Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Codul de procedura civila - proceduri speciale

Codul de procedura civila

CARTEA a VI-a PROCEDURI SPECIALE
   
CAP. 1 Ordonanta presedintiala

Art. 581
    Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice, pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum si pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
    Cererea de ordonanta presedintiala se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului.
    Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului. Judecata se face de urgenta si cu precadere. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari


Consilier - Codul Muncii va ofera solutii de actualitate Daca doriti sa Rezolvati mai usor problemele de serviciu Luati rapid decizii corecte si avantajoase Aveti singuranta aplicarii corecte a legislatiei Reduceti cu cel putin 75 timpul de rezolvare a unei probleme Evitati conflictele de munca folosind argumente legale Consilier Codul...

Oferta Speciala
valabila 48h

    Ordonanta este vremelnica si executorie. Instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen.
   
Art. 582
    Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
    Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta.
    Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Dispozitiile Art. 581 alin. 3 referitoare la amanarea pronuntarii si redactarea ordonantei sunt aplicabile.
    Impotriva executarii ordonantei presedintiale se poate face contestatie.

CAP. 2 Refacerea inscrisurilor si hotararilor disparute

Art. 583
    Dosarele sau inscrisurile privitoare la o pricina in curs de judecata, disparute in orice chip, se pot reface de insasi instanta investita cu judecarea pricinii.
    Spre acest sfarsit, instanta va fixa termen, chiar din oficiu, citand partile, martorii si expertii; va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti, dispunand totodata sa se scoata din registrele instantei toate datele privitoare la inscrisurile ce se refac.
    Copiile legalizate de pe inscrisurile disparute ce se afla in stapanirea partilor, ori altor persoane sau autoritatilor pot folosi la refacerea dosarului.
    Incheierea de refacere nu se va putea ataca decat o data cu fondul.
    Inscrisurile astfel refacute tin locul originalelor, pana la gasirea acestora.
   
Art. 584
    Daca dosarul sau inscrisurile disparute priveau o pricina in care se pronuntase o hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel, aceasta hotarare se va reface dupa cel de-al doilea exemplar al hotararii pastrat de prima instanta; iar daca si acel exemplar ar fi disparut, vor putea folosi la refacere copiile legalizate de pe hotarare, ce s-au incredintat partilor sau altor persoane.
    In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii intr-un ziar mai raspandit, cu aratarea ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia.
    Daca hotararea nu se poate reface pe calea aratata la alin. 1 si 2, se va trece la refacerea ei de catre instanta de apel, potrivit dispozitiilor Art. 583.
    Daca dosarul, inclusiv hotararea, nu se poate reface nici potrivit alin. 3, instanta de apel va judeca din nou pricina in fond. Pentru judecata din nou a cauzei, partile sunt obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca acesta a fost solutionat prin hotarare judecatoreasca. Dovada se va face cu orice inscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor autoritati.
   
Art. 585
    Instanta care a pronuntat hotararea disparuta va proceda in toate cazurile la refacerea acesteia potrivit dispozitiilor Art. 583 si 584.
    Daca in cursul judecatii a fost gasita hotararea disparuta, cererea va fi respinsa.
    De asemenea, daca ulterior judecatii hotararea disparuta a fost gasita, hotararea refacuta potrivit dispozitiilor aratate la alin. 1 va fi anulata de catre instanta care a pronuntat-o.

CAP. 3 Despre oferte de plata si consemnatii

Art. 586
    Cand debitorul va voi sa plateasca aceea ce e dator si creditorul nu va voi sa primeasca plata, debitorul e in drept a face oferta reala si a consemna ce e dator.
   
Art. 587
    Spre acest sfarsit el va face creditorului, prin mijlocirea unui executor judecatoresc de langa instanta domiciliului acestuia sau a domiciliului ales, o somatie, ca sa primeasca valoarea datorata.
    In acea somatie se va arata ziua, ora si locul, cand si unde suma sau obiectul oferit are sa-i fie predat.
   
Art. 588
    Daca creditorul nu voieste sa se prezinte sau sa primeasca suma sau obiectul oferit, executorul judecatoresc va incheia proces-verbal si va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca.
    Debitorul, in acest caz, va putea, spre a se libera, sa consemneze suma sau bunul oferit la Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. sau, dupa caz, la o unitate specializata, iar recipisa se va depune la executorul judecatoresc de pe langa instanta domiciliului creditorului.
   
