Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nr.2/2014

Decizia nr. 2/2014 privind dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul Dosarului nr. 3/1/2013/HP

 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 257 din 09.04.2014.
Decizia nr. 2/2014 privind dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul Dosarului nr. 3/1/2013/HP
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

Dosar nr. 3/1/2013/HP
        

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Telemunca Avantaje Dezavantaje Optimizare cost


Nou A aparut Legea 81 2018 privind TELEMUNCA  Sunteti pasibil de amenzi intre 2 000 si 10 000 de lei Prof univ dr Raluca Dimitriu v-a pregatit un material de exceptie care va explica in detaliu ce obligatii aveti ca angajator care sunt capcanele fiecarui articol din noua lege cum puteti evita din start amenzi dure In mod sigur si dvs...

Oferta Speciala
valabila 48h

    Iulia Cristina Tarcea     - vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele completului
    Lavinia Curelea     - presedintele Sectiei I civile
    Roxana Popa     - presedintele delegat al Sectiei a II-a civile
    Simona Lala Cristescu     - judecator la Sectia I civila
    Carmen Minodora Ianosi     - judecator la Sectia I civila
    Rodica Susanu     - judecator la Sectia I civila - judecator-raportor
    Andreia Liana Constanda     - judecator la Sectia I civila
    Nina Ecaterina Grigoras     - judecator la Sectia I civila
    Carmen Tranica Teau     - judecator la Sectia a II-a civila - judecator-raportor
    Aurelia Motea     - judecator la Sectia a II-a civila
    Ruxandra Monica Duta     - judecator la Sectia a II-a civila
    Mariana Cirstocea     - judecator la Sectia a II-a civila
    Mirela Politeanu     - judecator la Sectia a II-a civila

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ce formeaza obiectul Dosarului nr. 3/1/2013/HP a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent la Sectia I civila, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Suceava - Sectia civila in Dosarul nr. 1.067/334/2013 privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2008, in corelare cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1/2000.
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosarul cauzei au fost depuse: practica judiciara si raportul intocmit de judecatorii-raportori. Se mai refera ca raportul a fost comunicat partilor, in conformitate cu dispozitiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, si ca au fost depuse de catre parti puncte de vedere formulate in scris privind chestiunea de drept supusa judecatii.
Doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele completului de judecata, a constatat ca nu exista chestiuni prealabile sau exceptii, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.

