunea prin care se solicita revocarea pentru ingratitudine se prescrie in termen de un an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit fapta de ingratitudine.
    (2) Actiunea in revocare pentru ingratitudine poate fi exercitata numai impotriva donatarului. Daca donatarul moare dupa introducerea actiunii, aceasta poate fi continuata impotriva mostenitorilor.
    (3) Cererea de revocare nu poate fi introdusa de mostenitorii donatorului, cu exceptia cazului in care donatorul a decedat in termenul prevazut la alin. (1) fara sa il fi iertat pe donatar. De asemenea, mostenitorii pot introduce actiunea in revocare in termen de un an de la data mortii donatorului, daca acesta a decedat fara sa fi cunoscut cauza de revocare.
    (4) Actiunea pornita de donator poate fi continuata de mostenitorii acestuia.
    ART. 1.025
    Efectele generale ale revocarii
    (1) In caz de revocare pentru ingratitudine, daca restituirea in natura a bunului donat nu este posibila, donatarul va fi obligat sa plateasca valoarea acestuia, socotita la data solutionarii cauzei.
    (2) In urma revocarii donatiei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat sa restituie fructele pe care le-a perceput incepand cu data introducerii cererii de revocare a donatiei.
    ART. 1.026
    Efectele speciale ale revocarii
    Revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect in privinta drepturilor reale asupra bunului donat dobandite de la donatar, cu titlu oneros, de catre tertii de buna-credinta si nici asupra garantiilor constituite in favoarea acestora. In cazul bunurilor supuse unor formalitati de publicitate, dreptul tertului trebuie sa fi fost inscris anterior inregistrarii cererii de revocare in registrele de publicitate aferente.

    §3. Revocarea pentru neexecutarea sarcinii

    ART. 1.027
    Actiunile in caz de neexecutare a sarcinii
    (1) Daca donatarul nu indeplineste sarcina la care s-a obligat, donatorul sau succesorii sai in drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donatiei.
    (2) In cazul in care sarcina a fost stipulata in favoarea unui tert, acesta poate cere numai executarea sarcinii.
    (3) Dreptul la actiunea prin care se solicita executarea sarcinii sau revocarea donatiei se prescrie in termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executata.
    ART. 1.028
    Intinderea obligatiei de executare
    Donatarul este tinut sa indeplineasca sarcina numai in limita valorii bunului donat, actualizata la data la care sarcina trebuia indeplinita.
    ART. 1.029
    Efecte
    Cand donatia este revocata pentru neindeplinirea sarcinilor, bunul reintra in patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra lui, sub rezerva dispozitiilor art. 1.648.

    SECTIUNEA a 4-a
    Donatiile facute viitorilor soti in vederea casatoriei si donatiile intre soti

    ART. 1.030
    Caducitatea donatiilor
    Donatiile facute viitorilor soti sau unuia dintre ei, sub conditia incheierii casatoriei, nu produc efecte in cazul in care casatoria nu se incheie.
    ART. 1.031
    Revocabilitatea donatiei intre soti
    Orice donatie incheiata intre soti este revocabila numai in timpul casatoriei.
    ART. 1.032
    Nulitatea donatiei intre soti
    Nulitatea casatoriei atrage nulitatea relativa a donatiei facute sotului de rea-credinta.
    ART. 1.033
    Donatiile simulate
    (1) Este lovita de nulitate orice simulatie in care donatia reprezinta contractul secret in scopul de a eluda revocabilitatea donatiilor intre soti.
    (2) Este prezumata persoana interpusa, pana la proba contrara, orice ruda a donatarului la a carei mostenire acesta ar avea vocatie in momentul donatiei si care nu a rezultat din casatoria cu donatorul.

    CAP. III
    Testamentul


    SECTIUNEA 1
    Dispozitii generale

    ART. 1.034
    Notiune
    Testamentul este actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana, numita testator, dispune, in una dintre formele cerute de lege, pentru timpul cand nu va mai fi in viata.
    ART. 1.035
    Continutul testamentului
    Testamentul contine dispozitii referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum si la desemnarea directa sau indirecta a legatarului. Alaturi de aceste dispozitii sau chiar si in lipsa unor asemenea dispozitii, testamentul poate sa contina dispozitii referitoare la partaj, revocarea dispozitiilor testamentare anterioare, dezmostenire, numirea de executori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali si alte dispozitii care produc efecte dupa decesul testatorului.
    ART. 1.036
    Testamentul reciproc
    Sub sanctiunea nulitatii absolute a testamentului, doua sau mai multe persoane nu pot dispune, prin acelasi testament, una in favoarea celeilalte sau in favoarea unui tert.
    ART. 1.037
    Proba testamentului
    (1) Orice persoana care pretinde un drept ce se intemeiaza pe un testament trebuie sa dovedeasca existenta si continutul lui in una dintre formele prevazute de lege.
    (2) Daca testamentul a disparut printr-un caz fortuit sau de forta majora ori prin fapta unui tert, fie dupa moartea testatorului, fie in timpul vietii sale, insa fara ca acesta sa ii fi cunoscut disparitia, valabilitatea formei si cuprinsul testamentului vor putea fi dovedite prin orice mijloc de proba.
    ART. 1.038
    Consimtamantul testatorului
    (1) Testamentul este valabil numai daca testatorul a avut discernamant si consimtamantul sau nu a fost viciat.
    (2) Dolul poate atrage anularea testamentului chiar daca manoperele dolosive nu au fost savarsite de beneficiarul dispozitiilor testamentare si nici nu au fost cunoscute de catre acesta.
    ART. 1.039
    Interpretarea testamentului
    (1) Regulile de interpretare a contractelor sunt aplicabile si testamentului, in masura in care sunt compatibile cu caracterele juridice ale acestuia.
    (2) Elementele extrinseci inscrisului testamentar pot fi folosite numai in masura in care se sprijina pe cele intrinseci.
    (3) Legatul in favoarea creditorului nu este prezumat a fi facut in compensatia creantei sale.

