Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Curte Apel COMER Contract de ipoteca. Stingerea ipotecii

Contract de ipoteca. Stingerea ipotecii. Act autentic. Forta probanta.

Tip: Sentinta comerciala
Nr./Data: 90 (03.05.2007)
Autor:
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a comerciala

Stingerea ipotecilor se poate realiza pe cale accesorie, cand creanta principala se stinge prin plata, novatie, compensatie, confuziune, remiterea de datorie, anulare.

Numai in aceste situatii, dispare si ipoteca care garanta creanta, cu precizarea ca stingerea creantei produce stingerea ipotecii doar daca este totala. In cazul in care aceasta este partiala, ipoteca va continua sa existe in intregime datorita caracterului sau indivizibil.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
202 Modele de fise de post actualizate conform GDPR


ACTUALIZATE conform Noului GDPR Scapati de stresul controlului Va oferim 202 modele de fise de post redactate impecabil EDITABILE si conforme noului COR & GDPR Atentie Cand vine vorba despre fise de post stiti bine Trebuie sa fie in deplina conformitate cu Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale GDPR –...

Oferta Speciala
valabila 48h


Potrivit art.1800 Cod civil, stingerea ipotecii poate avea loc si pe cale principala, prin stingerea obligatiei principale, renuntarea creditorului la ipoteca, prescriptia, pierderea lucrului grevat, stingerea dreptului ipotecat, rezolutia sau rezilierea dreptului de proprietate a constitutorului, consolidare.

Din actele si lucrarile dosarului, nu s-a probat ca a intervenit vreo cauza de stingere a ipotecii pe cale accesorie sau principala. Creditoarea AVAS nu si-a recuperat in cadrul proedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 creanta, procedura fiind stinsa in baza art.117 alin.1 din lege, ca urmare a lichidarii averii debitorului, si nu datorita acoperirii integrale a pasivului.

Inchiderea procedurii prevazuta de Legea nr.64/1995 nu inseamna stingerea obligatiei principale.

Parata AVAS, in calitate de creditor al SC S.T. SRL nu a recuperat in totalitate creanta sa, astfel ca, in temeiul art.39, art.40 si art. 41 din OUG nr.51/1998, republicata, s-a indreptat cu o cerere de executare silita impotriva garantilor ipotecari.
Actul autentic, potrivit art.1171 Cod civil, este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde actul s-a facut.

Inscrisul autentic are o forta probanta deosebita si cel care invoca un inscris autentic, in speta AVAS, este dispensat de sarcina probei; sarcina probei revine persoanei care contesta exactitatea sau autenticitatea inscrisului, in speta reclamanta.
Pe de alta, parte, se retine ca mentiunile inscrisului privitoare la faptele materiale petrecute in fata notarului, ca de exemplu, semnaturile partilor fac dovada pana la inscrierea in fals.

In speta, reclamanta nu a probat ca semnatura nu-i apartine si nu a inteles sa se inscrie in fals, potrivit procedurii prevazuta de art 180-185 Cod procedura civila.

(Sentinta comerciala nr. 90/03.05.2007, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a comerciala)

Prin actiunea inregistrata la 13.11.2006, reclamantii S. N. si S. I. au chemat in judecata pe parata A.V.A.S., solicitand radierea inscriptiei ipotecare efectuata in favoarea BASA Constanta asupra imobilului proprietatea reclamantei, situat in Constanta, ipoteca transcrisa in registrul de transcriptiuni si inscriptiuni imobiliare sub nr.11264/21.10.1996.
In motivare, s-a aratat ca reclamantul a detinut calitatea de administrator si asociat al SC S.T. SRL si a contractat un imprumut in valoare de 217.878 USD in numele SC S.T. SRL, garantandu-l cu bunurile apartinand societatii si cu imobilul situat in Constanta. In anul 1999, creditul a fost cesionat catre AVAS.

Ulterior, prin incheierea din 19.04.2001, pronuntata de Judecatorul sindic in dosarul nr.2994/com/2000 al Tribunalului Constanta s-a deschis procedura falimentului impotriva SC S.

In cadrul procedurii de executare silita colectiva a debitoarei, creditoarea AVAS s-a inscris la masa credala cu valoarea creditului neperformant, iar dupa valorificarea bunurilor din patrimoniul societatii, sumele de bani rezultate au fost distribuite catre aceasta.

Dupa parcurgerea procedurii de faliment, creditoarea AVAS a formulat la 6.10.2005 cerere de atragere a raspunderii patrimoniale si a celor doi administratori, insa A.V.A.S a renuntat la judecata cauzei.

Prin incheierea nr.666/20.02.2006, s-a dispus inchiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului si radierea SC S. T. SRL.