INALTA CURTE,

deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
1. Titularul si obiectul sesizarii
Tribunalul Suceava - Sectia civila a dispus, prin incheierea din sedinta publica pronuntata la data de 22 noiembrie 2013, in Dosarul nr. 1.067/334/2013 aflat pe rolul acestei instante, sesizarea din oficiu a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: dezlegarea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2008, in corelare cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1/2000.
2. Expunerea succinta a procesului
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Vatra Dornei petentul L.M. a solicitat, in contradictoriu cu comisiile de fond funciar, desfiintarea in parte a Hotararii nr. 2 din 28 februarie 2013 si constituirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 4,75 ha teren cu vegetatie forestiera, in calitate de mostenitor al autorului L.D. - veteran de razboi.
Prin Sentinta civila nr. 762 din 3 iulie 2013, pronuntata de Judecatoria Vatra Dornei, s-a respins plangerea petentului.
Fata de tardivitatea formularii cererii, s-a retinut ca Legea nr. 212/2008 - care a modificat art. 36 din Legea nr. 1/2000, in sensul includerii in categoria indreptatitilor la improprietarire si a persoanelor fizice care dovedesc ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile pentru a fi improprietarite, prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare - a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 737 din 30 octombrie 2008, intrand in vigoare in 3 zile de la publicare, si anume la data de 2 noiembrie 2008. Faptul ca noua reglementare nu a prevazut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate in baza acestei prevederi legale nu inseamna ca un asemenea drept poate fi exercitat sine die. Un asemenea efect nici nu a fost avut in vedere de legiuitor, care, in titlul actului normativ, ca tehnica legislativa, arata ca actul modifica o norma juridica a altui act normativ, respectiv art. 36 din Legea nr. 1/2000.
S-a concluzionat ca este aplicabil termenul de 60 de zile prevazut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificata si completata, termen ce se calculeaza de la 2 noiembrie 2008. Cum cererea de constituire a dreptului de proprietate a fost depusa de petent la data de 19 iunie 2010, s-a considerat ca in mod corect a fost respinsa ca fiind tardiv formulata.
Prin cererea de apel, petentul a criticat solutia primei instante si sub aspectul retinerii tardivitatii formularii cererii, sustinand ca Legea nr. 212/2008 nu prevede un termen de depunere a cererilor, astfel ca, acolo unde legea nu distinge, nu se poate aplica prin analogie un termen prevazut de un alt act normativ, intrucat s-ar adauga la lege.
3. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
Prin Incheierea din sedinta publica de la data de 22 noiembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 1.067/334/2013, Tribunalul Suceava - Sectia civila a constatat admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conform art. 519 din Codul de procedura civila, motivat de faptul ca:
a) De lamurirea modului de interpretare si aplicare a dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2008, depinde solutionarea pe fond a cauzei, intrucat din cuprinsul textului de lege anterior mentionat nu rezulta cu claritate daca ne aflam in situatia unui caz de constituire sau de reconstituire a dreptului de proprietate si daca cererea formulata la Comisia locala de fond funciar de persoanele introduse ca beneficiare prin Legea nr. 212/2008 este supusa unui termen, in conditiile in care dispozitiile art. 33 din Legea nr. 1/2000 vizeaza cazurile de reconstituire a dreptului de proprietate, iar nu cazurile de constituire a dreptului de proprietate.
b) Problema de drept enuntata este noua, deoarece, prin consultarea jurisprudentei, s-a constatat ca asupra acestei probleme Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat printr-o alta hotarare, astfel cum rezulta din extrasul de pe portalul Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept - Informatii referitoare la dosare si sedintele de judecata.
c) Problema de drept nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, conform evidentelor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, consultate la data de 21 noiembrie 2013.
4. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
a) Petentul a sustinut ca, atat timp cat legiuitorul nu a prevazut un termen in cuprinsul textului de lege, nu este posibil ca autoritatea chemata sa aplice dispozitiile Legii nr. 212/2008 sa impuna beneficiarilor alte conditii decat cele prevazute expres de textul de lege, in caz contrar, ajungandu-se la incalcarea principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
b) Intimata Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Suceava a apreciat ca este aplicabil termenul de 60 de zile prevazut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, termen care se calculeaza de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008.
5. Punctul de vedere al completului de judecata cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
Completul de judecata a retinut ca problema de drept ce face obiectul prezentei sesizari este susceptibila de interpretari diferite, intrucat din cuprinsul art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, nu rezulta cu claritate daca modificarea adusa textului de lege instituie un caz de constituire sau de reconstituire a dreptului de proprietate. Daca se interpreteaza ca ne aflam in situatia unui caz de constituire a dreptului de proprietate, nelamurirea instantei este daca cererea de constituire adresata comisiei este supusa unui termen, in conditiile in care dispozitiile art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, vizeaza cazurile de reconstituire a dreptului de proprietate, iar nu cazurile de constituire a dreptului de proprietate, iar daca textul de lege supus interpretarii instituie un caz de reconstituire a dreptului de proprietate, nu este clar daca cererea de reconstituire trebuie introdusa intr-un anumit termen, iar in caz afirmativ, care este acest termen si de cand incepe sa curga.
Avand in vedere ca fata de forma anterioara modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, prin Legea nr. 212/2008, priveste includerea in sfera celor indrituiti la atribuirea de teren a persoanelor considerate indreptatite la improprietarire prin inscrierea lor in tabelele nominale intocmite in baza Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, precum si a persoanelor care dovedesc faptul ca au luptat pe front si ca, desi indeplineau conditiile necesare pentru a fi improprietarite, au fost, totusi, omise la intocmirea tabelelor nominale, completul de judecata a apreciat ca modificarea legislativa in discutie introduce doua categorii de beneficiari care nu au avut efectiv in proprietate aceste terenuri anterior colectivizarii si carora acest text de lege le recunoaste dreptul de a beneficia de terenurile respective, cu conditia de a dovedi ca ar fi avut vocatie la improprietarire conform Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare.
In concluzie, completul de judecata a considerat ca modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, prin Legea nr. 212/2008, instituie cazuri de constituire a dreptului de proprietate, iar cererile adresate de beneficiari comisiilor locale de fond funciar nu pot fi supuse termenului prevazut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, care vizeaza in mod expres cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate.
6. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
6.1. Intr-o opinie s-au retinut, in esenta, urmatoarele: faptul ca noua reglementare nu a prevazut un termen de depunere a cererilor de constituire formulate in baza acestei prevederi legale nu inseamna ca un asemenea drept poate fi exercitat sine die; un asemenea efect nici nu a fost avut in vedere de legiuitor, care, in titlul actului normativ, ca tehnica legislativa, arata ca actul modifica o norma juridica a altui act normativ, respectiv art. 36 din Legea nr. 1/2000; s-a concluzionat astfel ca este aplicabil termenul de 60 de zile prevazut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, astfel cum a fost modificata, termen ce se calculeaza de la data de 2 noiembrie 2008.
6.2. Au fost si opinii relativ asemanatoare, care au nuantat ca, in conditiile in care Legea nr. 212/2008, care modifica art. 36 din Legea nr. 1/2000, confera vocatie la improprietarire unei noi categorii de persoane, aceasta noua reglementare trebuie sa fie interpretata in sensul ca instituie, implicit, o repunere in termen a petentilor interesati, altfel ea neavand nicio aplicabilitate; toate legile succesive ale fondului funciar au acordat noi termene de introducere a cererii, avandu-se in vedere dificultatea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate.
6.3. Exista si hotarari judecatoresti pronuntate in prima instanta, prin care s-a considerat ca, in lipsa unei reglementari exprese privind termenul de formulare a cererii, orice fel de interpretare prin trimitere la forma initiala a art. 33 din Legea nr. 1/2000, la dispozitiile Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente sau Hotararii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, reprezinta o adaugare la lege si, implicit, o incalcare a principiului de drept potrivit caruia "unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem".
7. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
Instanta de contencios constitutional a respins exceptiile de neconstitutionalitate invocate in legatura cu dispozitiile art. 36, respectiv art. 33 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.
8. Raportul asupra chestiunii de drept
Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, s-a apreciat, referitor la admisibilitatea sesizarii, ca nu sunt indeplinite cumulativ conditiile de admisibilitate a institutiei juridice privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, iar punctul de vedere al judecatorilor-raportori referitor la rezolvarea de principiu a chestiunii de drept supuse analizei de fata a fost in sensul ca modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, prin Legea nr. 212/2008, instituie un alt caz de reconstituire a dreptului de proprietate, iar cererile adresate de beneficiari comisiilor locale de fond funciar sunt supuse termenului prevazut de art. 33 din Legea nr. 1/2000, termen care se calculeaza de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008.
9. Inalta Curte
Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori, punctele de vedere formulate de parti si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele:
Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost legal sesizata, fiind indeplinite in mod cumulativ conditiile de admisibilitate pentru declansarea procedurii reglementate prin dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, respectiv:
- existenta unei cauze aflate in curs de judecata;
- instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa judece cauza in ultima instanta;
- cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului investit sa solutioneze cauza;
- solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;
- chestiunea de drept a carei lamurire se cere sa fie noua;
- chestiunea de drept nu a facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
Astfel, in ceea ce priveste primele 3 conditii enumerate mai sus, se constata ca acestea sunt indeplinite, intrucat s-a facut dovada existentei unui litigiu in materia fondului funciar pe rolul Tribunalului Suceava - Sectia civila, in privinta caruia sunt incidente dispozitiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu referire la art. 1 si 5 din titlul XIII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.
Si urmatoarea conditie de admisibilitate - solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere - este indeplinita, intrucat exista o legatura directa intre chestiunea de drept ce face obiectul sesizarii si solutionarea pe fond a cauzei.
Asa cum s-a aratat, admisibilitatea procedurii hotararii prealabile, indiferent daca priveste o norma de drept material sau o norma de drept procedural, este conditionata de imprejurarea ca interpretarea pe care o va da instanta suprema sa produca consecinte juridice de natura sa determine solutionarea pe fond a cauzei.
Or, in cauza, Tribunalul Suceava - Sectia civila trebuie sa transeze asupra unei cereri prin care s-a solicitat desfiintarea in parte a unei hotarari a comisiei judetene de fond funciar si constituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de teren cu vegetatie forestiera, in favoarea petentului, care a formulat solicitarea in calitate de mostenitor al autorului sau, veteran de razboi.
Prin urmare, completul de judecata - titular al sesizarii - este chemat sa se pronunte definitiv asupra unui raport juridic ce presupune o analiza a fondului litigiului, cata vreme prin prezenta sesizare se solicita interpretarea dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2008, in raport cu reglementarile legale care vizeaza termenul de formulare a unor astfel de cereri.
Rezulta ca modul de solutionare a exceptiei de tardivitate, determinat de maniera de interpretare a textelor de lege apreciate ca fiind incidente, reprezinta o chestiune de lamurirea careia depinde solutionarea pe fond a cauzei, deoarece poate conduce la punerea in discutie a fondului dreptului dedus judecatii.
Cat priveste conditia de admisibilitate referitoare la noutatea chestiunii de drept a carei rezolvare de principiu se solicita, se constata ca, in conditiile in care legiuitorul nu a stabilit criteriile in functie de care o chestiune de drept poate fi considerata noua, revine Inaltei Curti sarcina de a stabili caracterul de noutate al acesteia.
In mod evident, cerinta noutatii este indeplinita atunci cand chestiunea de drept isi are izvorul in reglementarile nou-intrate in vigoare, mecanismul pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept raspunzand intentiei legiuitorului de a preveni practica neunitara a instantelor de judecata in materie.
In egala masura, insa, noutatea, in sensul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, se refera si la o reglementare mai veche, dar asupra careia instanta de judecata este chemata sa se pronunte in prezent, devenind astfel actuala cerinta interpretarii si aplicarii normei de drept respective.
In aceste conditii, in stabilirea elementului de noutate a chestiunii de drept a carei interpretare se solicita, trebuie plecat de la urmatoarele premise:
- asigurarea functiei mecanismului hotararii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare;
- evitarea paralelismului si suprapunerii cu mecanismul recursului in interesul legii.
