Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Participantii la procesul civil art. 41 - art. 93 Codul de procedura civila

TITLUL II:
Participantii la procesul civil


CAPITOLUL I:
Judecatorul. Incompatibilitatea

Art. 41: Cazuri de incompatibilitate absoluta
(1) Judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s-a solutionat cauza nu poate judeca aceeasi pricina in apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire si nici dupa trimiterea spre rejudecare.
(2) De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert, arbitru, procuror, avocat, asistent judiciar, magistrat-asistent sau mediator in aceeasi cauza.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
202 Modele de fise de post actualizate conform GDPR


ACTUALIZATE conform Noului GDPR Scapati de stresul controlului Va oferim 202 modele de fise de post redactate impecabil EDITABILE si conforme noului COR & GDPR Atentie Cand vine vorba despre fise de post stiti bine Trebuie sa fie in deplina conformitate cu Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale GDPR –...

Oferta Speciala
valabila 48h


Art. 42: Alte cazuri de incompatibilitate
(1) Judecatorul este, de asemenea, incompatibil de a judeca in urmatoarele situatii:
1. cand si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutie in cauza pe care a fost desemnat sa o judece. Punerea in discutia partilor, din oficiu, a unor chestiuni de fapt sau de drept, potrivit art. 14 alin. (4) si (5) , nu il face pe judecator incompatibil;
2. cand exista imprejurari care fac justificata temerea ca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor sau afinii lor, dupa caz, au un interes in legatura cu pricina care se judeca;
3. cand este sot, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu avocatul ori reprezentantul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori cu sora sotului uneia dintre aceste persoane;
4. cand sotul sau fostul sau sot este ruda ori afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre parti;
5. daca el, sotul sau rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv ori afinii lor, dupa caz, sunt parti intr-un proces care se judeca la instanta la care una dintre parti este judecator;
6. daca intre el, sotul sau ori rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa caz, si una dintre parti a existat un proces penal cu cel mult 5 ani inainte de a fi desemnat sa judece pricina. In cazul plangerilor penale formulate de parti in cursul procesului, judecatorul devine incompatibil numai in situatia punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa;
7. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti;
8. daca el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre parti;
9. daca el, sotul sau ori una dintre rudele lor pana la gradul al patrulea inclusiv sau afinii lor, dupa caz, se afla in relatii de dusmanie cu una dintre parti, sotul ori rudele acesteia pana la gradul al patrulea inclusiv;
10. daca, atunci cand este investit cu solutionarea unei cai de atac, sotul sau o ruda a sa pana la gradul al patrulea inclusiv a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleiasi pricini inaintea altei instante;
11. daca este sot sau ruda pana la gradul al patrulea inclusiv sau afin, dupa caz, cu un alt membru al completului de judecata;
12. daca sotul, o ruda ori un afin al sau pana la gradul al patrulea inclusiv a reprezentat sau a asistat partea in aceeasi pricina inaintea altei instante;
13. atunci cand exista alte elemente care nasc in mod intemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa.
(2) Dispozitiile alin. (1) privitoare la sot se aplica si in cazul concubinilor.

Art. 43: Abtinerea
(1) Inainte de primul termen de judecata grefierul de sedinta va verifica, pe baza dosarului cauzei, daca judecatorul acesteia se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 41 si, cand este cazul, va intocmi un referat corespunzator.
(2) Judecatorul care stie ca exista un motiv de incompatibilitate in privinta sa este obligat sa se abtina de la judecarea pricinii.
(3) Declaratia de abtinere se face in scris de indata ce judecatorul a cunoscut existenta cazului de incompatibilitate sau verbal in sedinta, fiind consemnata in incheiere.

Art. 44: Recuzarea
(1) Judecatorul aflat intr-o situatie de incompatibilitate poate fi recuzat de oricare dintre parti inainte de inceperea oricarei dezbateri.
(2) Cand motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar dupa inceperea dezbaterilor, aceasta trebuie sa solicite recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.

Art. 45: Invocarea incompatibilitatii absolute
In cazurile prevazute la art. 41, judecatorul nu poate participa la judecata, chiar daca nu s-a abtinut ori nu a fost recuzat. Neregularitatea poate fi invocata in orice stare a pricinii.