Art. 589
    Cererea ce s-ar putea face inaintea judecatoriei, sau pentru ca sa se intareasca, sau pentru ca sa se anuleze aceste oferte si consemnatii, se va face prin osebita petitie, dupa regulile stabilite pentru cererea principala.
   
Art. 590
    Se vor aplica celelalte randuieli ale Codului civil, privitoare la ofertele de plata si la consemnatii, cuprinse in Art. 1114 - 1121 inclusiv, afara de alin. 8 din Art. 1115 si alin. 3 si 4 din Art. 1116.

CAP. 4 Masurile asiguratorii

Sectiunea I Sechestrul asigurator

Art. 591
    Creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune. El poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de catre instanta.
    Acelasi drept il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, o data cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata.
    Instanta poate incuviinta sechestrul asigurator chiar daca creanta nu este exigibila, in cazurile in care debitorul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau nu a dat asigurarile promise ori atunci cand este pericol ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa-si ascunda ori sa-si risipeasca averea. In aceste cazuri, creditorul trebuie sa dovedeasca indeplinirea celorlalte conditii prevazute de alin. 1 si sa depuna o cautiune al carei cuantum va fi fixat de catre instanta.
   
Art. 592
    Cererea de sechestru asigurator se adreseaza instantei care judeca procesul.
    Instanta va decide de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere executorie, fixand totodata, daca este cazul, cuantumul cautiunii si termenul inauntrul caruia urmeaza sa fie depusa aceasta. Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere, cu citarea in termen scurt a partilor.
    Dispozitiile Art. 581 alin. 3 privitoare la pronuntarea si redactarea hotararii se aplica atat la solutionarea cererii, cat si la judecarea recursului.
    Nedepunerea cautiunii in termenul fixat de instanta atrage desfiintarea de drept a sechestrului. Aceasta se constata prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor.
   
Art. 593
    Masura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre executorul judecatoresc, potrivit regulilor privitoare la executarea silita, care se aplica in mod corespunzator.
    In cazul bunurilor mobile, executorul va aplica sechestrul asupra bunurilor urmaribile numai in masura necesara realizarii creantei.
    Sechestrul asigurator pus asupra unui imobil se va inscrie de indata in cartea funciara. Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupa inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv.
    Impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii sechestrului cel interesat va putea face contestatie.
   
Art. 594
    Daca debitorul va da, in toate cazurile, garantie indestulatoare, instanta va putea ridica, la cererea debitorului, sechestrul asigurator. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor, prin incheiere supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. Dispozitiile Art. 592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.
   
Art. 595
    In cazul in care cererea principala, in temeiul careia a fost incuviintata masura asiguratorie, a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila, ori daca cel care a facut-o a renuntat la judecarea acesteia, debitorul poate cere ridicarea masurii de catre instanta care a incuviintat-o. Asupra cererii instanta se pronunta prin incheiere irevocabila, data fara citarea partilor. Dispozitiile Art. 593 se aplica in mod corespunzator.
   
Art. 596
    Valorificarea bunurilor sechestrate nu se va putea face decat dupa ce creditorul a obtinut titlul executoriu.

Sectiunea a II-a Poprirea asiguratorie

Art. 597
    Poprirea asiguratorie se poate infiinta asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente, in conditiile stabilite de Art. 591.
Dispozitiile Art. 592 - 595 se aplica in mod corespunzator.



Sectiunea a III-a Sechestrul judiciar

Art. 598
    Ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil sau imobil, ori asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna, instanta competenta pentru judecarea cererii principale va putea sa incuviinteze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, daca aceasta masura este necesara pentru conservarea dreptului respectiv.
   
Art. 599
    Se va putea, de asemenea, incuviinta sechestrul judiciar, chiar fara a exista proces:
    1. asupra unui bun pe care debitorul il ofera pentru liberarea sa;
    2. asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice sa se teama ca va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul sau actual;
    3. asupra unor bunuri mobile care alcatuiesc garantia creditorului, cand acesta invedereaza insolvabilitatea debitorului sau ori cand are motive temeinice sa banuiasca ca debitorul va fugi ori sa se teama de sustrageri sau deteriorari.
    In aceste cazuri, competenta este instanta in circumscriptia careia se afla bunul.
   