Este evident, asadar, ca in situatia in care exista un numar semnificativ de hotarari judecatoresti care sa fi solutionat diferit in mod constant o problema de drept intr-o anumita perioada de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare este cel cu functie de reglare - recursul in interesul legii, iar nu hotararea prealabila.
In speta, insa, se constata ca pe rolul instantelor judecatoresti se afla numeroase cauze similare ce au fost suspendate pana la solutionarea prezentei sesizari, in temeiul art. 520 alin. (4) din Codul de procedura civila, in timp ce hotararile pronuntate, intr-un sens sau altul, cu privire la aceasta chestiune, nu prezinta caracterul unei practici judiciare conturate si constante, astfel incat mecanismul cu functie de preventie al hotararii prealabile sa fie inlaturat.
De asemenea, trebuie subliniat ca asupra acestei chestiuni Inalta Curte nu a statuat, litigiile privind fondul funciar nefiind cuprinse in sfera de competenta materiala a instantei supreme si nu exista un recurs in interesul legii cu un obiect similar, in curs de solutionare.
Prin urmare, se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate privind declansarea procedurii hotararii prealabile.
Din perspectiva chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizari se constata ca, in forma supusa examinarii, art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 212/2008, prevede ca:
"
Persoanelor fizice carora li s-a stabilit dreptul de proprietate prin improprietarire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare, dar carora nu li s-a atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau carora atribuirea le-a fost anulata, persoanelor indreptatite la improprietarire, inscrise in tabelele nominale, precum si persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarite li se vor acorda terenurile respective, agricole si forestiere, in limita suprafetelor disponibile, sau despagubiri".
Forma initiala a acestui text de lege a suferit modificari succesive, iar in determinarea intelesului normei legale, din perspectiva modificarilor si completarilor operate in timp, precum si a normelor de tehnica legislativa, interpretarea gramaticala trebuie dublata de o interpretare sistematica si teleologica a legii.
In concret, modificarea adusa art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, prin Legea nr. 212/2008, priveste includerea unei noi categorii de beneficiari, respectiv si a "persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apararii ca au luptat pe front si ca indeplineau conditiile prevazute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi improprietarite".
In privinta acestor persoane, care dovedesc faptul ca au luptat pe front si ca, desi indeplineau conditiile necesare pentru a fi improprietarite, au fost, totusi, omise la intocmirea tabelelor nominale, textul de lege sus-mentionat le stabileste un drept pe care nu l-au avut anterior, cu conditia de a dovedi ca ar fi avut vocatie la improprietarire conform Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare.
Or, constituirea dreptului de proprietate se refera tocmai la improprietarirea unor categorii de persoane in anumite conditii, prin efectul legii, fara a avea insa un caracter recognitiv si constatator, atribute specifice reconstituirii dreptului de proprietate.
Prin urmare, in aceasta situatie, este vorba despre o constituire a dreptului de proprietate, cata vreme persoanele din aceasta categorie de beneficiari nu au avut in proprietate aceste terenuri anterior colectivizarii si, mai mult, nici macar nu au figurat inscrise in tabelele nominale intocmite in baza Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare.
Cat priveste termenul de formulare a cererilor de constituire de catre categoria de beneficiari prevazuta expres de Legea nr. 212/2008 privind modificarea art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, acest aspect trebuie abordat prin prisma modificarii anterioare a textului de lege vizat, adusa prin Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997.
Astfel, prin aceasta lege, la art. I s-a prevazut introducerea unui nou alineat, alin. (21), la art. 3, dupa alin. (2) din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si modificarea art. 36 din aceeasi lege, in sensul ca, fata de forma anterioara a textului, a fost adaugata o noua categorie de beneficiari, respectiv persoanele indreptatite la improprietarire, inscrise in tabelele nominale, cu ocazia aplicarii Legii nr. 187/1945 pentru infaptuirea reformei agrare.
La art. II din Legea nr. 193/2007 s-a stipulat ca:
"
Persoanele fizice prevazute la art. 3 alin. (21) din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare si cu cele aduse prin prezenta lege, pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafata ce pot fi restituite, conform prezentei legi, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a acesteia".
Din modul de redactare a acestei norme, se constata ca dispozitiile cuprinse in art. II din Legea nr. 193/2007 fac trimitere atat la art. 3 alin. (21) din Legea nr. 1/2000, nou-introdus, cat si la art. 36 din Legea nr. 1/2000, modificat prin aceeasi lege.
Din expunerea de motive a initiatorilor Legii nr. 212/2008 rezulta ca la intocmirea proiectului de act normativ s-a urmarit eliminarea unei discriminari in aplicarea art. 36 din Legea nr. 1/2000, creata prin Legea nr. 193/2007, in sensul ca unele persoane care aveau dreptul la improprietarire, conform Legii nr. 187/1945, nu au fost cuprinse in tabelele nominale, din mai multe cauze obiective, iar persoanele respective demonstreaza cu acte eliberate de Arhiva Nationala a Armatei ca au fost concentrate, mobilizate si ca au luptat impotriva Germaniei hitleriste.
Ca atare, se poate constata ca Legea nr. 212/2008 a venit in completarea Legii nr. 193/2007, continand o norma clarificatoare, fata de insuficienta si forma inadecvata a textului de lege existent anterior.
Aceasta solutie legislativa a fost menita sa acopere intreaga problematica a situatiilor ce reprezinta obiectul de reglementare al art. 36 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a se inlatura lacunele legislative, cu luarea in considerare a diferitelor ipoteze ivite odata cu aplicarea actului normativ.
Cum Legea nr. 193/2007 a ramas in vigoare, nefiind abrogata, inseamna ca termenul de 60 de zile prevazut la art. II din aceasta lege isi gaseste aplicabilitatea si in cazul noii categorii de persoane indreptatite la improprietarire, prevazute expres prin Legea nr. 212/2008.
In consecinta, se constata ca dispozitiile art. II din Legea nr. 193/2007 privitoare la termenul de 60 de zile se refera inclusiv la forma modificata prin Legea nr. 212/2008 a art. 36 din Legea nr. 1/2000, astfel ca dispozitiile acestui text de lege nu se coreleaza sub acest aspect cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Fata de caracterul completator si clarificator al Legii nr. 212/2008, in raport cu reglementarea cuprinsa in Legea nr. 193/2007, printr-o interpretare logico-juridica, urmeaza a se constata ca termenul de 60 de zile prevazut la art. II din Legea nr. 193/2007 se aplica si cererilor de constituire formulate de persoanele fizice introduse ca beneficiari prin Legea nr. 212/2008, termen care se calculeaza de la data intrarii in vigoare a acestei legi, respectiv 2 noiembrie 2008, avand in vedere ca drepturile si obligatiile prevazute de lege nu pot fi exigibile inainte ca subiectii de drept sa poata afla continutul acestora.

Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

In numele legii

D E C I D E:

Admite sesizarea formulata de Tribunalul Suceava - Sectia civila in Dosarul nr. 1.067/334/2013 privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
Stabileste ca modificarea adusa prin Legea nr. 212/2008 dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, reglementeaza un caz de constituire a dreptului de proprietate.
In acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevazut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea si completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, termen care se calculeaza de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 17 februarie 2014.
        
    Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
IULIA CRISTINA TARCEA     Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Mitroi
Data aparitiei: 09 Aprilie 2014
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nr.2/2014":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

PARTAJ AMIABIL SAU....VOLUNTAR

Intrebare: Buna seara! As vrea sa va intreb cum pot eu sa reusesc sa fac partaj amiabil cu fostul meu sot, dar sa nu pun avocat, caci nu-mi permit....?Ce pasi trebuie sa urmez?Ce acte trebuie sa intocmesc? Unde sa depun cererea aceea de partaj?Cum trebuie sa fie cererea, aveti un model ? Prezicez ca eu vreau sa-i cedez dreptul meu de proprietate la un terenjumatatea mea si el sa-mi cedeze dreptul lui la casajumatatea lui.Cu alte cuvinte, el sa ramana proprietar pe teren si eu sa devin proprietara pe casa....Bunurile sunt dobandite in timpul casatoriei, deci nu e nicio problema in acest sens,avem acte pe ele..... Cu respect, Mioara Marin, Ploiesti.

Raspuns: Partajul de comun acord este o procedura amiabila de incetare a coproprietatii devalmase din timpul ... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016