Art. 46: Judecatorii care pot fi recuzati
Pot fi recuzati numai judecatorii care fac parte din completul de judecata caruia pricina i-a fost repartizata pentru solutionare.

Art. 47: Cererea de recuzare. Conditii
(1) Cererea de recuzare se poate face verbal in sedinta sau in scris pentru fiecare judecator in parte, aratandu-se cazul de incompatibilitate si probele de care partea intelege sa se foloseasca.
(2) Este inadmisibila cererea in care se invoca alte motive decat cele prevazute la art. 41 si 42.
(3) Sunt, de asemenea, inadmisibile cererea de recuzare privitoare la alti judecatori decat cei prevazuti la art. 46, precum si cererea indreptata impotriva aceluiasi judecator pentru acelasi motiv de incompatibilitate.
(4) Nerespectarea conditiilor prezentului articol atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare. In acest caz, inadmisibilitatea se constata chiar de completul in fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat.

Art. 48: Abtinerea judecatorului recuzat
(1) Judecatorul impotriva caruia este formulata o cerere de recuzare poate declara ca se abtine.
(2) Declaratia de abtinere se solutioneaza cu prioritate.
(3) In caz de admitere a declaratiei de abtinere, cererea de recuzare, indiferent de motivul acesteia, va fi respinsa, prin aceeasi incheiere, ca ramasa fara obiect.
(4) In cazul in care declaratia de abtinere se respinge, prin aceeasi incheiere instanta se va pronunta si asupra cererii de recuzare.

Art. 49: Starea cauzei pana la solutionarea cererii
(1) Pana la solutionarea declaratiei de abtinere nu se va face niciun act de procedura in cauza.
(2) Formularea unei cereri de recuzare nu determina suspendarea judecatii. Cu toate acestea, pronuntarea solutiei in cauza nu poate avea loc decat dupa solutionarea cererii de recuzare.

Art. 50: Compunerea completului de judecata
(1) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de un alt complet al instantei respective, in compunerea caruia nu poate intra judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine. Dispozitiile art. 47 alin. (4) raman aplicabile.
(2) Cand, din pricina abtinerii sau recuzarii, nu se poate alcatui completul de judecata, cererea se judeca de instanta ierarhic superioara.

Art. 51: Procedura de solutionare a abtinerii sau a recuzarii
(1) Instanta hotaraste de indata, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultandu-l pe judecatorul recuzat sau care a declarat ca se abtine, numai daca apreciaza ca este necesar. In aceleasi conditii, instanta va putea asculta si partile.
(2) In cazul in care la acelasi termen s-au formulat cereri de recuzare si de abtinere pentru motive diferite, acestea vor fi judecate impreuna.
(3) Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.
(4) In cazul admiterii abtinerii sau recuzarii intemeiate pe Dispozitiile art. 42 alin. (1) pct. 11, instanta va stabili care dintre judecatori nu va lua parte la judecarea pricinii.
(5) Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza printr-o incheiere care se pronunta in sedinta publica.
(6) Daca abtinerea sau, dupa caz, recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii. In acest caz, incheierea va arata in ce masura actele indeplinite de judecator urmeaza sa fie pastrate.

Art. 52: Procedura de solutionare de catre instanta superioara
(1) Instanta superioara investita cu judecarea abtinerii sau recuzarii in situatia prevazuta la art. 50 alin. (2) va dispune, in caz de admitere a cererii, trimiterea pricinii la o alta instanta de acelasi grad din circumscriptia sa.
(2) Daca cererea este respinsa, pricina se inapoiaza instantei inferioare.

Art. 53: Cai de atac
(1) Incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai de parti, odata cu hotararea prin care s-a solutionat cauza. Cand aceasta din urma hotarare este definitiva, incheierea va putea fi atacata cu recurs, la instanta ierarhic superioara, in termen de 5 zile de la comunicarea acestei hotarari.
(2) Incheierea prin care s-a incuviintat sau s-a respins abtinerea, cea prin care s-a incuviintat recuzarea, precum si incheierea prin care s-a respins recuzarea in cazul prevazut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei cai de atac.
(3) In cazul prevazut la alin. (1) , daca instanta de apel constata ca recuzarea a fost in mod gresit respinsa, reface toate actele de procedura si, daca apreciaza ca este necesar, dovezile administrate la prima instanta. Cand instanta de recurs constata ca recuzarea a fost gresit respinsa, ea va casa hotararea, dispunand trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel sau, atunci cand calea de atac a apelului este suprimata, la prima instanta.