La 27.03.2006, cu adresa nr.8378, A.V.A.S a transmis comunicarea titlurilor executorii constatatoare ale creantei preluate de la B.A., in calitate de cedent prin contractul de cesiune de creanta nr.728518/3.12.1999 si actul aditional, creanta in valoare de 246.738,46 USD a debitoarei SC S.T. SRL pentru care reclamantii au calitate de garant.
Se sustine ca obligatia principala a fost stinsa prin inchiderea procedurii falimentului si radierea firmei falite din registrul societatii comerciale, si prin urmare, obligatia accesorie de garantare a fost stinsa.

Reclamantul S.A., in calitate de administrator, a fost exonerat de responsabilitatea acoperirii pasivului firmei falite cu averea personala, deoarece cauzele declinului firmei falite nu ii sunt imputabile, situatie de fapt stabilita prin Decizia civila nr.6439/19.12.2000.

In drept, se invoca art.53 alin.1 din Legea nr.7/1996, art.136, art.137 alin.1 Legea nr.85/2006.

La data de 1.02.2007, reclamanta S. I. a formulat cerere modificatoare a actiunii principale, in contradictoriu cu paratii A.V.A.S. si paratul S.N., solicitand, in principal, sa se constate nulitatea absoluta a contractului de garantie imobiliara autentificat sub nr.10605/18.01.1995 si, in subsidiar, anularea contractului de garantie imobiliara, constatand ca obligatia accesorie de garantare a fost stinsa si prin urmare, contractul de garantie imobiliara este lipsit de efecte.

In motivarea cererii, se arata ca la data incheierii contractului de garantie imobiliara, bunul imobil se afla in proprietatea exclusiva a reclamantei si pentru valabilitatea acestuia, erau necesare consimtamantul si semnatura acesteia, in calitate de proprietar. Din contractul de garantie imobiliara rezulta ca exista doua semnaturi, una este a paratului S.A., insa a doua nu apartine reclamantei.

Prin urmare, actul de garantie mentionat este lovit de nulitate absoluta, deoarece a fost incheiat fara consimtamantul reclamantei, in calitate de proprietar al imobilului.

In subsidiar, se arata ca obligatia corelativa asumata de paratul S.A. a fost stinsa o data cu inchiderea procedurii de executare silita colectiva aplicata debitorului principal SC S.T. SRL.

Prin incheierea nr.666/20.02.2006, s-a dispus inchiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului si radierea SC S. T. SRL.
Se sustine ca obligatia principala a fost stinsa prin inchiderea procedurii falimentului si radierea firmei falite din registrul societatii comerciale, si prin urmare, obligatia accesorie de garantare a fost stinsa.

Reclamantul S.A., in calitate de administrator, a fost exonerat de responsabilitatea acoperirii pasivului firmei falite cu averea personala, deoarece cauzele declinului firmei falite nu ii sunt imputabile, situatie de fapt stabilita prin Decizia civila nr.6439/19.12.2000.

Parata A.V.A.S a formulat intampinare, prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a cauzei in favoarea Curtii de Apel Bucuresti.

Pe fondul cauzei, s-a solicitat respingerea actiunii, aratand ca bunurile constituite ca garantii ale executarii obligatiilor debitorului pot excede averii debitorului. Ele pot apartine unor terti care au consfintit inscrierea ipotecii asupra acestor bunuri.

Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal, iar imobilul ipotecat raspunde de intreaga datorie.

Prin Sentinta civila nr.1/COM/01 februarie 2007, Curtea de Apel Constanta, Sectia comerciala, maritima si fluviala, contencios administrativ si fiscal a admis exceptia necompetentei teritoriale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Curtii de Apel Bucuresti.

Prealabil expunerii situatiei de fapt si a analizarii motivelor cererii, Curtea retine ca in ceea ce priveste cererea modificatoare, acesta a fost depusa dupa prima zi de infatisare, insa poate fi primita daca paratul nu se opune si numai in fata primei instante.
Din practicaua Sentinta civila nr.1/COM/01 februarie 2007, rezulta ca instanta a inteles sa respinga cererea modificatoare, fara ca paratul sa se fi opus, astfel ca cererea modificatoare poate fi primita daca paratul achieseaza.

Dispozitia instantei in sensul aratat mai sus nu leaga instanta in favoarea careia s-a declinat competenta.

Potrvit art 160 Cod procedura civila, in cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice.

Prin urmare, textul distinge intre situatia actelor de procedura si cea a dovezilor administrate in fata instantei necompetente. In timp ce dovezile raman castigate judecatii, in privinta actelor de procedura se aplica regulile privitoare la nulitatea actelor de procedura inscrise in art. 105 alin.2 Cod proc civ., "Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule"

Cat priveste pozitia procesuala a reclamantului S.A., Curtea retine ca acesta nu a formulat vreo cerere de renuntare la judecata sau la dreptul pretins, astfel incat sa dobandeasca calitate procesuala pasiva, modificarea cererii socotindu-se facuta doar in privinta motivelor, intelese drept cauza a actiunii. Acest aspect se deduce si din pozitia aparatorului celor doi reclamanti, care a inteles sa apere partile pe care le reprezinta, in calitatea acestora de reclamanti.