Art. 600
    Cererea de sechestru judiciar se judeca de urgenta, cu citarea partilor. In caz de admitere, instanta va putea sa oblige pe reclamant la darea unei cautiuni, iar in cazul bunurilor imobile se va proceda potrivit Art. 593 alin. 3. Incheierea este supusa numai recursului, in termen de 5 zile de la pronuntare. Dispozitiile Art. 592 alin. 3 se aplica in mod corespunzator.
    Paza bunului sechestrat va fi incredintata persoanei desemnate de parti de comun acord, iar in caz de neintelegere, unei persoane desemnate de instanta, care va putea fi chiar detinatorul bunului. In acest scop, executorul judecatoresc se va deplasa la locul situarii bunului ce urmeaza a fi pus sub sechestru si-l va da in primire, pe baza de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi inaintat si instantei care a incuviintat masura.
    Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare si administrare, va incasa orice venituri si sume datorate si va putea plati datorii cu caracter curent, precum si cele constatate prin titlu executoriu. De asemenea, el va putea sta in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru, dar numai cu autorizarea prealabila a instantei care l-a numit.
    Daca administrator-sechestru a fost numita o alta persoana decat detinatorul, instanta va fixa, pentru activitatea depusa, o suma drept remuneratie, stabilind totodata si modalitatile de plata.
   
Art. 601
    In cazuri urgente, presedintele instantei va putea numi, prin incheiere irevocabila data fara citarea partilor, un administrator provizoriu pana la solutionarea cererii de sechestru judiciar.

CAP. 5 Deliberarile consiliului de familie

Art. 602 - 606
    Abrogate prin Decretul nr. 32/1954.

CAP. 6 Divortul

Art. 607
    Cererea de divort este de competenta instantei in circumscriptia caruia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor. Daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul din soti nu mai locuieste in circumscriptia instantei in care se afla cel din urma domiciliu comun, instanta competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar cand paratul nu are domiciliu in tara, este competenta instanta in circumscriptia careia isi are domiciliul reclamantul.
   
Art. 608
    Sotul parat poate sa faca si el cerere de divort, cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data. Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.
    Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului.
   
Art. 609
    In cazul cand motivele divortului s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata primei cereri se afla in apel, cererea paratului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.
   
Art. 610
    Neintroducerea cererii in termenele aratate in articolele de mai sus atrage decaderea pentru sotul parat din dreptul de a cere divortul, afara de cazul cand cererea reclamantului a fost respinsa si motivele divortului s-au ivit in urma.
   
Art. 611
    Cererea de pensie de intretinere se va face la judecatoria investita cu cererea de divort, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor.
   
Art. 612
    Cererea de divort va cuprinde, pe langa cele prevazute de lege pentru cererea de chemare in judecata, numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie.
    Daca nu sunt copii minori, se va face aratare despre aceasta.
    La cerere, se va alatura un extract de casatorie si cate un extract de nastere al copiilor minori.
    Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare, se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei.
    Paratul nu este tinut sa faca intampinare.
    Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divort.
   
Art. 613
    Presedintele instantei, primind cererea de divort, va da reclamantului sfaturi de impacare si, in cazul in care acesta staruie in cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei.
   
Art. 6131
    In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, in actiunea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.
    Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, presedintele instantei va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care, va fixa un termen de doua luni in sedinta publica. La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.
    Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci cand considera necesar, administrarea probelor prevazute de lege.
   
Art. 6132
    Instanta poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedintiala, masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei.
   
Art. 614
    In fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.
   
Art. 615
    Cererea de divort se judeca in sedinta publica. Instanta va putea sa dispuna insa judecarea in camera de consiliu, daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor.
    In toate cazurile hotararea se pronunta in sedinta publica.
   
Art. 616
    Daca la termenul de judecata, in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza numai paratul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta.
   
Art. 6161
    Daca procedura de chemare a sotului parat a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca paratul isi are domiciliul la locul indicat in cerere si, daca constata ca nu domiciliaza acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum si, daca este cazul, la locul sau de munca.
   
Art. 617
    Instanta poate sa pronunte divortul impotriva ambilor soti, chiar atunci cand numai unul din ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese vina amandurora.
    Hotararea prin care se pronunta divortul nu se va motiva, daca ambele parti solicita instantei aceasta.
    In cazurile prevazute de Art. 38 alin. 2 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.
   
Art. 618
    Reclamantul poate renunta la cerere in tot cursul judecatii inaintea instantelor de fond, chiar daca paratul se impotriveste. Renuntarea reclamantului nu are nici o inraurire asupra cererii facute de parat.
    Actiunea de divort se va stinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii.
    Reclamantul insa va putea porni o cerere noua pentru fapte petrecute dupa impacare, si in acest caz el se va putea folosi si de faptele vechi.
   