Art. 54: Incompatibilitatea altor participanti
Dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator si procurorilor, magistratilor-asistenti, asistentilor judiciari si grefierilor.

 
CAPITOLUL II:
Partile

SECTIUNEA 0:

Art. 55: Enumerare
Sunt parti reclamantul si paratul, precum si, in conditiile legii, tertele persoane care intervin voluntar sau fortat in proces.
 

SECTIUNEA 1:
Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

Art. 56: Capacitatea procesuala de folosinta
(1) Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile.
(2) Cu toate acestea, pot sta in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii.
(3) Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata in orice stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.

Art. 57: Capacitatea procesuala de exercitiu
(1) Cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procedurale in nume propriu sau prin reprezentant, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.
(2) Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecata decat daca este reprezentata, asistata ori autorizata in conditiile prevazute de legile sau, dupa caz, de statutele care ii reglementeaza capacitatea ori modul de organizare.
(3) Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a procesului.
(4) Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.
(5) Cand instanta constata ca actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Daca actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.
(6) Dispozitiile alin. (5) se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.

Art. 58: Curatela speciala
(1) In caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va numi un curator special, care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanta va numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal si cel reprezentat sau cand o persoana juridica ori o entitate dintre cele prevazute la art. 56 alin. (2) , chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanta care judeca procesul, dintre avocatii anume desemnati in acest scop de barou pentru fiecare instanta judecatoreasca. Curatorul special are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru reprezentantul legal.
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaza de instanta, prin incheiere, stabilindu-se totodata si modalitatea de plata. La cererea curatorului, odata cu incetarea calitatii sale, tinandu-se seama de activitatea desfasurata, remuneratia va putea fi majorata.
 

SECTIUNEA 2:
Persoanele care sunt impreuna reclamante sau parate

Art. 59: Conditii de existenta
Mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul procesului este un drept ori o obligatie comuna, daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza ori daca intre ele exista o stransa legatura.

Art. 60: Regimul juridic al coparticiparii procesuale
 
(1) Actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu le pot profita celorlalti si nici nu ii pot prejudicia.
 
(2) Cu toate acestea, daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii, efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor ori paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii dintre ei sau termenele incuviintate numai unora dintre ei pentru indeplinirea actelor de procedura profita si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de actele cele mai favorabile.
 
(3) Reclamantii sau paratii care nu s-au infatisat ori nu au indeplinit un act de procedura in termen vor continua totusi sa fie citati, daca, potrivit legii, nu au termenul in cunostinta. Dispozitiile art. 202 sunt aplicabile.

SECTIUNEA 3:
Alte persoane care pot lua parte la judecata

SUBSECTIUNEA 1:
§1. Interventia voluntara

Art. 61: Forme
(1) Oricine are interes poate interveni intr-un proces care se judeca intre partile originare.
(2) Interventia este principala, cand intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat de acesta.
(3) Interventia este accesorie, cand sprijina numai apararea uneia dintre parti.

Art. 62: Interventia principala
(1) Cererea de interventie principala va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
(2) Cererea poate fi facuta numai in fata primei instante, inainte de inchiderea dezbaterilor in fond.
(3) Cu acordul expres al partilor, interventia principala se poate face si in instanta de apel.

Art. 63: Interventia accesorie
(1) Cererea de interventie accesorie va fi facuta in scris si va cuprinde elementele prevazute la art. 148 alin. (1) , care se va aplica in mod corespunzator.
(2) Interventia accesorie poate fi facuta pana la inchiderea dezbaterilor, in tot cursul judecatii, chiar si in caile extraordinare de atac.

