Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

CSM apara independenta justitiei in dosarul Trofeul calitatii

In sedinta din data de 10 iulie 2012, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat rezultatele verificarilor efectuate de Inspectia Judiciara - Directia de inspectie judiciara pentru judecatori si Directia de inspectie judiciara pentru procurori,, cu privire la apararea independentei sistemului judiciar, ca urmare a dezbaterilor din cadrul emisiunilor difuzate de posturile Realitatea TV si Romania TV din data de 20.06.2012.

La data de 27.06.2012, in conformitate cu prevederile art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat Inspectiei Judiciare, efectuarea unor verificari cu privire la apararea independentei sistemului judiciar, ca urmare a dezbaterilor din cadrul emisiunilor difuzate de posturile Realitatea TV si Romania TV in data de 20.06.2012.

Verificarile prealabile efectuate in cauza au stabilit urmatoarele:
S-au analizat materialele care au provenit din emisiunile televizate ale posturilor Realitatea TV si Romania TV din data de 20.06.2012, in care s-au dezbatut aspecte legate de hotararea definitiva de condamnare la pedeapsa inchisorii a fostului prim-ministru Adrian Nastase.

In ce priveste emisiunea de la postul de televiziune Realitatea TV, au exprimat diferite puncte de vedere domnul Dan Şova – avocat si senator PSD si domnul Gheorghita Mateut – avocat, cu privire la hotararea de condamnare a lui Nastase Adrian pronuntata, in recurs, de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Protectia Datelor cu Caracter Personal
Protectia Datelor cu Caracter Personal

Vezi detalii

Asociatiile de proprietari. Contabilitate, fiscalitate si contributii!
Asociatiile de proprietari. Contabilitate, fiscalitate si contributii!

Vezi detalii

PFA. Contributii, Taxe, Impozite si Deduceri
PFA. Contributii, Taxe, Impozite si Deduceri

Vezi detalii


In ceea ce priveste afirmatiile, la postul de televiziune Romania TV, ale domnului Vadim Tudor, politician, presedinte al formatiunii politice PRM si europarlamentar, acestea au vizat condamnarile pronuntate in cazul altor oameni politici precum Dinu Patriciu, Catalin Voicu sau Gigi Becali.

Situatia de fapt in cauzele penale la care se face referire in articolele de presa:
Prin hotararea nr. 176/30.01.2012, Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie a dispus, in majoritate, printre altele: condamnarea inculpatului Nastase Adrian la 2 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c C.pen. pentru savarsirea infractiunii prev. de art.13 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 41 alin. 2 C.pen. Face aplic. art. 71, 64 lit. a, b si c C.pen. Totodata, instanta a solutionat si latura civila a cauzei, dispunand obligarea inculpatilor din cauza,  la plata mai multor sume, reprezentand despagubiri civile.

Impotriva hotararii instantei de fond s-a declarat calea de atac a recursului, dosarul fiind inregistrat sub nr. 2470/1/2012 la completul de 5 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care prin decizia penala nr. 160/20.06.2012, a hotarat urmatoarele: „Admite recursurile declarate de inculpatii Nastase Adrian, Jianu Irina Paula, Gasparovici Diana, Popovici Bogdan, Popovici  Marina Ioana si Vasile Mihail Cristian impotriva sentintei nr. 176 din 30 ianuarie 2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala in dosarul nr.514/1/2009. Caseaza, in parte, sentinta penala atacata, numai in ceea ce priveste incadrarea juridica a faptei retinute in sarcina inculpatului Nastase Adrian si cu privire la individualizarea judiciara a pedepselor aplicate inculpatilor Jianu Irina Paula, Gasparovici Diana, Popovici Bogdan, Popovici Marina Ioana si Vasile Mihail Cristian si, in rejudecare: I. In baza art.334 Cod procedura penala schimba incadrarea juridica a faptei retinuta in sarcina inculpatului Nastase Adrian din infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, in infractiunea prevazuta de art.13 din Legea nr.78/2000 si mentine pedeapsa principala de 2 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit. a, b si c Cod penal pe o durata de 2 ani, dupa executarea pedepsei principale.  