Art. 619
    Termenul de apel, precum si cel de recurs este de 30 de zile si curge de la comunicarea hotararii.
    Apelul sau, dupa caz, recursul reclamantului impotriva hotararii prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai paratul.
    Apelul sau recursul paratului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul.
    Hotararea care se pronunta in conditiile Art. 613^1 alin. 1 este definitiva si irevocabila in ce priveste divortul.
    Hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii.

CAP. 7 Proceduri relative la deschiderea unei succesiuni

 
Art. 620 - 642
Abrogate prin Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala notariala.
  
 Art. 643 - 673
    Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.


CAP. 71 Procedura impartelii judiciare

   
Art. 6731
    Judecarea oricarei cereri de imparteala privind bunuri asupra carora partile au un drept de proprietate comuna se face cu procedura prevazuta in capitolul de fata, in afara cazurilor in care legea stabileste o alta procedura.
   
Art. 6732
    Reclamantul este obligat sa arate in cerere persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, titlul pe baza caruia se cere imparteala, toate bunurile supuse impartelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum si persoana care le detine sau le administreaza.
   
Art. 6733
    La prima zi de infatisare, daca partile sunt prezente, instanta le va cere declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii si va lua act, cand este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora.
   
Art. 6734
    In tot cursul procesului instanta va starui ca partile sa imparta bunurile prin buna invoiala.
    Daca partile ajung la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor, instanta va hotari potrivit invoielii lor. Imparteala se poate face prin buna invoiala si daca printre cei interesati se afla minori sau persoane puse sub interdictie, insa numai cu incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare, precum si, daca este cazul, a ocrotitorului legal.
    In cazul in care intelegerea priveste impartirea numai a anumitor bunuri, instanta va lua act de aceasta invoiala si va pronunta o hotarare partiala, continuand procesul pentru celelalte bunuri.
    Dispozitiile Art. 271 - 273 sunt aplicabile.
   
Art. 6735
    Daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii. Daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii.
    Instanta va face imparteala in natura. In temeiul celor stabilite potrivit alin. 1, ea procedeaza la formarea loturilor si la atribuirea lor. In cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc printr-o suma de bani.
   
Art. 6736
    Daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare si altele asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente, ea va da o incheiere prin care va stabili elementele aratate la Art. 673^5 alin. 1, intocmind in mod corespunzator minuta prevazuta de Art. 258. Prin aceeasi incheiere instanta va dispune efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.
    Raportul de expertiza va arata evaluarea si criteriile avute in vedere la stabilirea acesteia, va indica daca bunurile pot fi comod partajabile in natura si in ce mod anume, propunand loturile ce urmeaza sa fie atribuite.
   
Art. 6737
    In cazul in care, dupa pronuntarea incheierii prevazute de Art. 673^6 alin. 1, dar mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala, se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fara ca, privitor la acesti coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da o noua incheiere, care va cuprinde, dupa caz, si coproprietarii sau bunurile omise. In aceleasi conditii instanta poate, cu consimtamantul tuturor coproprietarilor, sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit.
   
Art. 6738
    Incheierile prevazute la Art. 673^6 alin. 1 si Art. 673^7 pot fi atacate cu apel sau, dupa caz, cu recurs odata cu fondul, fiind supuse acelorasi cai de atac ca si hotararea data asupra fondului procesului.
   
Art. 6739
    La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia ori masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea.
   
Art. 67310
    In cazul in care imparteala in natura a unui bun nu este posibila sau ar cauza o scadere importanta a valorii acestuia ori i-ar modifica in mod pagubitor destinatia economica, la cererea unuia dintre coproprietari, instanta, prin incheiere, ii poate atribui provizoriu intregul bun. Daca mai multi coproprietari cer sa li se atribuie bunul, instanta va tine seama de criteriile prevazute la Art. 673^9. Prin incheiere ea va stabili si termenul in care coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul este obligat sa depuna sumele ce reprezinta cotele-parti cuvenite celorlalti coproprietari.
    Daca coproprietarul caruia i s-a atribuit provizoriu bunul depune, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin hotararea asupra fondului procesului, ii va atribui bunul.
    In cazul in care coproprietarul nu depune in termen sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta va putea atribui bunul altui coproprietar, in conditiile prezentului articol.
    La cererea unuia dintre coproprietari instanta, tinand seama de imprejurarile cauzei, pentru motive temeinice, va putea sa-i atribuie bunul direct prin hotararea asupra fondului procesului, stabilind totodata sumele ce se cuvin celorlalti coproprietari si termenul in care este obligat sa le plateasca.
   
