Club Juridic - Tu intrebi, Specialisti raspund!

Codul civil - Despre deosebitele specii de obligatii


Cuvinte cheie: Codul civil, Obligatii


Codul civil


Despre deosebitele specii de obligatii


Sectiunea I: Despre obligatiile conditionale

Subsectiunea 1: Despre conditie in genere si despre deosebitele sale specii

Art. 1004

Obligatia este conditionala cind perfectarea ei depinde de un eveniment viitor si necert. (C. civ. 925, 926, 1017, 1019, 1770).

Art. 1005

Conditia cazuala este aceea ce depinde de hazard si care nu este nici in puterea creditorului, nici intr-aceea a debitorului.


Cereri si actiuni in justitie in conformitate cu noul Cod Civil
Cereri si actiuni in justitie in conformitate cu noul Cod Civil

Vezi detalii

Problemele fiscal-contabile ale birourilor de avocati
Problemele fiscal-contabile ale birourilor de avocati

Vezi detalii




Art. 1006

Conditia potestativa este aceea care face sa depinda perfectarea conventiei de un eveniment, pe care si una si alta din partile contractante poate sa-l faca a se intimpla, sau poate sa-l impiedice. (C. civ. 822, 1010).

Art. 1007

Conditia mixta este aceea care depinde totodata de vointa uneia din partile contractante si de aceea a unei alte persoane.

Art. 1008

Conditia imposibila sau contrarie bunelor moravuri, sau prohibita de lege, este nula si desfiinteaza conventia ce depinde de dinsa. (C. civ. 5, 620, 728, 839, 968, 1009 si urm., 1492).

Art. 1009

Conditia de a nu face un lucru imposibil nu face ca obligatia contractata sub aceasta conditie sa fie nula.

Art. 1010

Obligatia este nula cind s-a contractat sub o conditie potestativa din partea acelui ce se obliga. (C. civ. 1006).

Art. 1011

Implinirea conditiei trebuie sa se faca astfel cum au inteles partile sa fie facuta. (C. civ. 970, 977 si urm.).

Art. 1012

Cind obligatia este contractata sub conditia ca un eveniment oarecare se va intimpla intr-un timp fixat, conditia este considerata ca neindeplinita, daca timpul a expirat fara ca evenimentul sa se intimple.
Cind timpul nu este fixat, conditia nu este considerata ca cazuta, decit cind este sigura ca evenimentul nu se va mai intimpla.

Art. 1013

Cind obligatia este contractata sub conditia ca un eveniment n-are sa se intimple, intr-un timp defipt, aceasta conditie este indeplinita, daca timpul a expirat, fara ca evenimentul sa se fi intimplat; este asemenea indeplinita, daca inaintea termenului este sigur ca evenimentul nu se va mai intimpla; daca nu este timp determinat, conditia este indeplinita numai cind va fi sigur ca evenimentul n-are sa se mai intimple.

Art. 1014

Conditia este reputata ca indeplinita, cind debitorul obligat, sub aceasta conditie, a impiedicat indeplinirea ei.

Art. 1015

Conditia indeplinita are efect din ziua in care angajamentul s-a contractat. Daca creditorul a murit inainte indeplinirii conditiei, drepturile sale trec erezilor sai. (C. civ. 653).

Art. 1016

Creditorul poate inaintea indeplinirii conditiei, sa exercite toate actele conservatoare dreptului sau.

Subsectiunea 2: Despre conditia suspensiva

Art. 1017

Obligatia, sub conditie suspensiva, este aceea care depinde de un eveniment viitor si necert. Obligatia conditionala nu se perfecteaza decit dupa indeplinirea evenimentului. (C. civ. 1004, 1012 si urm. 1022, 1115 pct. 5, 1296, 1770, 1885).

Art. 1018

Cind obligatia este contractata sub o conditie suspensiva, obiectul conventiei ramane in rizico-pericolul debitorului, care s-a obligat a-l da, in caz de indeplinire a conditiei.
Daca obiectul a pierit, in intregul sau, fara greseala debitorului, obligatia este stinsa.
Daca obiectul s-a deteriorat, fara greseala debitorului, creditorul este obligat a-l lua in starea in care se gaseste fara scadere de pret.
Daca obiectul s-a deteriorat, prin greseala debitorului, creditorul are dreptul sau sa ceara desfiintarea obligatiei, sau sa ia lucrul in starea in care se gaseste, cu daune interese. (C. civ. 999, 1081 si urm.).