    SECTIUNEA a 2-a
    Formele testamentului


    ART. 1.040
    Formele testamentului ordinar
    Testamentul ordinar poate fi olograf sau autentic.
    ART. 1.041
    Testamentul olograf
    Sub sanctiunea nulitatii absolute, testamentul olograf trebuie scris in intregime, datat si semnat de mana testatorului.
    ART. 1.042
    Deschiderea testamentului olograf
    (1) Inainte de a fi executat, testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre neschimbare.
    (2) In cadrul procedurii succesorale, notarul public procedeaza, in conditiile legii speciale, la deschiderea si validarea testamentului olograf si il depune in dosarul succesoral. Deschiderea testamentului si starea in care se gaseste se constata prin proces-verbal.
    (3) Cei interesati pot primi, dupa vizarea spre neschimbare, pe cheltuiala lor, copii legalizate ale testamentului olograf.
    (4) Dupa finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se preda legatarilor, potrivit intelegerii dintre ei, iar in lipsa acesteia, persoanei desemnate prin hotarare judecatoreasca.
    ART. 1.043
    Testamentul autentic
    (1) Testamentul este autentic daca a fost autentificat de un notar public sau de o alta persoana investita cu autoritate publica de catre stat, potrivit legii.
    (2) Cu ocazia autentificarii, testatorul poate fi asistat de unul sau de 2 martori.
    ART. 1.044
    Intocmirea testamentului autentic
    (1) Testatorul isi dicteaza dispozitiile in fata notarului, care se ingrijeste de scrierea actului si apoi i-l citeste sau, dupa caz, i-l da sa il citeasca, mentionandu-se expres indeplinirea acestor formalitati. Daca dispunatorul isi redactase deja actul de ultima vointa, testamentul autentic ii va fi citit de catre notar.
    (2) Dupa citire, dispunatorul trebuie sa declare ca actul exprima ultima sa vointa.
    (3) Testamentul este apoi semnat de catre testator, iar incheierea de autentificare de catre notar.
    ART. 1.045
    Autentificarea in situatii particulare
    (1) In cazul acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va face mentiune despre aceasta imprejurare in incheierea pe care o intocmeste, mentiunea astfel facuta tinand loc de semnatura. Mentiunea va fi citita testatorului de catre notar, in prezenta a 2 martori, aceasta formalitate suplinind absenta semnaturii testatorului.
    (2) Declaratia de vointa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va da in scris in fata notarului public, prin inscrierea de catre parte, inaintea semnaturii, a mentiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit".
    (3) Daca surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, in imposibilitate de a scrie, declaratia de vointa se va lua prin interpret, dispozitiile alin. (1) aplicandu-se in mod corespunzator.
    (4) Pentru a lua consimtamantul unui nevazator, notarul public va intreba daca a auzit bine cand i s-a citit cuprinsul testamentului, consemnand aceasta in incheierea de autentificare.
    ART. 1.046
    Inregistrarea testamentului autentic
    In scop de informare a persoanelor care justifica existenta unui interes legitim, notarul care autentifica testamentul are obligatia sa il inscrie, de indata, in Registrul national notarial tinut in format electronic, potrivit legii. Informatii cu privire la existenta unui testament se pot da numai dupa decesul testatorului.
    ART. 1.047
    Testamentele privilegiate
    (1) Se poate intocmi in mod valabil un testament in urmatoarele situatii speciale:
    a) in fata unui functionar competent al autoritatii civile locale, in caz de epidemii, catastrofe, razboaie sau alte asemenea imprejurari exceptionale;
    b) in fata comandantului vasului sau a celui care il inlocuieste, daca testatorul se afla la bordul unui vas sub pavilionul Romaniei, in cursul unei calatorii maritime sau fluviale. Testamentul intocmit la bordul unei aeronave este supus acelorasi conditii;
    c) in fata comandantului unitatii militare ori a celui care il inlocuieste, daca testatorul este militar sau, fara a avea aceasta calitate, este salariat ori presteaza servicii in cadrul fortelor armate ale Romaniei si nu se poate adresa unui notar public;
    d) in fata directorului, medicului sef al institutiei sanitare sau a medicului sef al serviciului ori, in lipsa acestora, in fata medicului de garda, cat timp dispunatorul este internat intr-o institutie sanitara in care notarul public nu are acces.
    (2) In toate cazurile prevazute la alin. (1) este obligatoriu ca testamentul sa se intocmeasca in prezenta a 2 martori.
    (3) Testamentul privilegiat se semneaza de testator, de agentul instrumentator si de cei 2 martori. Daca testatorul sau unul dintre martori nu poate semna, se va face mentiune despre cauza care l-a impiedicat sa semneze.
    (4) Dispozitiile alin. (3) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute.
    (5) Prevederile art. 1.042 se aplica in mod corespunzator si in privinta testamentului privilegiat.
    ART. 1.048
    Caducitatea testamentelor privilegiate
    (1) Testamentul privilegiat devine caduc la 15 zile de la data cand dispunatorul ar fi putut sa testeze in vreuna dintre formele ordinare. Termenul se suspenda daca testatorul a ajuns intr-o stare in care nu ii este cu putinta sa testeze.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica dispozitiei testamentare prin care se recunoaste un copil.
    ART. 1.049
    Testamentul sumelor si valorilor depozitate
    (1) Dispozitiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse la institutii specializate sunt valabile cu respectarea conditiilor de forma prevazute de legile speciale aplicabile acestor institutii.
    (2) Institutiile specializate nu vor putea proceda la predarea legatului avand ca obiect sume de bani, valori sau titluri de valoare decat in baza hotararii judecatoresti ori a certificatului de mostenitor care constata valabilitatea dispozitiei testamentare si calitatea de legatar, prevederile referitoare la raport si reductiune fiind aplicabile.
    (3) Institutiile de credit au obligatia ca, la instituirea de catre clientii acestora a unei dispozitii testamentare, sa comunice, de indata, mentiunea acesteia in registrul prevazut la art. 1.046.
    ART. 1.050
    Conversiunea formei testamentare
    Un testament nul din cauza unui viciu de forma produce efecte daca indeplineste conditiile prevazute de lege pentru alta forma testamentara.