Art. 67311
    In cazul in care nici unul dintre coproprietari nu cere atribuirea bunului ori, desi acesta a fost atribuit provizoriu, nu s-au depus, in termenul stabilit, sumele cuvenite celorlalti coproprietari, instanta, prin incheiere, va dispune vanzarea bunului, stabilind totodata daca vanzarea se va face de catre parti prin buna invoiala ori de catre executorul judecatoresc.
    Daca s-a dispus ca vanzarea bunului sa se faca de parti prin buna invoiala, instanta va stabili si termenul in care aceasta va fi efectuata. Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni. La implinirea termenului partile vor prezenta instantei dovada vanzarii.
    In cazul in care vanzarea prin buna invoiala nu se realizeaza in termenul prevazut de alin. 2, instanta, prin incheiere, va dispune ca vanzarea sa fie efectuata de executorul judecatoresc.
    Incheierile prevazute in prezentul articol pot fi atacate separat cu apel. Daca nu au fost astfel atacate, aceste incheieri nu mai pot fi supuse apelului o data cu hotararea asupra fondului procesului.
   
Art. 67312
    Dupa ramanerea irevocabila a incheierii prin care s-a dispus vanzarea bunului de catre executorul judecatoresc, acesta va proceda la efectuarea vanzarii la licitatie publica.
    Executorul va fixa termenul de licitatie, care nu va putea depasi 30 de zile pentru bunurile mobile si 60 de zile pentru bunurile imobile, socotite de la data primirii incheierii, si va instiinta coproprietarii despre data, ora si locul vanzarii.
    Pentru termenul de licitatie a bunurilor mobile executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare cu cel putin 5 zile inainte de acel termen.
    In cazul vanzarii unui bun imobil, executorul va intocmi si va afisa publicatia de vanzare cu cel putin 30 de zile inainte de termenul de licitatie.
    Coproprietarii pot conveni ca vanzarea bunurilor sa se faca la orice pret oferit de participantii la licitatie.
    Dispozitiile prezentului articol se completeaza in mod corespunzator cu dispozitiile capitolelor II, III si IV din Cartea a V-a privind vanzarea la licitatie a bunurilor mobile si imobile.
   
Art. 67313
    La cererea uneia dintre parti instanta poate proceda la imparteala bunurilor pentru care nu a dispus vanzarea potrivit Art. 673^11.
   
Art. 67314
    In toate cazurile, asupra cererii de imparteala instanta se va pronunta prin hotarare.
    Sumele depuse de unul dintre coproprietari pentru ceilalti, precum si cele rezultate din vanzare vor fi impartite de instanta potrivit dreptului fiecarui coproprietar.
    In cazul in care imparteala nu se poate realiza in nici una dintre modalitatile prevazute de lege, instanta va hotari inchiderea dosarului.

CAP. 8 Cererile privitoare la posesiune

Art. 674
    Cererile privitoare la posesiune vor fi admise numai daca:
    1. nu a trecut un an de la tulburare sau deposedare;
    2. reclamantul dovedeste ca, inainte de aceasta data, el a posedat cel putin un an;
    3. posesiunea lui intruneste conditiile cerute de Art. 1846 si 1847 din Codul civil.
    In cazul cand deposedarea sau tulburarea s-a facut prin violenta, reclamantul este scutit de a face dovada ceruta la punctele 2 si 3 din acest articol.
    Cererile posesorii se judeca de urgenta si cu precadere.
    Intampinarea nu este obligatorie.
   
Art. 675
    Asemenea cereri se pot face si pentru ocrotirea servitutilor continue si aparente.
    Art. 676
    Cererile posesorii pot fi facute si de cel care detine lucrul in interesul sau propriu, in temeiul unui contract incheiat cu posesorul, afara numai daca tulburatorul nu este cel pentru care el detine.


CAP. 9 Despartirea averilor dintre barbati si femei

    Art. 677 - 686
    Abrogate prin Decretul nr. 32/1954.

CAP. 10 Despre interdictie

   Decretul nr. 32/1954, modificat prin Legea nr. 4/1956, cuprinde in Art. 30 - 35 procedura interdictiei.

Art. 687 - 691
    Abrogate prin Decretul nr. 32/1954.

CAP. 11 Cesiunea bunurilor

Art. 692 - 697
    Abrogate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

CAP. 12 Conventiile matrimoniale

Art. 698 - 709
    Abrogate prin Decretul nr. 32/1954.