(…) Mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale recurate. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie impotriva aceleiasi hotarari. Onorariile aparatorilor desemnati din oficiu pentru recurentii intimati inculpati Nastase Adrian, Jianu Irina Paula, Popovici Bogdan, Popovici Marina Ioana, Vasile Mihail Cristian si recurenta inculpata Gasparovici Diana, pana la prezentarea aparatorilor alesi, in suma de cate 100 lei, se suporta din fondul Ministerului Justitiei. Definitiva.”  
    
Dupa pronuntarea deciziei din recurs, au fost emise mandatele de executare a pedepselor, ceea ce a generat ample dezbateri mediatice.

Discutiile purtate in cadrul emisiunilor televizate, amintite mai sus, nu au avut un caracter unitar, fiind exprimate mai multe puncte de vedere pe diverse teme.In cadrul acestor discutii s-au facut si afirmatii referitoare la justitie in general, iar in special cu privire la cazul Nastase (in actualitate la data de 20 iunie 2012 si intens mediatizat).

Pentru a putea aprecia daca, prin aceste declaratii publice, ce culpabilizeaza intregul corp al judecatorilor si procurorilor care au instrumentat si solutionat dosarul „Trofeul calitatii” privind pe Nastase Adrian, s-a produs o incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in sistemul judiciar si, implicit, a afectarii independentei acestora, analiza inspectorilor judiciari a pornit de la cadrul legal care defineste independenta sistemului judiciar si limitele libertatii de exprimare.
Astfel, prin articolul 1 pct. (4) din Constitutia Romaniei, se consacra expres principiul separatiei puterilor legislativa, executiva  si judecatoreasca. Potrivit acestui principiu, reprezentantilor celorlalte puteri - legislativa si executiva - nu le este permisa exprimarea unor opinii cu privire la calitatea actului de justitie si a celor care-l infaptuiesc. Potrivit art. 30 alin. 1 si 6 din Constitutia Romaniei, „Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile insa, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”.

Intr-un stat de drept nimeni, cu atat mai mult un reprezentant al uneia din celelalte doua puteri, nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze, asupra intregului sistem judiciar. In masura in care se procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii aduce inevitabil, atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei si reputatiei magistratilor.

Justitia, in statul de drept, este socotita o putere pe langa celelalte puteri ale statului (art. 21 si art. 124 din Constitutia Romaniei). Pentru aceasta este necesar sa existe anumite garantii fata de celelalte puteri ale statului pentru a se evita politizarea si pentru a crea independenta si impartialitatea magistratului.
Cand, din anumite motive, functia si rolul puterii judecatoresti sunt diminuate, statul pierde calitatea de stat de drept cu toate consecintele si implicatiile socio-economice ce decurg din aceasta.

In raportul Singhvi catre Comisia drepturilor omului a ONU din 1987 se precizeaza ca „principiile independentei si impartialitatii sunt pietrele de fundament ale motivarii si legitimitatii functiei judiciare in orice stat” –  (pct. 75). Pe de alta parte, in „Principiile fundamentale referitoare la independenta magistratului”, adoptate la Milano in anul 1985 si confirmate de Adunarea Generala a O.N.U. din acelasi an, rezulta ca „independenta magistraturii trebuie garantata de catre stat si enuntata in Constitutie sau alta lege nationala, iar toate institutiile guvernamentale sau altele trebuie sa o respecte” (pct.1).

Recomandarea (94) 12 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind  independenta, eficienta si rolul judecatorilor, adoptata la 13 octombrie 1994, dorind sa promoveze independenta sistemului judiciar, a elaborat mai multe reguli cu valoare de principiu. Una dintre acestea vizeaza obligatia statelor de a lua toate masurile necesare pentru a respecta, promova si proteja independenta judecatorilor. Documentul prevede ca sensul de „independenta judecatorilor” nu se refera exclusiv la judecatori, ci acopera sistemul judiciar in intregime. Continutul acestui principiu consta, intre altele, si in obligatia organelor executivului si legislativului sa se abtina de la adoptarea oricaror masuri care ar putea submina independenta judecatorilor. Pe langa toate acestea, se precizeaza in document, „ca nu ar trebui sa fie permis grupurilor de presiune sa submineze independenta sistemului judiciar”.