    SECTIUNEA a 3-a
    Revocarea voluntara a testamentului

    ART. 1.051
    Revocarea voluntara expresa
    (1) Un testament nu poate fi revocat expres, in tot sau in parte, decat printr-un act autentic notarial sau printr-un testament ulterior.
    (2) Testamentul care revoca un testament anterior poate fi intocmit intr-o forma diferita de aceea a testamentului revocat.
    (3) Revocarea expresa a testamentului facuta printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va inscrie de indata de catre notar in registrul national notarial prevazut la art. 1.046.
    ART. 1.052
    Revocarea voluntara tacita
    (1) Testatorul poate revoca testamentul olograf si prin distrugerea, ruperea sau stergerea sa. Stergerea unei dispozitii a testamentului olograf de catre testator implica revocarea acelei dispozitii. Modificarile realizate prin stergere se semneaza de catre testator.
    (2) Distrugerea, ruperea sau stergerea testamentului olograf, cunoscuta de testator, atrage de asemenea revocarea, cu conditia ca acesta sa fi fost in masura sa il refaca.
    (3) Testamentul ulterior nu il revoca pe cel anterior decat in masura in care contine dispozitii contrare sau incompatibile cu acesta. Efectele revocarii nu sunt inlaturate in caz de caducitate sau revocare a testamentului ulterior.
    ART. 1.053
    Retractarea revocarii
    (1) Dispozitia revocatorie poate fi retractata in mod expres prin act autentic notarial sau prin testament.
    (2) Retractarea unei dispozitii revocatorii inlatura efectele revocarii, cu exceptia cazului in care testatorul si-a manifestat vointa in sens contrar sau daca aceasta intentie a testatorului rezulta din imprejurarile concrete. Dispozitiile art. 1.051 alin. (3) raman aplicabile.
    (3) Retractarea unei dispozitii revocatorii facuta printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va inscrie de indata de catre notar in registrul national notarial prevazut la art. 1.046.

    SECTIUNEA a 4-a
    Legatul


    §1. Categorii de legate

    ART. 1.054
    Clasificarea legatelor
    (1) Legatele sunt universale, cu titlu universal sau cu titlu particular.
    (2) Legatul poate fi pur si simplu, cu termen, sub conditie sau cu sarcina.
    ART. 1.055
    Legatul universal
    Legatul universal este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai multor persoane vocatie la intreaga mostenire.
    ART. 1.056
    Legatul cu titlu universal
    (1) Legatul cu titlu universal este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai multor persoane vocatie la o fractiune a mostenirii.
    (2) Prin fractiune a mostenirii se intelege:
    a) fie proprietatea unei cote-parti din aceasta;
    b) fie un dezmembramant al proprietatii asupra totalitatii sau a unei cote-parti din mostenire;
    c) fie proprietatea sau un dezmembramant asupra totalitatii ori asupra unei cote-parti din universalitatea bunurilor determinate dupa natura sau provenienta lor.
    ART. 1.057
    Legatul cu titlu particular
    Orice legat care nu este universal sau cu titlu universal este un legat cu titlu particular.