Subsectiunea 3: Despre conditia rezolutorie

Art. 1019

Conditia rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert.
Ea nu suspenda executarea obligatiei, ci numai obliga pe creditor a restitui aceea ce a primit, in caz de indeplinire a evenimentului prevazut prin conditie. (C. civ. 1012 si urm., 1091, 1296, 1320, 1365, 1770).

Art. 1020

Conditia rezolutorie este subinteleasa totdeauna in contractele sinalagmatice, in caz cind una din parti nu indeplineste angajamentul sau. (C. civ. 830, 832, 943, 1075, 1081 si urm., 1012 si urm., 1022, 1101, 1320, 1365, 1439).

Art. 1021

Intr-aces caz, contractul nu este desfiintat de drept. Partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau sa sileasca pe cealalta a executa conventia, cind este posibil, sau sa-i ceara desfiintarea, cu daune interese. Desfiintarea trebuie sa se ceara inaintea justitiei, care, dupa circumstante, poate acorda un termen partii actionate (C. civ. 1020).


Sectiunea
II: Despre obligatia cu termen


Art. 1022

Termenul se deosebeste de conditie, pentru ca el nu suspenda angajamentul, ci numai amina executarea. (C. civ. 1004 si urm., 1101, 1115 pct. 4, 1146, 1581, 1584).

Art. 1023

Aceea ce se datoreste cu termen nu se poate cere inaintea termenului, dar ceea ce se plateste inainte nu se mai poate repeti. (C. civ. 1092, 1572, 1581, 1584, 1616, 1649).

Art. 1024

Termenul este presupus totdeauna ca s-a stipulat in favoarea debitorului, daca nu rezulta din stipulatie sau din circumstante ca este primit si in favoarea creditorului.

Art. 1025

Debitorul nu mai poate reclama beneficiul termenului, cind este cazut in deconfitura (insolvabilitatea unui debitor necomerciant.), sau cind, cu fapta sa, a micsorat sigurantele ce prin contract daduse creditorului sau. (C. civ. 1323).


Sectiunea
III: Despre obligatiile alternative


Art. 1026

Debitorul unei obligatii alternative este liberat prin predarea unuia din doua lucruri ce erau cuprinse in obligatie. (C. civ. 964).

Art. 1027

Alegerea o are debitorul, daca nu s-a acordat expres creditorului. (C. civ. 983).

Art. 1028

Debitorul se poate libera predind sau pe unul sau pe altul din lucrurile promise; nu poate insa sili pe creditor a primi parte dintr-unul si parte dintr-altul. (C. civ. 1100, 1101).

Art. 1029

Obligatia este simpla, desi contractata cu mod alternativ, daca unul din doua lucruri promise nu poate fi obiectul obligatiei.

Art. 1030

Obligatia alternativa devine simpla, daca unul din lucrurile promise piere, sau nu mai poate fi predat din orice alta cauza, si chiar cind aceasta s-a intimplat din greseala debitorului. Pretul acestui lucru nu poate fi oferit in locu-i.
Daca amindoua lucrurile au pierit, insa unul dintr-insele prin greseala debitorului, el va plati pretul celui care a pierit in urma. (C. civ. 1156, 1311).

Art. 1031

Cind, in cazul prevazut de articolul precedent, alegerea este, prin conventie, lasata creditorului si numai unul din lucruri a pierit, daca lucrul a pierit fara greseala debitorului, creditorul va lua pe cel ramas; daca a pierit prin greseala debitorului, creditorul poate cere sau lucrul ramas, sau pretul aceluia ce a pierit, daca amindoua lucrurile au pierit prin greseala debitorului, creditorul, dupa alegerea sa, poate sa ceara pretul unuia din ele; daca insa numai unul din ele a pierit prin greseala debitorului, creditorul nu poate cere decit pretul acestui lucru.

Art. 1032

Daca amindoua lucrurile au pierit, fara greseala debitorului, obligatia este stinsa.