Prin afirmatiile ce au facut obiectul analizei, se poate aprecia ca politicienii au depasit limitele admisibile ale discursului public politic. Aceste limite trebuie raportate si la dispozitiile articolului 10 din Conventia europeana a drepturilor omului care consacra libertatea de exprimare. In discursurile lor, politicienii insista in mod constant asupra faptului ca hotararea nu se bazeaza pe probe si ca s-a urmarit, cu orice pret, condamnarea fostului premier. Mai mult, afirmatiile cu caracter general la adresa activitatii parchetelor si instantelor, prin care se acrediteaza ideea ca „Parchetul General, DNA si parchetele in general au actionat in mod suspect in cazurile Ridzi si Nastase, ca s-ar fi facut arestari in cazul vamesilor la doar cateva ore dupa ce presedintele Romaniei anuntase respectivele arestari”, „ca presedintele Romaniei il are pe constiinta pe Nastase Adrian si ca i-ar fi bagat la puscarie pe Dinu Patriciu si Catalin Voicu fara sa stim de ce, iar pe Gigi Becali pentru ca a fost victima unui furt” sunt de natura a induce si ideea unei implicari a politicului in justitie, sugerandu-se ca justitia, in ansamblul ei, nu e straina de influentele politice. Totodata, afirmatiile conform carora hotararea de condamnare pronuntata in dosarul „Trofeul calitatii” este data „fara sa existe cel putin o proba la dosarul cauzei si nu are nici o legatura cu dreptul”, afirmatii ce au fost facute cu ocazia unor emisiuni publice, de catre persoane cu notorietate care au pus in mod constant in discutie existenta unei implicari a politicului in justitie, sunt de natura sa afecteze imaginea sistemului judiciar. Astfel, s-a indus ideea ca justitia este aservita politic sau, mai mult, controlata politic si de presedintele Romaniei, prin afirmatiile facute in emisiune (Vadim Tudor: „Instanta numita de Basescu e o instanta politica”, Reporter: „Tot ce ati spus dumneavoastra pleaca de la premisa ca Traian Basescu controleaza justitie”, Vadim Tudor: „O terorizeaza”).
Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. Referindu-se la restrangerea libertatii de exprimare in scopul garantarii  autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in afacerea „Braford contra Danemarcei” a decis ca „interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora”.  In cauza „Pager si Oberschlick contra Austriei” s-a statuat ca „activitatea justitiei nu poate fi discutata fara sa se aiba in vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important intr-un stat de drept”.