    §2. Efectele legatelor

    ART. 1.058
    Fructele bunurilor ce constituie obiectul legatului
    Legatarul are dreptul la fructele bunurilor mostenirii care i se cuvin din ziua deschiderii mostenirii sau din ziua in care legatul produce efecte in privinta sa, cu exceptia cazului in care cel care a posedat bunurile ce constituie obiectul legatului a fost de buna-credinta.
    ART. 1.059
    Drepturile legatarului cu titlu particular
    (1) Legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobandeste proprietatea acestuia de la data deschiderii mostenirii.
    (2) Legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creante asupra mostenirii. Daca testatorul nu a prevazut altfel, cel insarcinat cu executarea acestui legat este obligat a preda bunuri de calitate medie.
    ART. 1.060
    Sarcina excesiva a legatului cu titlu particular
    (1) Daca legatarul nu poate indeplini sarcina cu care este grevat legatul sau fara a depasi valoarea bunurilor primite in temeiul acestuia, se va putea libera predand beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fost lasate prin legat sau valoarea lor.
    (2) Valoarea bunurilor lasate prin legat si a sarcinilor va fi aceea de la data deschiderii mostenirii.
    ART. 1.061
    Accesoriile bunului care constituie obiectul unui legat cu titlu particular
    (1) Bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se preda cu accesoriile sale, in starea in care se gaseste la data deschiderii mostenirii.
    (2) Legatul cuprinde si dreptul la actiunea in despagubire pentru prejudiciul adus bunului de catre un tert dupa intocmirea testamentului.
    (3) Legatul unui bun care, dupa intocmirea testamentului, a cunoscut cresteri cantitative, calitative sau valorice prin alipire, lucrari autonome, lucrari adaugate sau achizitionarea altor bunuri in cadrul unei universalitati se prezuma, pana la proba contrara, a viza intreg bunul ori universalitatea rezultata.
    ART. 1.062
    Legatul rentei viagere sau al unei creante de intretinere
    Cand obiectul legatului cuprinde o renta viagera sau o creanta de intretinere, executarea acestuia este datorata din ziua deschiderii mostenirii.
    ART. 1.063
    Legatul alternativ
    In cazul in care legatarului cu titlu particular i-a fost lasat fie un bun, fie altul, dreptul de alegere revine celui tinut sa execute legatul, daca testatorul nu a conferit acest drept legatarului sau unui tert.
    ART. 1.064
    Legatul bunului altuia
    (1) Cand bunul individual determinat care a facut obiectul unui legat cu titlu particular apartine unei alte persoane decat testatorul si nu este cuprins in patrimoniul acestuia la data deschiderii mostenirii, atunci se aplica dispozitiile prezentului articol.
    (2) Daca, la data intocmirii testamentului, testatorul nu a stiut ca bunul nu este al sau, legatul este anulabil.
    (3) In cazul in care testatorul a stiut ca bunul nu este al sau, cel insarcinat cu executarea legatului este obligat, la alegerea sa, sa dea fie bunul in natura, fie valoarea acestuia de la data deschiderii mostenirii.
    ART. 1.065
    Legatul conjunctiv
    (1) Legatul cu titlu particular este prezumat a fi conjunctiv atunci cand testatorul a lasat, prin acelasi testament, un bun determinat individual sau generic mai multor legatari cu titlu particular, fara a preciza partea fiecaruia.
    (2) In cazul legatului conjunctiv, daca unul dintre legatari nu vrea sau nu poate sa primeasca legatul, partea lui va profita celorlalti legatari.
    (3) Prevederile alin. (2) se aplica si atunci cand obiectul legatului conjunctiv il constituie un dezmembramant al dreptului de proprietate.

    ART. 1.066
    Cheltuielile predarii legatului
    In lipsa unei dispozitii testamentare sau legale contrare, cheltuielile predarii legatului sunt in sarcina mostenirii, fara ca prin aceasta sa se aduca atingere rezervei succesorale.
    ART. 1.067
    Dreptul de preferinta al creditorilor mostenirii fata de legatari
    (1) Creditorii mostenirii au dreptul sa fie platiti cu prioritate fata de legatari.
    (2) Daca legatele cu titlu particular depasesc activul net al mostenirii, ele vor fi reduse in masura depasirii, la cererea creditorilor mostenirii sau a celui care este obligat sa le execute.
    (3) In cazul in care, fara a se cunoaste anumite datorii sau sarcini ale mostenirii, a fost executat un legat, mostenitorul legal sau testamentar, creditorii sau orice persoana interesata poate solicita restituirea de la legatarul platit, in masura in care legatul urmeaza a fi redus.