Art. 1033

Aceleasi principii se aplica, cind obligatia alternativa cuprinde mai mult de doua lucruri.


Sectiunea
IV: Despre obligatiile solidare


Subsectiunea 1: Despre solidaritatea intre creditori

Art. 1034

Obligatia este solidara intre mai multi creditori, cind titlul creantei da anume drept fiecarui din ei a cere plata in tot a creantei, si cind plata facuta unuia din creditori libereaza pe debitor. (C. civ. 1059, 1064).

Art. 1035

Poate debitorul plati la oricare din creditorii solidari, pe cit timp nu s-a facut impotriva-i cerere in judecata din partea unuia din creditori.
Cu toate acestea remisiunea (remisiunea este descacarea de datorie facuta de creditor debitorului sau) facuta de unul din creditorii solidari, nu elibereaza pe debitor decit pentru partea celui creditor. (C. civ. 1064, 1138 si urm.).

Art. 1036

Actul care intrerupe prescriptia in privinta unuia din creditorii solidari, profita la toti creditorii. (C. civ. 643, 1045, 1051, 1872).

Art. 1037

Creditorul solidar, care a primit toata datoria este tinut a imparti cu ceilalti cocreditori, afara numai de va proba ca obligatia este contractata numai in interesul sau (C. civ. 1034 si urm., 1053, 1054).

Art. 1038

Creditorul solidar reprezinta pe ceilalti cocreditori, in toate actele care pot avea de efect conservarea obligatiei (C. civ. 1036, 1056).
Subsectiunea 2: Despre obligatia solidara intre debitori

Art. 1039

Obligatia este solidara din partea debitorilor, cind toti s-au obligat la acelasi lucru, astfel ca fiecare poate fi constrins pentru totalitate, si ca plata facuta de unul din debitori libereaza si pe ceilalti catre creditor. (C. civ. 1059, 1062 si urm., 1136, 1140 si urm., 1155, 1551, 1872).

Art. 1040

Debitorii solidari se pot obliga sub diferite modalitati, adica: unii pur, altii sub o conditie si altii cu termen. (C. civ. 1004 si urm., 1022).

Art. 1041

Obligatia solidara nu se prezuma, trebuie sa fie stipulata expres; aceasta regula nu inceteaza decit numai cind obligatia solidara are loc de drept, in virtutea legii. (C civ. 918, 1062 si urm., 1520, 1543, 1551, 1571, 1662, 1666 si urm., 1671).

Art. 1042

Creditorul unei obligatii solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori, fara ca debitorul sa poata opune beneficiul de diviziune. (C. civ. 1039, 1065, 1662 si urm.).

Art. 1043

Actiunea intentata contra unuia din debitori nu popreste pe creditor de a exercita asemenea actiune si in contra celorlalti debitori.

Art. 1044

Daca lucrul debit a pierit din culpa unui sau mai multor debitori solidari, ceilalti debitori nu ramin liberati de obligatia de a plati pretul lucrului, dar nu sint raspunzatori pentru daune.
Debitorii care au intirziat de a plati sint in culpa.
Creditorul nu poate cere daune decit numai in contra debitorilor in culpa. (C. civ. 1018, 1081, 1156).

Art. 1045

Actiunea intentata in contra unuia dintre debitori intrerupe prescriptia in contra tuturor debitorilor. (C. civ. 1036, 1872).

Art. 1046

Cererea de dobinda facuta in contra unui din debitorii solidari face a curge dobinda in contra tuturor debitorilor. (C. civ. 1088).

Art. 1047

Codebitorul solidar, in contra carui creditorul a intentat actiune, poate opune toate exceptiile care ii sint personale, precum si acelea care sint comune tuturor debitorilor.
Debitorul actionat nu poate opune acele exceptii care sint curat personale ale vreunui din ceilalti codebitori. (C. civ. 1065 si urm., 1136 si urm., 1148, 1155, 1653, 1681).

Art. 1048

Cind unul din debitori devine erede unic al creditorului, sau cind creditorul devine unic erede al unui din debitori, confuziunea nu stinge creanta decit pentru partea debitorului sau a creditorului. (C. civ. 1154).