CAP. 13 Transcrierea actelor de stramutare si urmarirea proprietatii si despre inscriptia privilegiilor, ipotecilor si amanetelor

   Conform Art. 104 din Titlul VI - Garantii reale mobiliare - din Legea nr. 99/1999, dispozitiile cap. 13 (Art. 710 - 720) din Cartea a VI-a nu sunt aplicabile pentru garantiile reale mobiliare.
    Conform Art. 72 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, la data finalizarii lucrarilor cadastrale si a registrelor de publicitate imobiliara pentru intreg teritoriul administrativ al unui judet, prevederile Art. 710 - 720 din Codul de procedura civila isi inceteaza aplicabilitatea, pentru judetul respectiv. In acelasi articol se prevede ca dupa definitivarea cadastrului la nivelul intregii tari se abroga Art. 710 - 720 din Codul de procedura civila.

Art. 710
    Se va tine la fiecare judecatorie un registru de transcrierea de mutatie sau stramutarea proprietatilor, un alt registru de inscriptia privilegiilor si ipotecilor, un alt registru pentru transcrierea comandamentelor si o mapa in care se va pastra un exemplar al actelor de amanet.

Art. 711
    Se vor transcrie in registrul de transcriere al judecatoriei unde este asezat bunul imobil:
    1. toate actele de instrainare a proprietatilor imobile sau a drepturilor reale ce se pot ipoteca;
    2. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;
    3. toate actele prin care se constituie o servitute, un drept de uzufruct, de uz sau de locuinta;
    4. toate actele prin care se renunta la aceste drepturi;
    5. tranzactiile asupra drepturilor reale;
    6. ordonantele de adjudecare;
    7. hotararile date in materie de expropriere pentru utilitate publica;
    8. cesiunile pe venituri pe un timp mai mare de doi ani;
    9. extract de pe contractele de arenda sau inchiriere pe un timp mai lung de trei ani.
    La actele aratate in alin. 1, 2, 3 si 4, de vor fi autentificate tot la judecatoria situatiei imobilului, transcrierea se va face numai in extras.
   
Art. 712
    Pana la transcriere, drepturile rezultand din actele mentionate in articolul de mai sus nu se vor opune celor de al treilea, care au drepturi asupra bunului imobil chiar daca au cunostinta de existenta actelor de mai sus.
    Se excepteaza bineinteles cazurile de viclenie.
    Art. 713
    Se vor transcrie in extract in registrul de urmarit:
    1. comandamentele prealabile;
    2. urmaririle de venituri.

Art. 714
    Cererile de transcriere se vor face la grefa judecatoriei de partea interesata, chiar pe baza unor titluri sub semnatura privata.
   
Art. 715
    Inscrierea privilegiilor si ipotecilor se va face in registrul judecatoriei unde se afla situat bunul imobil, potrivit randuielilor aratate in codicele civil.
    In caz cand actul a carui inscriere se cere este autentificat tot la judecatoria situatiei imobilului, se va inscrie in registru numai ordonanta de inscriere.
   
Art. 716
    Cand se va incuviinta inscrierea actului de privilegiu sau ipoteca, se va face cercetare in registrul de inscriere, transcriere si urmariri, de un judecator, asistat de grefier, spre a se vedea daca exista diferite alte sarcini sau drepturi asupra acelui bun.
    Vorbire despre aceste cercetari se va face in actul de inscrierea ipotecii sau privilegiului.
    Partile pot renunta la cercetarea in registre.
   
Art. 717
    Pe actul original, pe langa certificarea datei si numarului de ordine cerute de Art. 1782 din codicele civil, se va transcrie si ordonanta de inscriere, asa cum s-a trecut in registrul de inscriere.
   
Art. 718
    Aceleasi formalitati de inscriere se vor urma cand pe baza Art. 1814 din codicele civil o ipoteca se va muta de pe un bun pe altul.
    Vorbire despre aceasta mutare se va face pe marginea primei inscriptii.
   
Art. 719
    In mapa prevazuta de Art. 711 se va pastra cate un exemplar de pe toate actele prin care se constituie un amanet, potrivit Art. 1685 si urmatoarele din Codul civil, dupa cererea partii interesate.
   
Art. 720
    Toate exemplarele actelor juridice depuse si stranse in mape se vor lega in fiecare an in volum.

   
CAP. 14 Dispozitii privind solutionarea litigiilor in materie comerciala

   
Art. 7201
    In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului prin conciliere directa cu cealalta parte.
    In scopul aratat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face si prin inmanarea inscrisurilor sub semnatura de primire.
    Data convocarii pentru conciliere nu se va fixa mai devreme de 15 zile de la data primirii actelor comunicate potrivit alin. 2.
    Rezultatul concilierii se va consemna intr-un inscris cu aratarea pretentiilor reciproce referitoare la obiectul litigiului si a punctului de vedere al fiecarei parti.
    Inscrisul despre rezultatul concilierii ori, in cazul in care paratul nu a dat curs convocarii prevazute la alin. 2, dovada ca de la data primirii acestei convocari au trecut 30 de zile se anexeaza la cererea de chemare in judecata.
   
Art. 7202
    In procesele si cererile in materie comerciala partile sau reprezentantii lor pot fi asistati de experti ori de alti specialisti.
   
Art. 7203
    Cererea de chemare in judecata va cuprinde:
    a) numele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar;
    b) numele si calitatea celui care angajeaza partea si ale celui care o reprezinta in litigiu, anexandu-se dovada calitatii;
    c) obiectul si valoarea cererii, precum si calculul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare;
    d) motivele de fapt si de drept, precum si probele pe care se intemeiaza cererea;
    e) semnatura partii sau a reprezentantului acesteia, dupa caz.
    La cererea de chemare in judecata se vor anexa copii certificate de pe toate inscrisurile pe care reclamantul isi intemeiaza pretentiile, mentionandu-se care dintre aceste inscrisuri au fost comunicate in conditiile prevazute de Art. 720^1 alin. 2.
   
Art. 7204
    La primirea cererii de chemare in judecata potrivit Art. 114, cand este cazul, reclamantului i se va pune in vedere sa depuna orice act invocat in sustinerea cererii, care nu a fost comunicat paratului la convocarea pentru conciliere.
    Paratul va fi citat cu mentiunea ca este obligat sa depuna intampinare la dosarul cauzei cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata, iar in procesele urgente, cu cel putin 3 zile. Intampinarea va avea cuprinsul prevazut de Art. 115, mentionandu-se si datele aratate la Art. 720^3 alin. 1 lit. a) si b).
    Judecatorii vor verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen si, cand este cazul, vor lua masuri de refacere a acestor proceduri, precum si pentru folosirea altor mijloace ce pot asigura instiintarea partilor pentru infatisarea la termen.
    Incheierea privind luarea masurilor prevazute de Art. 1141 alin. 6, in cazul proceselor si cererilor in materie comerciala, poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare, daca a fost data cu citarea partilor, si de la comunicare, daca a fost data fara citarea lor.
   
Art. 7205
    Daca paratul are pretentii impotriva reclamantului derivand din acelasi raport juridic, el poate face cerere reconventionala. In cazul litigiilor prevazute de Art. 7201 nu este necesara o alta incercare de conciliere.
    Cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata si va fi introdusa in cadrul termenului prevazut pentru depunerea intampinarii.
    In cazul in care paratul a introdus cerere reconventionala, reclamantul va depune intampinare pana la prima zi de infatisare. La cererea partii interesate, instanta, tinand seama de complexitatea cauzei, poate fixa un termen scurt pentru completarea intampinarii, precum si pentru studierea acesteia de catre parat.
   
Art. 7206
    Procesele si cererile in materie comerciala se judeca cu precadere. Instanta este datoare sa asigure, potrivit legii, realizarea drepturilor si obligatiilor procesuale ale partilor, precum si desfasurarea cu celeritate a procesului.
    Cand procedura de citare este legal indeplinita, judecata, chiar si asupra fondului, poate continua in sedinta publica sau in camera de consiliu, in ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date in cunostinta partilor. La aceste termene instanta poate stabili, pentru parte sau pentru cel care o reprezinta, indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit Art. 222, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
    Pentru motive temeinice, alte termene se vor acorda numai in cazul in care judecata nu poate continua potrivit alin. 2.
   
Art. 7207
    In cursul judecatii asupra fondului procesului, instanta va starui pentru solutionarea lui, in tot sau in parte, prin intelegerea partilor. Intelegerea se constata prin hotarare irevocabila si executorie.
   
Art. 7208
    Hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii. Exercitarea apelului nu suspenda de drept executarea.
   
Art. 7209
    Pentru hotararea judecatoreasca data in materie comerciala, care se aduce la indeplinire prin executare silita, hotararea, purtand mentiunea ca este irevocabila, constituie titlu executoriu, fara efectuarea altor formalitati.
   
Art. 72010
    Litigiile privind desfasurarea activitatii in scopul privatizarii prin instrainare de bunuri ori alte valori din patrimoniul societatilor comerciale sau al altor persoane juridice cu capital de stat, precum si litigiile privind drepturile si obligatiile contractate in cadrul acestei activitati se solutioneaza de catre instantele care au competenta de judecata a proceselor si cererilor in materie comerciala, potrivit dispozitiilor prezentului cod si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.

   
CARTEA a VII-a Dispozitii finale

Art. 721
    Dispozitiile codului de fata alcatuiesc procedura de drept comun in materie civila si comerciala; ele se aplica si in materiile prevazute de alte legi in masura in care acestea nu cuprind dispozitii potrivnice.
   
Art. 722
    Indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor se fac in mod gratuit.
    Cheltuielile necesare pentru indeplinirea actelor de procedura si comunicarea lor, prin posta sau alte mijloace, ocazionate de desfasurarea procesului, se acopera din fondurile repartizate anume in acest scop, de la bugetul de stat.
   
Art. 723
    Drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege.
    Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite.
   
Art. 7231
    In cazurile prevazute de lege, suma datorata de parte cu titlu de cautiune se fixeaza de catre instanta si se depune, dupa caz, la Trezoreria Statului, Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C. - S.A. sau la orice alta institutie bancara pe numele partii respective, la dispozitia instantei sau, dupa caz, a executorului judecatoresc.
    Daca legea nu prevede altfel, cautiunea nu va reprezenta mai mult de 20% din valoarea obiectului cererii, iar in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, nu va depasi suma de 200 lei.
    Cautiunea se elibereaza celui care a depus-o in masura in care asupra acesteia cel indreptatit in cauza nu a formulat cerere pentru plata despagubirii cuvenite, pana la implinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotarare irevocabila, s-a solutionat fondul cauzei. Cu toate acestea, cautiunea se elibereaza de indata, daca partea interesata declara in mod expres ca nu urmareste obligarea partii adverse la despagubiri pentru prejudiciile cauzate.
   
Art. 724
    Abrogat prin Legea nr. 59/1993.
   
Art. 725
    Dispozitiile legii noi de procedura se aplica, din momentul intrarii ei in vigoare, si proceselor in curs de judecata incepute sub legea veche, precum si executarilor silite incepute sub acea lege.
    Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante. In caz de casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile legii noi privitoare la competenta sunt pe deplin aplicabile.
    In cazul in care instanta este desfiintata, dosarele se vor trimite din oficiu instantei competente potrivit legii noi de procedura.
    Hotararile pronuntate inainte de intrarea in vigoare a legii noi raman supuse cailor de atac si termenelor prevazute de legea sub care au fost pronuntate.
    Actul de procedura indeplinit inainte de intrarea in vigoare a legii noi ramane supus dispozitiilor vechii legi. In cazul in care acest act de procedura ar putea fi anulat potrivit legii vechi, el nu va fi mentinut, chiar daca potrivit legii noi ar fi valabil.
   
Art. 726
    Abrogat prin Legea nr. 59/1993.
   
Art. 727
    Ori de cate ori prin alte legi se face trimitere la dispozitii abrogate sau modificate din cuprinsul acestui cod, trimiterea se va socoti facuta, cand este cazul, la dispozitiile corespunzatoare care le inlocuiesc.
   
Art. 728 - 732
    Abrogate prin Legea nr. 59/1993.
   
Art. 733
    Amenzile aplicate in temeiul prevederilor prezentului cod, alte creante fiscale, precum si orice sume ce constituie venituri bugetare, potrivit legii, se executa de catre organele competente, potrivit dispozitiilor legale privind executarea silita a creantelor fiscale si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.
    Art. 734
    Abrogat prin Legea nr. 59/1993.
   
Art. 735
    Legea nr. 389 din 22 iunie 1943 pentru extinderea legislatiei civile si comerciale a Vechiului Regat in Romania de peste Carpati, ramane in vigoare.

 

de
Data aparitiei: 20 Iunie 2007
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Codul de procedura civila - proceduri speciale":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 2 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Divortul si proprietatea, partaj

Intrebare: Care este regimul juridic al unui apartament nepartajat in urma divortului ,dupa decesul unuia din soti ?Multumesc !

Raspuns: Regimul juridic al unui bun devalmas nepartajat in urma divortului este de bun aflat in coproprieta... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016