    3. Ineficacitatea legatelor

    ART. 1.068
    Revocarea voluntara a legatului
    (1) Legatele sunt supuse dispozitiilor privind revocarea voluntara a testamentului.
    (2) Orice instrainare a bunului ce constituie obiectul unui legat cu titlu particular, consimtita de catre testator, chiar daca este afectata de modalitati, revoca implicit legatul pentru tot ceea ce s-a instrainat.
    (3) Ineficacitatea instrainarii nu afecteaza revocarea decat daca:
    a) este determinata de incapacitatea sau vicierea vointei testatorului; ori
    b) instrainarea reprezinta o donatie in favoarea beneficiarului legatului si nu s-a facut sub conditii sau cu sarcini substantial diferite de acelea care afecteaza legatul.
    (4) Distrugerea voluntara de catre testator a bunului ce constituie obiectul legatului cu titlu particular revoca implicit legatul.
    ART. 1.069
    Revocarea judecatoreasca
    (1) Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi ceruta in cazul neindeplinirii, fara justificare, a sarcinii instituite de testator. Neindeplinirea fortuita a sarcinii poate atrage revocarea numai daca, potrivit vointei testatorului, eficacitatea legatului este conditionata de executarea sarcinii.
    (2) Revocarea judecatoreasca a legatului poate fi solicitata si pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri:
    a) daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau, stiind ca altii intentioneaza sa atenteze, nu l-a instiintat;
    b) daca legatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave fata de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului.
    ART. 1.070
    Termenul de prescriptie
    Dreptul la actiunea in revocarea judecatoreasca a legatului se prescrie in termen de un an de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau, dupa caz, de la data la care sarcina trebuia executata.
    ART. 1.071
    Caducitatea legatului
    Orice legat devine caduc atunci cand:
    a) legatarul nu mai este in viata la data deschiderii mostenirii;
    b) legatarul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii;
    c) legatarul este nedemn;
    d) legatarul renunta la legat;
    e) legatarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul, daca aceasta avea un caracter pur personal;
    f) bunul ce formeaza obiectul legatului cu titlu particular a pierit in totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului, in timpul vietii testatorului sau inaintea implinirii conditiei suspensive ce afecteaza legatul.
    ART. 1.072
    Destinatia bunurilor constituind obiectul unui legat ineficace
    Ineficacitatea legatului din cauza nulitatii, revocarii, caducitatii sau desfiintarii pentru nerealizarea conditiei suspensive ori pentru indeplinirea conditiei rezolutorii profita mostenitorilor ale caror drepturi succesorale ar fi fost micsorate sau, dupa caz, inlaturate prin existenta legatului sau care aveau obligatia sa execute legatul.
    ART. 1.073
    Regimul legatului-sarcina
    Cu exceptia cazului prevazut la art. 1.071 lit. f), caducitatea sau revocarea judecatoreasca a unui legat grevat cu un legat-sarcina in favoarea unui tert nu atrage ineficacitatea acestui din urma legat. Mostenitorii care beneficiaza de ineficacitatea legatului sunt obligati sa execute legatul-sarcina.

    SECTIUNEA a 5-a
    Dezmostenirea


    ART. 1.074
    Notiune
    (1) Dezmostenirea este dispozitia testamentara prin care testatorul ii inlatura de la mostenire, in tot sau in parte, pe unul sau mai multi dintre mostenitorii sai legali.
    (2) Dezmostenirea este directa atunci cand testatorul dispune prin testament inlaturarea de la mostenire a unuia sau mai multor mostenitori legali si indirecta atunci cand testatorul instituie unul sau mai multi legatari.
    ART. 1.075
    Efectele
    (1) In cazul dezmostenirii sotului supravietuitor, mostenitorii din clasa cu care acesta vine in concurs culeg partea din mostenire ramasa dupa atribuirea cotei cuvenite sotului supravietuitor ca urmare a dezmostenirii.
    (2) Daca, in urma dezmostenirii, pe langa sotul supravietuitor, vin la mostenire atat cel dezmostenit, cat si acela care beneficiaza de dezmostenire, acesta din urma culege partea ramasa dupa atribuirea cotei sotului supravietuitor si a cotei celui dezmostenit.
    (3) Atunci cand, in urma dezmostenirii, un mostenitor primeste o cota inferioara cotei sale legale, mostenitorul cu care vine in concurs culege partea care ar fi revenit celui dezmostenit.
    (4) Daca, in urma dezmostenirii, o persoana este inlaturata total de la mostenire, cota ce i s-ar fi cuvenit se atribuie mostenitorilor cu care ar fi venit in concurs sau, in lipsa acestora, mostenitorilor subsecventi.
    (5) Dispozitiile prevazute la alin. (1)-(4) nu pot profita persoanelor incapabile de a primi legate.
    ART. 1.076
    Nulitatea
    (1) Dispozitia testamentara prin care mostenitorii legali au fost dezmosteniti este supusa cauzelor de nulitate, absoluta sau relativa, prevazute de lege.
    (2) Termenul de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare curge de la data la care cei dezmosteniti au luat cunostinta de dispozitia testamentara prin care au fost inlaturati de la mostenire, dar nu mai devreme de data deschiderii mostenirii.