Pe fondul cauzei, din actele si lucrarile dosarului, Curtea retine ca SC S.T. SRL a incheiat cu B.A. SA conventia de credit nr.25036/10.10.1996 si Actul aditional nr.1, Actul aditional nr.2/27.02.1997, Actul aditional nr.3/14.14.1997, Act aditional nr.12612/7.06.1999.

La 14.10.1996, s-a incheiat contractul de garantie imobiliara intre B.A. SA si S.A. si S.I., prin care reclamantii garantau cu imobilul proprietate personala situat in Constanta, obligatia de rambursare a creditului in suma de 217.878 USD acordat de B.A. SA debitorului SC S.T. SRL in baza contractului de credit nr.25036/1996.

La 27.03.2006, cu adresa nr.8378, A.V.A.S a transmis comunicarea titlurilor executorii constatatoare ale creantei preluate de la B.A. in calitate de cedent, prin contractul de cesiune de creanta nr.728518/3.12.1999 si actul aditional, creanta in valoare de 246.738,46 USD a debitoarei SC S.T. SRL pentru care reclamantii au calitate de garant.
Potrvit art. 1746 Cod civil, ipoteca este un drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligatii, ceea ce acorda titularului sau un drept de urmarire asupra bunului in masura oricarui s-ar gasi si un drept de preferinta.

Plata partiala a creantei nu micsoreaza garantia ipotecara si intreg imobilul ramane grevat pana la achitarea deplina a datoriei.

Faptul ca procedura falimentului deschisa impotriva SC S.T. SRL a fost inchisa, intrucat a avut loc lichidarea integrala a averii debitorului, insa creditoarea AVAS nu a recuperat creanta datorata in baza contractului de credit nr.25036/10.10.1996, nu este un motiv pentru a considera stinsa obligatia accesorie de garantare, intrucat executarea pornita impotriva garantilor ipotecari, in baza O.U.G nr.51/1998, republicata este distincta de procedura prevazuta de Legea nr.64/1995 pornita impotriva debitoarei principale, SC S.T. SRL.

Stingerea ipotecilor se poate realiza pe cale accesorie, cand creanta principala se stinge prin plata, novatie, compensatie, confuziune, remiterea de datorie, anulare.
Numai in aceste situatii, dispare si ipoteca care garanta creanta, cu precizarea ca stingerea creantei produce stingerea ipotecii doar daca este totala. In cazul in care aceasta este partiala, ipoteca va continua sa existe in intregime datorita caracterului sau indivizibil.

Potrivit art.1800 Cod civil, stingerea ipotecii poate avea loc si pe cale principala, prin stingerea obligatiei principale, renuntarea creditorului la ipoteca, prescriptia, pierderea lucrului grevat, stingerea dreptului ipotecat, rezolutia sau rezilierea dreptului de proprietate a constitutorului, consolidare.

Din actele si lucrarile dosarului, nu s-a probat ca a intervenit vreo cauza de stingere a ipotecii pe cale accesorie sau principala. Creditoarea AVAS nu si-a recuperat in cadrul proedurii prevazute de Legea nr. 64/1995 creanta, procedura fiind stinsa in baza art.117 alin.1 din lege, ca urmare a lichidarii averii debitorului, si nu datorita acoperirii integrale a pasivului.

Inchiderea procedurii prevazuta de Legea nr.64/1995 nu inseamna stingerea obligatiei principale.

Parata AVAS, in calitate de creditor al SC S.T. SRL nu a recuperat in totalitate creanta sa, astfel ca, in temeiul art.39, art.40 si art. 41 din OUG nr.51/1998, republicata, s-a indreptat cu o cerere de executare silita impotriva garantilor ipotecari.
Cat priveste motivele de anulare intemeiate pe Decizia civila nr.6349/19.12.2000 pronuntata de Curtea Suprema de Justitie, vor fi inlaturate de Curte, intrucat cauza ce a formulat obiectul dosarului nr.1482/2000 avea ca obiect excluderea numitului S.A. din SC S.T. SRL, hotararea pronuntata neavand nici o relevanta din perpectiva procedurii executarii silite declansate de AVAS, in temeiul OUG nr.51/1998, impotriva acestuia, in calitate de garant ipotecar, cauzele celor doua actiuni fiind distincte.