Art. 64: Procedura de judecata. Cai de atac
(1) Instanta va comunica partilor cererea de interventie si copii de pe inscrisurile care o insotesc.
(2) Dupa ascultarea intervenientului si a partilor, instanta se va pronunta asupra admisibilitatii in principiu a interventiei, printr-o incheiere motivata.
(3) Incheierea de admitere in principiu nu se poate ataca decat odata cu fondul.
(4) Incheierea de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie poate fi atacata in termen de 5 zile, care curge de la pronuntare pentru partea prezenta, respectiv de la comunicare pentru partea lipsa. Calea de atac este numai apelul, daca incheierea a fost data in prima instanta, respectiv numai recursul la instanta ierarhic superioara, in cazul in care incheierea a fost pronuntata in apel. Dosarul se inainteaza, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, instantei competente sa solutioneze calea de atac in 24 de ore de la expirarea termenului. Intampinarea nu este obligatorie. Apelul sau, dupa caz, recursul se judeca in termen de cel mult 10 zile de la inregistrare. Judecarea cererii principale se suspenda pana la solutionarea caii de atac exercitate impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie.

Art. 65: Situatia intervenientului
(1) Intervenientul devine parte in proces numai dupa admiterea in principiu a cererii sale.
(2) Intervenientul va prelua procedura in starea in care se afla in momentul admiterii interventiei, dar va putea solicita administrarea de probe prin cererea de interventie sau cel mai tarziu pana la primul termen de judecata ulterior admiterii cererii de interventie. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de el.
(3) In cazul interventiei principale, dupa admiterea in principiu, instanta va stabili un termen in care trebuie depusa intampinarea.

Art. 66: Judecarea cererii de interventie principala
(1) Interventia principala se judeca odata cu cererea principala.
(2) Cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de interventie, instanta poate dispune disjungerea ei pentru a fi judecata separat, in afara de cazul in care intervenientul pretinde pentru sine, in tot sau in parte, insusi dreptul dedus judecatii. In caz de disjungere, instanta ramane in toate cazurile competenta sa solutioneze cererea de interventie.
(3) Nu se va dispune disjungerea nici atunci cand judecarea cererii de interventie ar fi intarziata de cererea principala.
(4) Interventia principala va fi judecata chiar daca judecarea cererii principale s-a stins prin unul dintre modurile prevazute de lege.

Art. 67: Judecarea cererii de interventie accesorie
(1) Judecarea cererii de interventie accesorie nu poate fi disjunsa de judecarea cererii principale, iar instanta este obligata sa se pronunte asupra acesteia prin aceeasi hotarare, odata cu fondul.
(2) Intervenientul accesoriu poate sa savarseasca numai actele de procedura care nu contravin interesului partii in favoarea careia a intervenit.
(3) Dupa admiterea in principiu, intervenientul accesoriu poate sa renunte la judecarea cererii de interventie doar cu acordul partii pentru care a intervenit.
(4) Calea de atac exercitata de intervenientul accesoriu se socoteste neavenita daca partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renuntat la calea de atac exercitata ori aceasta a fost anulata, perimata sau respinsa fara a fi cercetata in fond.
 
 
SUBSECTIUNEA 2:
§2. Interventia fortata

SUBSECTIUNEA 21:
I. Chemarea in judecata a altei persoane

Art. 68: Formularea cererii. Termene
(1) Oricare dintre parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda, pe calea unei cereri separate, aceleasi drepturi ca si reclamantul.
(2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
(3) Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea primei instante, iar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata.

Art. 69: Comunicarea cererii
(1) Cererea va fi motivata si, impreuna cu inscrisurile care o insotesc, se va comunica atat celui chemat in judecata, cat si partii potrivnice.
(2) La exemplarul cererii destinat tertului se vor alatura copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
(3) Dispozitiile art. 64 si 65 se aplica in mod corespunzator.

Art. 70: Pozitia tertului in proces
Cel chemat in judecata dobandeste pozitia procesuala de reclamant, iar hotararea isi produce efectele si in privinta sa.

Art. 71: Scoaterea paratului din proces
(1) In cazul prevazut la art. 70, cand paratul, chemat in judecata pentru o datorie baneasca, recunoaste datoria si declara ca vrea sa o execute fata de cel caruia ii va fi stabilit dreptul pe cale judecatoreasca, el va fi scos din proces, daca a consemnat la dispozitia instantei suma datorata.
(2) Tot astfel, paratul, chemat in judecata pentru predarea unui bun sau a folosintei acestuia, va fi scos din proces daca declara ca va preda bunul celui al carui drept va fi stabilit prin hotarare judecatoreasca. Bunul in litigiu va fi pus sub sechestru judiciar de catre instanta investita cu judecarea cauzei, Dispozitiile art. 972 si urmatoarele fiind aplicabile.
(3) In aceste cazuri, judecata va continua numai intre reclamant si tertul chemat in judecata. Hotararea se va comunica si paratului, caruia ii este opozabila.
 