    SECTIUNEA a 6-a
    Executiunea testamentara


    ART. 1.077
    Desemnarea si misiunea executorului
    (1) Testatorul poate numi una sau mai multe persoane, conferindu-le imputernicirea necesara executarii dispozitiilor testamentare. Executorul testamentar poate fi desemnat si de catre un tert determinat prin testament.
    (2) Daca au fost desemnati mai multi executori testamentari, oricare dintre ei poate actiona fara concursul celorlalti, cu exceptia cazului in care testatorul a dispus altfel sau le-a impartit atributiile.
    (3) Puterile executorului testamentar pot fi exercitate de la data acceptarii misiunii prin declaratie autentica notariala.
    ART. 1.078
    Capacitatea executorului
    Persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu poate fi executor testamentar.
    ART. 1.079
    Dreptul de administrare
    (1) Executorul testamentar are dreptul sa administreze patrimoniul succesoral pe o perioada de cel mult 2 ani de la data deschiderii mostenirii, chiar daca testatorul nu i-a conferit in mod expres acest drept.
    (2) Prin testament, dreptul de administrare poate fi restrans doar la o parte din patrimoniul succesoral sau la un termen mai scurt.
    (3) Termenul de 2 ani poate fi prelungit de instanta de judecata, pentru motive temeinice, prin acordarea unor termene succesive de cate un an.
    ART. 1.080
    Puterile executorului
    (1) Executorul testamentar:
    a) va cere, in conditiile legii, punerea sigiliilor, daca printre mostenitori sunt si minori, persoane puse sub interdictie judecatoreasca sau disparute;
    b) va starui a se face inventarul bunurilor mostenirii in prezenta sau cu citarea mostenitorilor;
    c) va cere instantei sa incuviinteze vanzarea bunurilor, in lipsa de sume suficiente pentru executarea legatelor. Instanta va putea incuviinta vanzarea imobilelor succesorale numai daca nu exista mostenitori rezervatari;
    d) va depune diligente pentru executarea testamentului, iar in caz de contestatie, pentru a apara validitatea sa;
    e) va plati datoriile mostenirii daca a fost imputernicit in acest sens prin testament. In lipsa unei asemenea imputerniciri, executorul testamentar va putea achita datoriile numai cu incuviintarea instantei;
    f) va incasa creantele mostenirii.
    (2) Testatorul poate dispune ca executorul testamentar sa procedeze la partajarea bunurilor mostenirii. Partajul produce efecte numai daca proiectul prezentat de catre executor a fost aprobat de toti mostenitorii.
    ART. 1.081
    Transmiterea executiunii
    (1) Puterile executorului testamentar nu pot fi transmise.
    (2) Misiunea executorului testamentar numit in considerarea unei functii determinate poate fi continuata de catre persoana care preia acea functie.
    ART. 1.082
    Obligatia de a da socoteala si raspunderea executorului
    (1) La sfarsitul fiecarui an si la incetarea misiunii sale, executorul testamentar este obligat sa dea socoteala pentru gestiunea sa, chiar daca nu exista mostenitori rezervatari. Aceasta obligatie se transmite mostenitorilor executorului.
    (2) Executorul testamentar raspunde ca un mandatar in legatura cu executarea dispozitiilor testamentare.
    (3) Daca au fost desemnati mai multi executori testamentari, raspunderea acestora este solidara, cu exceptia cazului in care testatorul le-a impartit atributiile si fiecare dintre ei s-a limitat la misiunea incredintata.
    ART. 1.083
    Remuneratia executorului
    Misiunea executorului testamentar este gratuita, daca testatorul nu a stabilit o remuneratie in sarcina mostenirii.
    ART. 1.084
    Suportarea cheltuielilor
    Cheltuielile facute de executorul testamentar in exercitarea puterilor sale sunt in sarcina mostenirii.
    ART. 1.085
    Incetarea executiunii
    Executiunea testamentara poate inceta:
    a) prin indeplinirea sau imposibilitatea aducerii la indeplinire a misiunii primite;
    b) prin renuntare in forma unei declaratii autentice notariale;
    c) prin decesul executorului testamentar;
    d) prin punerea sub interdictie judecatoreasca a executorului testamentar;
    e) prin revocarea de catre instanta a executorului testamentar care nu isi indeplineste misiunea ori o indeplineste in mod necorespunzator;
    f) prin expirarea termenului in care se exercita dreptul de administrare, afara de cazul in care instanta decide prelungirea termenului.

    CAP. IV
    Rezerva succesorala, cotitatea disponibila si reductiunea liberalitatilor excesive


    SECTIUNEA 1
    Rezerva succesorala si cotitatea disponibila

    ART. 1.086
    Notiunea de rezerva succesorala
    Rezerva succesorala este partea din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul in virtutea legii, chiar impotriva vointei defunctului, manifestata prin liberalitati ori dezmosteniri.
    ART. 1.087
    Mostenitorii rezervatari
    Sunt mostenitori rezervatari sotul supravietuitor, descendentii si ascendentii privilegiati ai defunctului.
    ART. 1.088
    Intinderea rezervei succesorale
    Rezerva succesorala a fiecarui mostenitor rezervatar este de jumatate din cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal.
    ART. 1.089
    Notiunea de cotitate disponibila
    Cotitatea disponibila este partea din bunurile mostenirii care nu este rezervata prin lege si de care defunctul putea dispune in mod neingradit prin liberalitati.
    ART. 1.090
    Cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor
    (1) Liberalitatile neraportabile facute sotului supravietuitor, care vine la mostenire in concurs cu alti descendenti decat cei comuni lor, nu pot depasi un sfert din mostenire si nici partea descendentului care a primit cel mai putin.
    (2) Daca defunctul nu a dispus prin liberalitati de diferenta dintre cotitatea disponibila stabilita potrivit art. 1.089 si cotitatea disponibila speciala, atunci aceasta diferenta revine descendentilor.
    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator atunci cand descendentul mentionat la alin. (1) a fost dezmostenit direct, iar de aceasta dezmostenire ar beneficia sotul supravietuitor.