Art. 1049

Creditorul care consimte a se imparti datoria in privinta unuia din codebitori, conserva actiunea solidara in contra celorlalti debitori, dar cu scazamintul partii debitorului, pe care l-a liberat de solidaritate. (C. civ. 1050, 1064, 1141).

Art. 1050

Creditorul care primeste separat partea unuia din debitori, fara ca in chitanta sa-si rezerve solidaritatea sau drepturile sale in genere, nu renunta la solidaritate decit in privinta acestui debitor.
Nu se intelege ca creditorul a renuntat la solidaritate in favoarea unui debitor, cind primeste de la el o suma egala cu partea ce e dator, daca chitanta nu zice ca acea suma este primita pentru partea debitorului.
Asemenea, din simpla cerere in judecata formata in contra unuia din debitori pentru partea sa, daca, acesta n-a aderat la cerere sau daca nu s-a dat o sentinta de condamnare, nu se prezuma renuntarea la solidaritatea in favoarea acelui debitor. (C. civ. 1049).

Art. 1051

Creditorul, care primeste separat si fara rezerva solidaritatii portiunea unuia din codebitori din venitul renditei sau in dobinzile unei datorii solidare, nu pierde solidaritatea decit pentru venitul si dobinda trecuta, iar nu si pentru cele viitoare, nici pentru capital, afara daca plata separata nu s-a urmat in curs de 10 ani consecutivi.

Art. 1052

Obligatia solidara, in privinta creditorului, se imparte de drept intre debitori; fiecare din ei nu este dator unul catre altul decit numai partea sa. (C. civ. 778, 1057 si urm.).

Art. 1053

Codebitorul solidar care a platit debitul in totalitate nu poate repeti de la ceilalti decit numai de la fiecare partea sa.
Daca unul dintre codebitori este nesolvabil, atunci pierderea cauzata de nesolvabilitatea acestuia se imparte cu analogie (in mod proportional) intre ceilalti codebitori solvabili si intre acela care a facut plata. (C. civ. 1052, 1054).

Art. 1054

Cind creditorul a renuntat la solidaritate, in favoarea unui sau mai multi din debitori, daca unul sau mai multi din ceilalti codebitori devin nesolvabili, partea acestora se va imparti cu analogie (in mod proportional) intre toti ceilalti codebitori, cuprinzindu-se si acei care au fost descarcati de solidaritate. (C. civ. 779, 1668).

Art. 1055

Daca datoria solidara era facuta numai in interesul unuia din debitorii solidari, acesta in fata cu ceilalti codebitori raspunde pentru toata datoria, caci in raport cu el, ei nu sint priviti decit ca fidejusori. (C. civ. 1669 si urm., 1674).

Art. 1056

Codebitorul solidar reprezinta pe ceilalti codebitori in toate actele care pot avea de efect stingerea sau imputinarea obligatiei (C. civ. 1038, 1039 si urm., 1140, 1155).


Sectiunea V: Despre obligatiile divizibile si nedivizibile


Art. 1057

Obligatia este nedivizibila cind obiectul ei, fara a fi denaturat, nu se poate face in parti nici materiale nici intelectuale. (C. civ. 633, 1052, 1060 si urm., 1695, 1746, 1872).

Art. 1058

Obligatia este inca nedivizibila, cind obiectul este divizibil, dar partile contractante l-au privit sub un raport de nedivizibilitate.

Art. 1059

Solidaritatea contractata nu da unei obligatii caracterul de nedivizibilitate. (C. civ. 1034 si urm).

Subsectiunea 1: Despre efectele obligatiei divizibile

Art. 1060

Obligatia primitoare de diviziune trebuie sa se execute intre creditor si debitor ca si cum ar fi nedivizibila. Divizibilitatea nu se aplica decit in privinta erezilor lor, care nu pot cere creanta, sau care nu sint tinuti de a o plati decit in proportie cu partile lor ereditare. (C. civ. 653, 774 si urm., 893, 896, 918, 1052, 1061, 1072, 1101, 1611, 1695).