SUBSECTIUNEA 22:
II. Chemarea in garantie

Art. 72: Conditii
(1) Partea interesata poate sa cheme in garantie o terta persoana, impotriva careia ar putea sa se indrepte cu o cerere separata in garantie sau in despagubiri.
(2) In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate sa cheme in garantie o alta persoana.

Art. 73: Formularea cererii. Termene
(1) Cererea va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
(2) Cererea facuta de reclamant sau de intervenientul principal se va depune cel mai tarziu pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
(3) Cererea facuta de parat se va depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii inaintea primei instante, iar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la primul termen de judecata.

Art. 74: Procedura de judecata
(1) Instanta va comunica celui chemat in garantie cererea si copii de pe inscrisurile ce o insotesc, precum si copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si de pe inscrisurile de la dosar.
(2) Dispozitiile art. 64 siArt. 65 alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator.
(3) In termenul stabilit potrivit art. 65 alin. (3) , cel chemat in garantie trebuie sa depuna intampinare si poate sa formuleze cererea prevazuta la art. 72 alin. (2) .
(4) Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala. Cu toate acestea, daca judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de chemare in garantie, instanta poate dispune disjungerea ei pentru a o judeca separat. In acest din urma caz, judecarea cererii de chemare in garantie va fi suspendata pana la solutionarea cererii principale.
 

SUBSECTIUNEA 23:
III. Aratarea titularului dreptului

Art. 75: Conditii
Paratul care detine un bun pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.

Art. 76: Formularea cererii. Termen
Cererea va fi motivata si se va depune inaintea primei instante in termenul prevazut de lege pentru depunerea intampinarii. Daca intampinarea nu este obligatorie, cererea se poate face cel mai tarziu la primul termen de judecata.

Art. 77: Procedura de judecata
(1) Cererea, impreuna cu inscrisurile care o insotesc si o copie de pe cererea de chemare in judecata, de pe intampinare si de pe inscrisurile de la dosar, va fi comunicata celui aratat ca titular al dreptului.
(2) Dispozitiile art. 64 si 65 se aplica in mod corespunzator.
(3) Daca acela aratat ca titular al dreptului recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului, care va fi scos din proces.
(4) Daca reclamantul nu este de acord cu inlocuirea sau cand cel aratat ca titular nu se infatiseaza sau contesta cele sustinute de parat, tertul dobandeste calitatea de intervenient principal, Dispozitiile art. 62 siArt. 64-66 aplicandu-se in mod corespunzator.
 

SUBSECTIUNEA 24:
IV. Introducerea fortata in cauza, din oficiu, a altor persoane

Art. 78: Conditii. Termen
(1) In cazurile expres prevazute de lege, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul va dispune din oficiu introducerea in cauza a altor persoane, chiar daca partile se impotrivesc.
(2) In materie contencioasa, cand raportul juridic dedus judecatii o impune, judecatorul va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altor persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului, iar judecatorul apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, va respinge cererea, fara a se pronunta pe fond.
(3) Introducerea in cauza va fi dispusa, prin incheiere, pana la terminarea cercetarii procesului inaintea primei instante.
(4) Cand necesitatea introducerii in cauza a altor persoane este constatata cu ocazia deliberarii, instanta va repune cauza pe rol, dispunand citarea partilor.
(5) Hotararea prin care cererea a fost respinsa in conditiile alin. (2) este supusa numai apelului.

Art. 79: Procedura de judecata
(1) Cel introdus in proces va fi citat, odata cu citatia comunicandu-i-se, in copie, si incheierea prevazuta la art. 78 alin. (3) , cererea de chemare in judecata, intampinarea, precum si inscrisurile anexate acestora. Prin citatie i se va comunica si termenul pana la care va putea sa arate exceptiile, dovezile si celelalte mijloace de aparare de care intelege sa se foloseasca; termenul nu va putea fi mai lung decat termenul de judecata acordat in cauza.
(2) El va lua procedura in starea in care se afla in momentul introducerii in proces. Instanta, la cererea celui introdus in proces, va putea dispune readministrarea probelor sau administrarea de noi probe. Actele de procedura ulterioare vor fi indeplinite si fata de acesta.
 