    SECTIUNEA a 2-a
    Reductiunea liberalitatilor excesive


    ART. 1.091
    Stabilirea rezervei succesorale si a cotitatii disponibile
    (1) Valoarea masei succesorale, in functie de care se determina rezerva succesorala si cotitatea disponibila, se stabileste astfel:
    a) determinarea activului brut al mostenirii, prin insumarea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii;
    b) determinarea activului net al mostenirii, prin scaderea pasivului succesoral din activul brut;
    c) reunirea fictiva, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donatiilor facute de cel care lasa mostenirea.
    (2) In vederea aplicarii alin. (1) lit. c), se ia in considerare valoarea la data deschiderii mostenirii a bunurilor donate, tinandu-se insa cont de starea lor in momentul donatiei, din care se scade valoarea sarcinilor asumate prin contractele de donatie. Daca bunurile au fost instrainate de donatar, se tine seama de valoarea lor la data instrainarii. Daca bunurile donate au fost inlocuite cu altele, se tine cont de valoarea, la data deschiderii mostenirii, a bunurilor intrate in patrimoniu si de starea lor la momentul dobandirii. Totusi, daca devalorizarea bunurilor intrate in patrimoniu era inevitabila la data dobandirii, in virtutea naturii lor, inlocuirea bunurilor nu este luata in considerare. In masura in care bunul donat sau cel care l-a inlocuit pe acesta a pierit fortuit, indiferent de data pieirii, donatia nu se va supune reunirii fictive. Sumele de bani sunt supuse indexarii in raport cu indicele inflatiei, corespunzator perioadei cuprinse intre data intrarii lor in patrimoniul donatarului si data deschiderii mostenirii.
    (3) Nu se va tine seama in stabilirea rezervei de darurile obisnuite, de donatiile remuneratorii si, in masura in care nu sunt excesive, nici de sumele cheltuite pentru intretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala a descendentilor, a parintilor sau a sotului si nici de cheltuielile de nunta.
    (4) Pana la dovada contrara, instrainarea cu titlu oneros catre un descendent ori un ascendent privilegiat sau catre sotul supravietuitor este prezumata a fi donatie daca instrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului, uzului ori abitatiei sau in schimbul intretinerii pe viata ori a unei rente viagere. Prezumtia opereaza numai in favoarea descendentilor, ascendentilor privilegiati si a sotului supravietuitor ai defunctului, daca acestia nu au consimtit la instrainare.
    (5) Rezerva succesorala si cotitatea disponibila se calculeaza in functie de valoarea stabilita potrivit alin. (1). La stabilirea rezervei nu se tine seama de cei care au renuntat la mostenire, cu exceptia celor obligati la raport, potrivit art. 1.147 alin. (2).
    ART. 1.092
    Modul de operare
    Dupa deschiderea mostenirii, liberalitatile care incalca rezerva succesorala sunt supuse reductiunii, la cerere.
    ART. 1.093
    Persoanele care pot cere reductiunea
    Reductiunea liberalitatilor excesive poate fi ceruta numai de catre mostenitorii rezervatari, de succesorii lor, precum si de catre creditorii chirografari ai mostenitorilor rezervatari.
    ART. 1.094
    Caile de realizare a reductiunii
    (1) Reductiunea liberalitatilor excesive se poate realiza prin buna invoiala a celor interesati.
    (2) In lipsa unei asemenea invoieli, reductiunea poate fi invocata in fata instantei de judecata pe cale de exceptie sau pe cale de actiune, dupa caz.
    (3) In cazul pluralitatii de mostenitori rezervatari, reductiunea opereaza numai in limita cotei de rezerva cuvenite celui care a cerut-o si profita numai acestuia.
    ART. 1.095
    Termenul de prescriptie
    (1) Dreptul la actiunea in reductiune a liberalitatilor excesive se prescrie in termen de 3 ani de la data deschiderii mostenirii sau, dupa caz, de la data la care mostenitorii rezervatari au pierdut posesia bunurilor care formeaza obiectul liberalitatilor.
    (2) In cazul liberalitatilor excesive a caror existenta nu a fost cunoscuta de mostenitorii rezervatari, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand au cunoscut existenta acestora si caracterul lor excesiv.
    (3) Exceptia de reductiune este imprescriptibila extinctiv.
    ART. 1.096
    Ordinea reductiunii
    (1) Legatele se reduc inaintea donatiilor.
    (2) Legatele se reduc toate deodata si proportional, afara daca testatorul a dispus ca anumite legate vor avea preferinta, caz in care vor fi reduse mai intai celelalte legate.
    (3) Donatiile se reduc succesiv, in ordinea inversa a datei lor, incepand cu cea mai noua.
    (4) Donatiile concomitente se reduc toate deodata si proportional, afara daca donatorul a dispus ca anumite donatii vor avea preferinta, caz in care vor fi reduse mai intai celelalte donatii.
    (5) Daca beneficiarul donatiei care ar trebui redusa este insolvabil, se va proceda la reductiunea donatiei anterioare.
    ART. 1.097
    Efectele reductiunii
    (1) Reductiunea are ca efect ineficacitatea legatelor sau, dupa caz, desfiintarea donatiilor in masura necesara intregirii rezervei succesorale.
    (2) Intregirea rezervei, ca urmare a reductiunii, se realizeaza in natura.
    (3) Reductiunea se realizeaza prin echivalent in cazul in care, inainte de deschiderea mostenirii, donatarul a instrainat bunul ori a constituit asupra lui drepturi reale, precum si atunci cand bunul a pierit dintr-o cauza imputabila donatarului.
    (4) Cand donatia supusa reductiunii a fost facuta unui mostenitor rezervatar care nu este obligat la raportul donatiei, acesta va putea pastra in contul rezervei sale partea care depaseste cotitatea disponibila.
    (5) Daca donatarul este un succesibil obligat la raport, iar partea supusa reductiunii reprezinta mai putin de jumatate din valoarea bunului donat, donatarul rezervatar poate pastra bunul, iar reductiunea necesara intregirii rezervei celorlalti mostenitori rezervatari se va face prin luare mai putin sau prin echivalent banesc.
    (6) In cazul intregirii rezervei in natura, gratificatul pastreaza fructele partii din bun care depaseste cotitatea disponibila, percepute pana la data la care cei indreptatiti au cerut reductiunea.
    ART. 1.098
    Reductiunea unor liberalitati speciale
    (1) Daca donatia sau legatul are ca obiect un uzufruct, uz ori abitatie sau o renta ori intretinere viagera, mostenitorii rezervatari au facultatea fie de a executa liberalitatea astfel cum a fost stipulata, fie de a abandona proprietatea cotitatii disponibile in favoarea beneficiarului liberalitatii, fie de a solicita reductiunea potrivit dreptului comun.
    (2) Daca mostenitorii rezervatari nu se inteleg asupra optiunii, reductiunea se va face potrivit dreptului comun.
    ART. 1.099
    Imputarea liberalitatilor
    (1) Daca beneficiarul liberalitatii nu este mostenitor rezervatar, liberalitatea primita se imputa asupra cotitatii disponibile, iar daca o depaseste, este supusa reductiunii.
    (2) Daca gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea nu este supusa raportului, ea se imputa asupra cotitatii disponibile. Daca este cazul, excedentul se imputa asupra cotei de rezerva la care are dreptul gratificatul si, daca o depaseste, este supus reductiunii.
    (3) Daca gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea este supusa raportului, ea se imputa asupra rezervei celui gratificat, iar daca exista, excedentul se imputa asupra cotitatii disponibile, afara de cazul in care dispunatorul a stipulat imputarea sa asupra rezervei globale. In acest ultim caz, numai partea care excedeaza rezervei globale se imputa asupra cotitatii disponibile. In toate cazurile, daca se depaseste cotitatea disponibila, liberalitatea este supusa reductiunii.
    (4) Daca exista mai multe liberalitati, imputarea se face potrivit alin. (1)-(3), tinand seama si de ordinea reductiunii liberalitatilor excesive.