Reclamantii fac confuzie intre reglementarile Legii nr.64/1995, ale Legii nr.31/1990 cu cele ale art1746 si urm. Cod civil si O.U.G nr.51/1998, republicata, cauzele litigiilor derulate intre parti fiind diferite.

AVAS nu s-a indreptat impotriva lui S.A., in calitate de administrator al fostei SC S.T. SRL, pentru a invoca argumente de tin de exonerarea de raspundere pentru ajungerea societatii in stare de insolventa, ci, in calitatea acestuia de garant ipotecar pe care o detine in baza contractului de garantie imobiliara incheiat, potrivit art 1746 Cod civil.
In ceea ce priveste nulitatea absoluta a contractului de garantie motivata pe lipsa consimtamantului, intrucat reclamanta nu ar fi semnat contractul de garantie imobiliara, Curtea retine urmatoarele:

Din lecturarea contractului de garantie imobiliara, se retine ca numitii S.A. si S.I., in calitate de debitori garanti, au inteles sa garanteze creditorul SC S.T. SRL, cu imobilul, proprietate personala, contractul purtand semnaturile debitorilor garanti.

Contractul de garantie imobiliara a fost autentificat sub nr.10605/18.10.1996, consemnandu-se in incheierea de autentificare prezenta acestora in fata notarului, specificandu-se faptul ca au consimtit la autentificarea inscrisului si semnand toate exemplarele acestuia.

In ceea ce priveste cuprinsul incheierii de autentificare, se retin dispozitiile art.49 din Legea nr.36/1995, in sensul ca incheierea va cuprinde, alaturi de alte mentiuni urmatoarele:

f) numele sau denumirea partilor, domiciliul sau sediul acestora si mentiunea faptului prezentarii lor in persoana, reprezentate ori asistate, precum si modul in care li s-a constatat identitatea, cu exceptia incheierilor prin care se da data certa inscrisurilor sau se legalizeaza copii de pe inscrisuri;
g) aratarea indeplinirii conditiilor de fond si de forma ale actului notarial intocmit in raport cu natura acelui act;
h) constatarea indeplinirii actului notarial si a citirii acestuia de catre de parti;

De asemenea, art.50 alin.1 teza a II-a din aceeasi lege prevede ca in cazul in care notarul public nu cunoaste partile, este obligat sa se convinga de identitatea acestora, stabilita, dupa caz, prin: a) acte de identitate sau legitimatii oficiale prevazute cu semnatura, stampila si fotografia posesorului
.
Art.58 alin 1 din lege dispune ca pentru autentificarea unui act, notarul public verifica si stabileste, in prealabil, identitatea partilor.

Art.60 arata ca pentru a a lua consimtamantul partilor, dupa citirea actului, notarul public le va intreba daca au inteles continutul acestuia si daca cele cuprinse in act exprima vointa lor.

Incheierea de autentificare nr. 10605/18.10.1996 cuprinde toate mentiunile prevazute de dispozitiile legale citate.

Numai incalcarea cerintelor prev. la art.49 lit.c),f), j), k) se sanctioneaza cu nulitatea, iar a celorlalte cerinte, cu anularea, or, din cuprinsul actului nu rezulta lipsa nici unei mentiuni prevazute de lege.

Actul autentic, potrivit art.1171 Cod civil, este acela care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde actul s-a facut.

Inscrisul autentic are o forta probanta deosebita si cel care invoca un inscris autentic, in speta AVAS, este dispensat de sarcina probei; sarcina probei revine persoanei care contesta exactitatea sau autenticitatea inscrisului, in speta reclamanta.
Pe de alta, parte, se retine ca mentiunile inscrisului privitoare la faptele materiale petrecute in fata notarului, ca de exemplu, semnaturile partilor fac dovada pana la inscrierea in fals.

In speta, reclamanta nu a probat ca semnatura nu-i apartine si nu a inteles sa se inscrie in fals, potrivit procedurii prevazuta de art 180-185 Cod procedura civila.
In consecinta, pentru motivele aratate si de temeiurile de drept retinute, Curtea va constata actiunea modificata neintemeiata, urmand a fi respinsa.

Data aparitiei: 17 August 2007
Autor:
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Curte Apel COMER Contract de ipoteca. Stingerea ipotecii":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Poate sunteti interesat si de:

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Notificarea

Intrebare: Buna ziua, Lipsa notificarii unei scadente anticipate poate fi un motiv de contestare a unei execuari silite? In anul 2009, o societate a intrat in insolventa. Eu aveam contract de jidejusiune, in care renuntasem la beneficiul (???), deci se putea incepe execuarea si impotriva mea inca de atunci? Este prescrisa cererea de executare silita facuta in anul 2013?

Raspuns: La momentul la care BEj a notificat societatea la care lucrez ca trebuie sa puna poprire pe 1/3 din ... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016