Deosebit de aspectele mentionate in cele ce preced, a fost analizat impactului pe care il are atitudinea avocatului, in calitate de aparator al uneia din parti sau in calitate atat de aparator, cat si de om politic.
Astfel, in conformitate cu prevederile art. 3 alin. 1 din Statutul profesiei de avocat, publicat in „Monitorul Oficial”, Partea I nr. 45 din 13 ianuarie 2005, cu modificarile ulterioare, „in exercitarea profesiei avocatul este independent  si  se  supune  numai  legii,  statutului  profesiei  si  codului  deontologic”. Referitor la indatoririle avocatului, in art. 214 alin. 1 din acelasi Statut se arata ca „exercitiul liber al profesiei, demnitatea, constiinta, independenta, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicatetea, moderatia, tactul si sentimentul de confraternitate sunt principii esentiale ale profesiei de avocat si constituie indatoriri ale acesteia”. Alineatul 2 stabileste ca „avocatul este obligat sa respecte aceste principii in activitatea sa profesionala, precum si in viata privata”. Potrivit art. 1.1 din Codul deontologic al Avocatilor din Uniunea Europeana, adoptat in 2002 CCBE de Consiliul Barourilor Uniunii Europene, „intr-o societate intemeiata pe respect fata de justitie, avocatul indeplineste un rol eminent. Misiunea sa nu se limiteaza doar la executarea fidela a unui mandat in cadrul legii. Intr-un Stat de drept, avocatul este indispensabil justitiei si justitiabililor si are sarcina de a apara drepturile si libertatile acestora: el este deopotriva sfatuitorul si aparatorul clientului sau”. Se mai arata in Codul deontologic faptul ca „misiunea avocatului impune indatoriri si obligatii multiple, uneori aparent contradictorii, fata de: client, tribunale si celelalte autoritati in fata carora avocatul isi asista sau isi reprezinta clientul, profesia sa in general si fiecare confrate in particular”. De asemenea, „profesia de avocat impune astfel de obligatii si fata de public, pentru care o profesie liberala si independenta, supusa respectarii normelor pe care ea si le-a impus, este un mijloc esential de aparare a drepturilor omului in fata Statului si a altor puteri”. In raport de aceste reglementari, este evident ca avocatul, alaturi de magistrati si de ceilalti participanti la activitatea de infaptuire a justitiei, este dator sa constientizeze impactul sustinerilor sale in plan social, fiind determinanta grija sa de a evita orice distorsionare a adevarului, a situatiilor de fapt ori prezentarea vadit partinitoare a normelor de drept, fara a avea importanta materia in care acestea sunt aplicabile. Şi aceasta, indiferent ca pledoaria sa se produce in fata instantei sau in afara unui cadru oficial, cu ocazia exprimarii publice a unor puncte de vedere. Or, in realizarea acestor indatoriri este esentiala obligatia de rezerva de care trebuie sa dea dovada avocatul care, in acelasi timp, indeplineste si o functie politica.
    
Afirmatiile de genul celor analizate se situeaza in afara normelor de deontologie profesionala, aducand mari prejudicii justitiei care, in ultimii ani, chiar sub stricta supraveghere impusa de Mecanismul de Cooperare si Verificare, a inregistrat progrese de necontestat, recunoscute inclusiv la nivel european. Acestea sunt motivele pentru care afirmatiile directe, fatise, cu un pronuntat caracter personal, provenind de la un om politic de profesie avocat sau de la un aparator ales, de natura a convinge publicul ca justitia este influentata de factorul politic si ca se afla in fata unei hotarari judecatoresti fara fundament, fara probe doveditoare, are rolul de a submina autoritatea judecatoreasca si de a aduce atingere independentei sistemului judiciar.  
    
In concluzie, pornind de la principiul ca, pentru a-si indeplini in mod corespunzator atributiile, magistratii au nevoie de increderea opiniei publice, iar aceasta incredere ar putea fi afectata de afirmatiile bazate pe generalizari pripite care pun la indoiala capacitatea profesionala, integritatea si independenta magistratilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca declaratiile de genul celor exprimate de participantii la respectivele emisiuni TV sunt de natura a aduce atingere independentei justitiei, cu consecinta subminarii autoritatii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar in ansamblul sau.
Data aparitiei: 11 Iulie 2012
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "CSM apara independenta justitiei in dosarul Trofeul calitatii":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Contractul de vanzare cumparare cu clauza viagera se poate anula?

Intrebare: Buna ziua, un contract de vanzare-cumparare cu clauza viagera se poate anula la notar sau in instanta? Eu si tatal meu avem un contract de vanzare cumparare cu clauza viagera facut la notar pe partea lui dintr-o mostenire deschisa pentru un imobil. Eu imi indeplinesc lunar toate obligatiunile ( plata rata, intretinerea casei si a utilitatilor). El poate anula contractul fara acordul meu? va multumesc din suflet de ajutor!

Raspuns: Contractul se poate anula pentru anumite cauze intemeiate ( vicii de consimtamant, cauza imorala,et... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice