Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 274 din 15.04.2014.
Decizia nr. 48/2014 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 10 din Codul de procedura civila din 1865
Augustin Zegrean - presedinte
Valer Dorneanu - judecator
Toni Grebla - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Mircea Stefan Minea - judecator
Daniel Marius Morar - judecator
Mona-Maria Pivniceru - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Tudorel Toader - judecator
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 10 din Codul de procedura civila din 1865, exceptie ridicata de Ilie Mihail Tender in Dosarul nr. 419/833/2013 al Judecatoriei Salonta si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 707D/2013.
La apelul nominal se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. Acesta arata ca, daca exceptia de neconstitutionalitate ar fi admisa, s-ar aduce atingere principiului securitatii raporturilor juridice. In sprijinul argumentelor sale, acesta mentioneaza jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv deciziile nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 si nr. 636 din 14 iunie 2012.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 1 octombrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 419/833/2013, Judecatoria Salonta a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 322 pct. 10 din Codul de procedura civila din 1865.
Exceptia a fost invocata de Ilie Mihail Tender, intr-un dosar avand ca obiect solutionarea unei cereri de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 10 din Codul de procedura civila din 1865.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca liberul acces la justitie este incalcat prin recunoasterea dreptului de a se adresa instantei de judecata doar persoanelor in a caror cauza s-a invocat si s-a admis exceptia de neconstitutionalitate, astfel incat doar aceste persoane isi pot apara drepturile si interesele legitime deduse judecatii, atata timp cat decizia de admitere a unei astfel de exceptii pronuntata de Curtea Constitutionala produce efecte erga omnes.
Judecatoria Salonta apreciaza exceptia de neconstitutionalitate ca fiind neintemeiata. In opinia instantei de judecata, aplicarea in prezenta cauza a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 967 din 20 noiembrie 2012 ar echivala cu atribuirea de efecte ex tunc actului jurisdictional al Curtii si ar nega autoritatea de lucru judecat de care se bucura hotararile judecatoresti devenite irevocabile, ceea ce, in mod evident, este inadmisibil, avand in vedere ca, din momentul introducerii cererii in instanta si pana la data solutionarii irevocabile a cauzei, prevederile art. 1 pct. 11 si art. 299 alin. 11 din Codul de procedura civila au beneficiat de o prezumtie de constitutionalitate, care nu a fost rasturnata decat ulterior pronuntarii hotararii prin care s-a transat in mod definitiv soarta litigiului.
Art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei consacra principiul neretroactivitatii legii, statuand ca legea dispune numai pentru viitor, singurele exceptii vizand legea penala sau contraventionala mai favorabila. Efectele juridice produse de dispozitiile legale anterior constatarii neconstitutionalitatii lor sunt si trebuie sa ramana valabile, in respectarea principiului aplicarii legilor in timp, in caz contrar fiind afectata siguranta circuitului juridic civil.
De altfel, dispozitiile art. 322 pct. 10 din Codul de procedura civila din 1865 sunt in deplina concordanta cu prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutie, care, cu referire la deciziile Curtii Constitutionale, stabilesc ca: "Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor."
Se mai retine ca instanta de contencios constitutional a analizat constitutionalitatea dispozitiilor legale criticate de revizuent, odata cu introducerea acestora prin Legea nr. 177/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a Codului de procedura civila si a Codului de procedura penala al Romaniei, pronuntand deciziile nr. 1.106 din 22 septembrie 2010 si nr. 636 din 14 iunie 2012, prin care au fost respinse ca neintemeiate exceptiile de neconstitutionalitate invocate.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale. Acesta arata ca, pe de o parte, egalitatea nu inseamna uniformitate si, pe de alta parte, justitiabilul, care, dand dovada de diligenta pentru apararea drepturilor sale, a uzat de exceptia de neconstitutionalitate, nu se afla in aceeasi situatie juridica cu cel care nu a facut acest lucru.
Limitarea prevazuta de textul legal contestat are o justificare obiectiva si rezonabila si nu presupune un tratament juridic diferit pentru parti aflate in aceeasi situatie juridica (ci, dimpotriva, asigura tuturor autorilor aceleiasi exceptii de neconstitutionalitate posibilitatea de a invoca decizia de admitere a acesteia in cauzele in care au ridicat-o, in cadrul procedurii de revizuire instituite de art. 322 din vechiul Cod de procedura civila).
Totodata, aceasta limitare corespunde naturii specifice a revizuirii de cale extraordinara de atac ce permite incalcarea autoritatii de lucru judecat a unei hotarari definitive numai in situatii exceptionale, care au o stricta legatura cu cauza in care a fost pronuntata hotararea.
In contextul in care pe parcursul solutionarii cauzei, autorul exceptiei a beneficiat de toate garantiile procesuale specifice procesului civil, dar nu a inteles sa se prevaleze de dreptul de a ridica exceptia de neconstitutionalitate a carei solutionare i-ar fi putut conferi dreptul de a formula cerere de revizuire, nu poate fi pusa in discutie incalcarea accesului liber la justitie si nici a dreptului la aparare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie prevederile art. 322 pct. 10 din Codul de procedura civila din 1865, prevederi ce au urmatorul continut:
"
Revizuirea unei hotarari ramase definitive in instanta de apel sau prin neapelare, precum si a unei hotarari date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul, se poate cere in urmatoarele cazuri: [...]
10. daca, dupa ce hotararea a devenit definitiva, Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza, declarand neconstitutionala legea, ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta care a facut obiectul acelei exceptii ori alte dispozitii din actul atacat, care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate de prevederile mentionate in sesizare."
Curtea observa ca la data de 15 februarie 2013 au intrat in vigoare majoritatea dispozitiilor din noul Cod de procedura civila. Avand in vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar si dispozitiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmeaza sa analizeze dispozitiile legale criticate din Codul de procedura civila din 1865.
In opinia autorului exceptiei, prevederile criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justitie si dreptul partilor la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la aparare.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor legale criticate, prin raportare la critici similare, prin Decizia nr. 636 din 14 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 554 din 7 august 2012, constatand constitutionalitatea acestora.
Astfel, Curtea a statuat, prin raportare la faptul ca deciziile de admitere a unor exceptii de neconstitutionalitate pronuntate de instanta de contencios constitutional nu isi produc efectele cu privire la procese solutionate inainte de pronuntarea si publicarea unor astfel de decizii, ca solutia adoptata de legiuitor este justa, in alte conditii ajungandu-se la afectarea sigurantei circuitului juridic. Atat timp cat partea nu manifesta diligenta si nu intelege sa ridice o exceptie de neconstitutionalitate in fata instantei competente, potrivit legii, si atat timp cat nu exista o decizie de constatare a neconstitutionalitatii publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dispozitiile legale aplicabile acelui litigiu beneficiaza de prezumtia de constitutionalitate. In momentul in care Curtea constata ca fiind neconstitutionale aceste dispozitii legale, prezumtia de constitutionalitate este rasturnata, iar dispozitiile legale respective nu mai pot fi aplicate in acel proces.
Asadar, prevederile legale criticate nu incalca dispozitiile art. 16 din Constitutie, pentru ca persoanele despre care autorul exceptiei de neconstitutionalitate face vorbire se afla in situatii juridice diferite. De o parte se afla persoanele care invoca neconstitutionalitatea unor dispozitii legale, iar de cealalta parte se afla persoanele care nu inteleg sa isi valorifice acest drept constitutional si legal.
In aceste conditii, Curtea nu poate retine incalcarea art. 21 alin. (3) din Constitutie, dreptul de a invoca o exceptie de neconstitutionalitate putand fi valorificat de toate partile interesate dintr-un proces, in conditiile legii.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura a determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in aceste decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, inclusiv prin raportare la art. 24 din Constitutie.
Pentru motivele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ilie Mihail Tender in Dosarul nr. 419/833/2013 al Judecatoriei Salonta si constata ca dispozitiile art. 322 pct. 10 din Codul de procedura civila din 1865 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Judecatoriei Salonta si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 4 februarie 2014.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
Un produs media marca Rentrop&Straton 