Art. 1061

Principiul din articolul precedent nu se aplica in privinta erezilor debitorului:
1.cind debitul are de obiect un corp cert;
2.cind unul din erezi este insarcinat singur, prin titlu, cu executarea obligatiei;
3.cind rezulta sau din natura obligatiei, sau din aceea a lucrului ce ea are de obiect, sau din scopul ce partile isi au propus prin contract, ca intentia lor a fost ca debitul sa nu se poata achita in parti.
In cel dintii caz, eredele, care poseda lucrul debit, poate fi actionat pentru totalitate, raminindu-i recurs in contra celorlalti erezi.
In cel de al doilea caz, numai eredele insarcinat cu plata debitului, si in cel de al treilea caz, fiecare erede poate fi actionat pentru totalitate, raminindu-i recurs in contra coerezilor sai. (C. civ. 776 si urm., 977, 1011, 1026 si urm., 1058, 1062 si urm., 1611, 1695, 1746).

Subsectiunea 2: Despre efectele obligatiei nedivizibile

Art. 1062

Fiecare din cei care au contractat impreuna un debit nedivizibil este obligat pentru totalitate, cu toate ca obligatia nu este contractata solidar. (C. civ. 1039 si urm., 1059, 1071, 1611, 1695).

Art. 1063

Sint obligati asemenea in tot si erezii aceluia care a contractat obligatia nedivizibila. (C. civ. 653, 776 si urm., 908).

Art. 1064

Fiecare din erezii creditorului poate pretinde in totalitate executarea obligatiei nedivizibile.
Un singur erede nu poate face remisiunea totalitatii debitului, nu poate primi pretul in locul lucrului.
Daca unul din erezi a remis singur debitul sau a primit pretul lucrului, coeredele sau nu poate pretinde lucrul nedivizibil decit cu scaderea partii eredelui, care a facut remisiunea sau care a primit pretul. (C. civ. 1034 si urm., 1042, 1049 si urm., 1138 si urm., 1611).

Art. 1065

Eredele debitorului, fiind chemat in judecata pentru totalitatea obligatiei, poate cere un termen ca sa puna in cauza si pe coerezii sai, afara numai daca debitul va fi de natura a nu putea fi achitat decit de eredele tras in judecata, care atunci poate sa fie osindit, singur raminindu-i recurs in contra coerezilor sai. (C. civ. 774, 777, 1042 si urm., 1071).


Sectiunea VI: Despre obligatiile cu clauza penala

Art. 1066

Clauza penala este aceea prin care o persoana, spre a da asigurare pentru executarea unei obligatii, se leaga a da un lucru in caz de neexecutarea din parte-i. (C. civ. 1087, 1708).

Art. 1067

Nulitatea obligatiei principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage pe accea a obligatiei principale. (C. civ. 1008).

Art. 1068

Creditorul are facultatea de a cere de la debitrorul care n-a executat la timp, sau indeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligatiei principale. (C. civ. 1078, 1079).

Art. 1069

Clauza penala este o compensatie a daunelor interese, ce creditorul sufera din neexecutarea obligatiei principale.
Nu poate dar creditorul cere deodata si penalitatea si obiectul obligatiei principale, afara daca penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla intirziere a executarii. (C. civ. 1075 si urm., 1081 si urm., 1087).

Art. 1070

Penalitatea poate fi imputinata de judecator, cind obligatia principala a fost executata in parte. (C. civ.1087, 1101).

Art. 1071

Cind obligatia principala, contractata cu o clauza penala, este nedivizibila, penalitatea este debita prin contraventia unuia singur din erezi, si se va putea cere sau in totalitate, in contra aceluia care a comis contraventia, sau de la fiecare erede in proportie cu partea sa ereditarea, iar ipotecar pentru tot.
Acela din erezi care a platit are recurs in contra eredelui din faptul carui s-a indeplinit conditia penalitati. (C. civ. 653, 774 si urm., 1062 si urm.).

Art. 1072

Cind obligatia principala contractata cu o clauza penala este divizibila, nu ramine supus la penalitate decit acel erede al debitorului care a calcat legamintul, si acesta numai pentru partea la care este tinut in obligatia principala, fara a avea creditorul vreo actiune in contra acelora care au executat obligatia principala.
Aceasta regula primeste exceptie in cazul cind cugetul partilor a fost ca plata obligatiei principale sa nu poata fi facuta in parti, si unul din coerezi a impiedicat executarea obligatiei pentru totalitate. In acest caz creditorul poate cere de la acesta penalitatea intreaga, iar de la ceilalti coerezi numai pentru partea lor ereditara, raminind recursul ce au in contra eredelui care a impiedicat executarea obligatiei. (C. civ. 1061).



Art. 1066

Clauza penala este aceea prin care o persoana, spre a da asigurare pentru executarea unei obligatii, se leaga a da un lucru in caz de neexecutarea din parte-i. (C. civ. 1087, 1708).

Art. 1067

Nulitatea obligatiei principale atrage pe aceea a clauzei penale. Nulitatea clauzei penale nu atrage pe accea a obligatiei principale. (C. civ. 1008).

Art. 1068

Creditorul are facultatea de a cere de la debitrorul care n-a executat la timp, sau indeplinirea clauzei penale, sau aceea a obligatiei principale. (C. civ. 1078, 1079).

Art. 1069

Clauza penala este o compensatie a daunelor interese, ce creditorul sufera din neexecutarea obligatiei principale.
Nu poate dar creditorul cere deodata si penalitatea si obiectul obligatiei principale, afara daca penalitatea nu s-a stipulat pentru simpla intirziere a executarii. (C. civ. 1075 si urm., 1081 si urm., 1087).

Art. 1070

Penalitatea poate fi imputinata de judecator, cind obligatia principala a fost executata in parte. (C. civ.1087, 1101).

Art. 1071

Cind obligatia principala, contractata cu o clauza penala, este nedivizibila, penalitatea este debita prin contraventia unuia singur din erezi, si se va putea cere sau in totalitate, in contra aceluia care a comis contraventia, sau de la fiecare erede in proportie cu partea sa ereditarea, iar ipotecar pentru tot.
Acela din erezi care a platit are recurs in contra eredelui din faptul carui s-a indeplinit conditia penalitati. (C. civ. 653, 774 si urm., 1062 si urm.).

Art. 1072

Cind obligatia principala contractata cu o clauza penala este divizibila, nu ramine supus la penalitate decit acel erede al debitorului care a calcat legamintul, si acesta numai pentru partea la care este tinut in obligatia principala, fara a avea creditorul vreo actiune in contra acelora care au executat obligatia principala.
Aceasta regula primeste exceptie in cazul cind cugetul partilor a fost ca plata obligatiei principale sa nu poata fi facuta in parti, si unul din coerezi a impiedicat executarea obligatiei pentru totalitate. In acest caz creditorul poate cere de la acesta penalitatea intreaga, iar de la ceilalti coerezi numai pentru partea lor ereditara, raminind recursul ce au in contra eredelui care a impiedicat executarea obligatiei. (C. civ. 1061).

>>> Codul Civil



Data aparitiei: 10 Octombrie 2007

Cat de utila va este aceasta informatie?

Noteaza folosind stelele!

Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Distribuie acest articol in reteaua de socializare preferata

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Prescriptia extinctiva

Intrebare: Am o hotarare judecatoreasca prin care o persoana este obligata sa-mi achite o suma de 2000 lei. Daca au trecut 3 ani de la data emiterii hotararii mai pot investi si executa aceasta creanta? Am inteles ca, conform noului Cod Civil instanta nu se mai poate pronunta din oficiu asupra prescriptiei extinctive si atunci,eu pot depune cerere la executor si acesta mai departe in instanta? Ar trebui ca partea adversa (debitorul) sa ridice problema prescriptiei?

Raspuns: Prescripţia creanţelor este definită ca fiind stingerea acelei componente a dreptului... [citeste tot raspunsul aici...]



Top articole

 NOUL COD RUTIER - actualizat [Vizualizari: 383281]
 Acte necesare - Cazier judiciar [Vizualizari: 372556]
 Codul Civil [Vizualizari: 294315]
 Cod CAEN - Actualizat 2008 [Vizualizari: 250563]
 Codul familiei - actualizat [Vizualizari: 173626]

E-articole juridice

Mai aproape de dumneavostra

Atentie, Juristi!
Noul Cod Civil a modificat Modelele de Contracte folosite!
Cititi cele 38 de modificari care va pot afecta activitatea
Descarcati GRATUIT Raportul Special
Contractele din Noul Cod Civil – Reguli si Exemple

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice
X