SECTIUNEA 4:
Reprezentarea partilor in judecata

 
SUBSECTIUNEA 1:
§1. Dispozitii generale

Art. 80: Formele reprezentarii
(1) Partile pot sa exercite drepturile procedurale personal sau prin reprezentant. Reprezentarea poate fi legala, conventionala sau judiciara.
(2) Persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu vor sta in judecata prin reprezentant legal.
(3) Partile pot sa stea in judecata printr-un reprezentant ales, in conditiile legii, cu exceptia cazului in care legea impune prezenta lor personala in fata instantei.
(4) Cand legea prevede sau cand circumstantele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil, judecatorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant in conditiileArt. 58 alin. (3) , aratand in incheiere limitele si durata reprezentarii.
(5) Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie. Dispozitiile art. 83 alin. (3) siArt. 84 alin. (2) sunt aplicabile.

Art. 81: Limitele reprezentarii. Continuarea judecarii procesului
(1) Renuntarea la judecata sau la dreptul dedus judecatii, achiesarea la hotararea pronuntata, incheierea unei tranzactii, precum si orice alte acte procedurale de dispozitie nu se pot face de reprezentant decat in baza unui mandat special ori cu incuviintarea prealabila a instantei sau a autoritatii administrative competente.
(2) Actele procedurale de dispozitie prevazute la alin. (1) , facute in orice proces de reprezentantii minorilor, ai persoanelor puse sub interdictie si ai disparutilor, nu vor impiedica judecarea cauzei, daca instanta apreciaza ca ele nu sunt in interesul acestor persoane.

Art. 82: Lipsa dovezii calitatii de reprezentant
(1) Cand instanta constata lipsa dovezii calitatii de reprezentant a celui care a actionat in numele partii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Daca acestea nu se acopera, cererea va fi anulata.
(2) Exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant inaintea primei instante nu poate fi invocata pentru prima oara in calea de atac.

SUBSECTIUNEA 2:
§2. Dispozitii speciale privind reprezentarea conventionala

Art. 83: Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice
(1) In fata primei instante, precum si in apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de catre avocat sau alt mandatar. Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra exceptiilor procesuale si asupra fondului decat prin avocat, atat in etapa cercetarii procesului, cat si in etapa dezbaterilor.
(2) In cazul in care mandatarul persoanei fizice este sot sau o ruda pana la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii in fata oricarei instante, fara sa fie asistat de avocat, daca este licentiat in drept.
(3) *) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 13 alin. (2) .
__
*) A se vedea Decizia Curtii Constitutionale nr. 462/2014, publicata in Monitorul Oficial a Romaniei, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014.
(4) In cazul contestatiei in anulare si al revizuirii, dispozitiile prezentului articol se aplica in mod corespunzator.

Art. 84: Reprezentarea conventionala a persoanelor juridice
(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai prin consilier juridic sau avocat, in conditiile legii.
(2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si entitatilor aratate la art. 56 alin. (2) .

Art. 85: Forma mandatului
(1) Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica data mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedeste prin inscris autentic.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) , dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta in instanta si consemnata in incheierea de sedinta, cu aratarea limitelor si a duratei reprezentarii.
(3) Imputernicirea de a reprezenta o persoana fizica sau persoana juridica data unui avocat ori consilier juridic se dovedeste prin inscris, potrivit legilor de organizare si exercitare a profesiei.

Art. 86: Mandatul general
Mandatarul cu procura generala poate sa reprezinte in judecata pe mandant, numai daca acest drept i-a fost dat anume. Daca cel care a dat procura generala nu are domiciliu si nici resedinta in tara sau daca procura este data unui prepus, dreptul de reprezentare in judecata se presupune dat.

Art. 87: Continutul mandatului
(1) Mandatul este presupus dat pentru toate actele procesuale indeplinite in fata aceleiasi instante; el poate fi insa restrans, in mod expres, la anumite acte.
(2) Avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face, chiar fara mandat, orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp si poate, de asemenea, sa introduca orice cale de atac impotriva hotararii pronuntate. In aceste cazuri, toate actele de procedura se vor indeplini numai fata de parte. Sustinerea caii de atac se poate face numai in temeiul unei noi imputerniciri.

Art. 88: Incetarea mandatului
Mandatul nu inceteaza prin moartea celui care l-a dat si nici daca acesta a devenit incapabil. Mandatul dainuieste pana la retragerea lui de catre mostenitori sau de catre reprezentantul legal al incapabilului.

Art. 89: Renuntarea la mandat si revocarea mandatului
(1) Renuntarea la mandat sau revocarea acestuia nu poate fi opusa celeilalte parti decat de la comunicare, afara numai daca a fost facuta in sedinta de judecata si in prezenta ei.
(2) Mandatarul care renunta la imputernicire este tinut sa instiinteze atat pe cel care i-a dat mandatul, cat si instanta, cu cel putin 15 zile inainte de termenul imediat urmator renuntarii. Mandatarul nu poate renunta la mandat in cursul termenului de exercitare a cailor de atac.

SECTIUNEA 5:
Asistenta judiciara

Art. 90: Conditii de acordare
(1) Cel care nu este in stare sa faca fata cheltuielilor pe care le presupune declansarea si sustinerea unui proces civil, fara a primejdui propria sa intretinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenta judiciara, in conditiile legii speciale privind ajutorul public judiciar.
(2) Asistenta judiciara cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare prevazute de lege;
b) apararea si asistenta gratuita printr-un avocat desemnat de barou;
c) orice alte modalitati prevazute de lege.
(3) Asistenta judiciara poate fi acordata oricand in cursul procesului, in tot sau numai in parte.
(4) Persoanele juridice pot beneficia de facilitati sub forma de reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru actiuni si cereri introduse la instantele judecatoresti, in conditiile legii speciale.

Art. 91: Dispozitii speciale
Dispozitiile cuprinse in legi speciale privind scutirea de taxe, tarife, comisioane sau cautiuni pentru cererile, actiunile si orice alte masuri luate in vederea administrarii creantelor fiscale raman aplicabile.
 

CAPITOLUL III
Participarea Ministerului Public in procesul civil:

Art. 92: Modalitati de participare
(1) Procurorul poate porni orice actiune civila, ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege.
(2) Procurorul poate sa puna concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si intereselor cetatenilor.
(3) In cazurile anume prevazute de lege, participarea si punerea concluziilor de catre procuror sunt obligatorii, sub sanctiunea nulitatii absolute a hotararii.
(4) Procurorul poate sa exercite caile de atac impotriva hotararilor pronuntate in cazurile prevazute la alin. (1) , chiar daca nu a pornit actiunea civila, precum si atunci cand a participat la judecata, in conditiile legii.
(5) Procurorul poate sa ceara punerea in executare a oricaror titluri executorii emise in favoarea persoanelor prevazute la alin. (1) .
(6) In toate cazurile, Ministerul Public nu datoreaza taxe de timbru si nici cautiune.

Art. 93: Efecte fata de titularul dreptului
In cazurile prevazute la art. 92 alin. (1) , titularul dreptului va fi introdus in proces si se va putea prevala de Dispozitiile art. 406, 408, 409 siArt. 438-440, iar daca procurorul isi va retrage cererea, va putea cere continuarea judecatii sau a executarii silite.
Data aparitiei: 20 Aprilie 2015
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Participantii la procesul civil art. 41 - art. 93 Codul de procedura civila":
Rating:

Nota: 2.5 din 5 din 2 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Mostenire - teren forestier

Intrebare: In urma cu 7 ani, am mostenit prin hotararea judecatoreasca - iesire din indiviziune: 2 parcele: una 'Teren extravilan' [dar care se afla in vatra satului] si 'Padure'. Recent am aflat ca parcela 'Padure' se afla intr-o zona convenabila mie, in intentia de a-mi construi acolo o casa de vacanta. Intreb: imi permite legea ca pe un asemenea teren forestier, mostenit cu acte in regula, sa fac o casa? Va multumesc! Sa aveti o saptamana cat mai buna, MO

Raspuns: Stimata Dna. Antonia, Am tot stat si calculat... tot ce-mi recomandati dv. este pentru niste oame... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016