Codul civil al Romaniei actualizat 2014


Folosind linkul urmator puteti consulta Codul de procedura civiala actualizat 2014
Data aparitiei: 28 Decembrie 2013
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Codul Civil: Liberalitatile":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Custodie

Intrebare: nu am dat destule informatii in prima intrebare,eu sunt in italia insa dupa fiecare luna petrecuta aici merg cate 2 saptamani in Romania petnru a vedea copilul,in aceste 2 saptamani iau copilul la domiciliul mamei mele,insa de aproximativ de 3 luni am observat comportamentul minorul in prezenta tatalui,este traumatizat si spune mereu ca vrea sa stea cu mine,tatal il lasa mereu in grija bunicii paterne acesta avand mereu cate o relatie noua si consuma alcool in pθrezenta minorului iar ultima relatie pe care o are este daunatoare minorului deoarece si aceasta doaman consuma alcool,eu intretin minorul am chitante de la banca si toate bonurile pentru toate lucrurile pe care le.am cumparat plus ca in clipa in care a luat minorul acesta era clinic sanatos pot dovedi cu o hartie de la medic iar acum sufera de bronsita care nu a fost tratata la timp,iar in vara pediatrul a spus ca trebuie dus la mare tatal refuzand acest lucru,eu ii pot oferi o crestere din punct de vedere psihologic mai buna,armonie si tot ce are nevoie un copil de 3 ani

Raspuns: Puteti propune orice probe considerati ca sunt in favoarea dumneavoastra in vederea obtinerii custo... [citeste tot raspunsul aici...]

©2017 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice