Decizia nr. 63/2014 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 266 din 10.04.2014.
Decizia nr. 63/2014 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila
Augustin Zegrean - presedinte
Valer Dorneanu - judecator
Toni Grebla - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Mircea Stefan Minea - judecator
Daniel Marius Morar - judecator
Mona-Maria Pivniceru - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Tudorel Toader - judecator
Valentina Barbateanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, exceptie ridicata de Marin Frunza in Dosarul nr. 7.792/233/2008 al Judecatoriei Galati - Sectia civila si care formeaza obiectul Dosarului nr. 487D/2013 al Curtii Constitutionale.
La apelul nominal se constata lipsa partilor.
Procedura de citare a fost legal indeplinita.
Presedintele dispune a se face apelul si in dosarele nr. 532D/2013 si nr. 795D/2013, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a acelorasi prevederi legale, ridicata de acelasi autor in Dosarul nr. 21.731/233/2012 al Tribunalului Galati - Sectia I civila si, respectiv, in Dosarul nr. 7.100/121/2012 al Judecatoriei Galati - Sectia civila.
La apelul nominal se constata lipsa partilor.
Procedura de citare a fost legal indeplinita.
Curtea, din oficiu, vazand identitatea de obiect a cauzelor mentionate, pune in discutie problema conexarii lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.
Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 532D/2013 si nr. 795D/2013 la Dosarul nr. 487D/2013, care a fost primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate, apreciind ca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale isi mentine valabilitatea, in cauza de fata nefiind invocate elemente de noutate care sa justifice reconsiderarea acesteia. Invoca, in acest sens, cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 852 din 18 octombrie 2012.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
Prin incheierile din 19 martie 2010 (inregistrata la Curtea Constitutionala la data de 19 iulie 2013), 16 august 2013 si 20 noiembrie 2013, pronuntate in dosarele nr. 7.792/233/2008, nr. 21.731/233/2012 si, respectiv, nr. 7.100/121/2012, Judecatoria Galati - Sectia civila si Tribunalul Galati - Sectia I civila au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, exceptie ridicata de Marin Frunza intr-o cauza avand ca obiect "obligatia de a face", in cadrul careia acesta a formulat cerere de acordare a ajutorului public judiciar, respectiv cu ocazia solutionarii unor cereri de reexaminare a incheierilor prin care au fost respinse cererile acestuia de ajutor public judiciar sub forma scutirii de plata taxei judiciare de timbru.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 sunt neconstitutionale, intrucat impun "conditii si criterii exagerate, numeroase, dar si limitative, arbitrare si sofisticate" pentru obtinerea de ajutor public judiciar. Arata ca actul normativ criticat limiteaza cuantumul ajutorului public judiciar de care justitiabilul poate beneficia anual si impun acestuia sa precizeze cuantumul de care a beneficiat in cursul unui an, desi asemenea date sunt cunoscute doar de instanta de judecata, de baroul de avocati si de Ministerul Justitiei. De asemenea, critica faptul ca solutionarea cererii de ajutor public judiciar nu se face in mod public, ci prin incheiere pronuntata in camera de consiliu, fara citarea partilor, care poate fi atacata doar formal, printr-o cerere de reexaminare solutionata de aceeasi instanta de judecata, incalcandu-se astfel dreptul la aparare. Sustine, totodata, ca actul normativ criticat contravine dreptului la un proces echitabil, dreptului la aparare, principiului statului de drept, dreptului la o judecata dreapta si nepartinitoare, principiului universalitatii, principiului egalitatii, dispozitiilor privind interzicerea discriminarii, dreptului de acces liber la justitie, dreptului la un recurs efectiv la o instanta nationala, dreptului la doua grade de jurisdictie si dreptului la control judiciar ierarhic superior.
Judecatoria Galati - Sectia civila apreciaza ca dispozitiile criticate sunt constitutionale, aratand ca acestea cuprind elementele necesare identificarii situatiilor in care se poate acorda ajutorul public judiciar, reglementand criteriile in functie de care acesta se acorda. Arata ca, tinand cont de acestea, instanta de judecata careia i-a fost inaintata o astfel de cerere urmeaza sa aprecieze si sa o incuviinteze sau nu, interpretand si aplicand dispozitiile de lege la situatia concreta a solicitantului, care poate formula cerere de reexaminare impotriva incheierii prin care i-a fost respinsa cererea.
Tribunalul Galati - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Arata ca stabilirea unor limite si conditii privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinata de posibilitatea asigurarii resurselor financiare publice necesare acordarii acestuia, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului public judiciar in formele prevazute la art. 6 din ordonanta, de prevenirea exercitarii abuzive a cererii de ajutor si a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi in nevoie, fara a se ingradi in acest mod accesul efectiv la justitie. Dimpotriva, este garantat, in fapt, dreptul la aparare, dar cu respectarea conditiilor care sa dovedeasca starea materiala precara a solicitantului ajutorului public judiciar. Mai arata ca cererea de acordare a ajutorului public judiciar are un caracter necontencios, astfel ca instanta se pronunta in camera de consiliu, pe baza administrarii dovezilor depuse in sustinerea cererii, fara necesitatea unor dezbateri. La analizarea acestui tip de cerere se au in vedere doar conditiile formale impuse de ordonanta de urgenta criticata, fara a se lua in considerare fondul cauzei in cadrul careia s-a formulat cererea de ajutor public judiciar, astfel incat solutionarea cauzei cu citarea partilor in sedinta publica nu se impune pentru respectarea dreptului la aparare.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt constitutionale, aratand ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 reprezinta transpunerea in planul legislatiei interne a Directivei Consiliului Uniunii Europene 2003/8/CE privind imbunatatirea accesului la justitie in cazul litigiilor transfrontaliere, prin stabilirea de reguli minimale comune referitoare la asistenta judiciara acordata in cadrul acestor categorii de cauze. Legiuitorul a reglementat ajutorul public judiciar ca forma de asistenta acordata de stat, in conditiile legii, oricarei persoane fizice, in situatia in care aceasta nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice in vederea apararii unui drept sau interes legitim in justitie, fara a pune in pericol intretinerea sa ori a familiei sale. Prin aceasta reglementare se urmareste asigurarea efectivitatii dreptului de acces la justitie, prin stabilirea unor minime si rezonabile conditii. Se mai arata ca judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizeaza fondul cauzei si nu presupune in mod necesar dezbateri contradictorii, legiuitorul avand in vedere instituirea unei proceduri simple si operative de solutionare a acestei cereri. Faptul ca judecarea cererii de reexaminare se face de catre magistratii aceleiasi instante nu este de natura sa aduca atingere dreptului la un tribunal impartial si dreptului la aparare, iar solutionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective si presupune verificarea anumitor inscrisuri din care sa rezulte starea materiala a solicitantului si a familiei sale.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, notele scrise transmise la dosar, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare.
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, actul normativ criticat contravine urmatoarelor dispozitii din Legea fundamentala: art. 1 - "Statul roman", art. 11 - "Dreptul international si dreptul intern", art. 15 - "Universalitatea", art. 16 - "Egalitatea in drepturi", art. 20 - "Tratatele internationale privind drepturile omului", art. 21 - "Accesul liber la justitie", art. 24 - "Dreptul la aparare", art. 53 - "Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati", art. 124 - "Infaptuirea justitiei", art. 126 - "Instantele judecatoresti" si art. 148 - "Integrarea in Uniunea Europeana".
De asemenea, autorul exceptiei de neconstitutionalitate invoca si dispozitiile cuprinse in Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale la art. 1 - "Obligatia de a respecta drepturile omului", art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", art. 13 - "Dreptul la un recurs efectiv", art. 14 - "Interzicerea discriminarii" si art. 17 - "Interzicerea abuzului de drept", precum si dispozitiile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului (art. 1-30).
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 a mai format, in repetate randuri, obiectul controlului de constitutionalitate, din perspectiva unor critici de neconstitutionalitate similare, formulate de acelasi autor. Cea mai recenta este Decizia nr. 852 din 18 octombrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 847 din 14 decembrie 2012, prin care Curtea a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate ridicata in alte cauze de acelasi autor, cu motivari similare.
Cu acel prilej, Curtea a reiterat cele statuate in jurisprudenta sa anterioara, de exemplu, prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, in sensul ca, prin reglementarea cuprinsa in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008, se urmareste asigurarea efectivitatii dreptului de acces liber la justitie, fiind stabilite anumite limite si conditii, minimale si rezonabile, determinate de posibilitatea asigurarii resurselor financiare publice necesare acordarii ajutorului public judiciar, de realizarea unei distribuiri echitabile a acestuia in formele prevazute la art. 6 din ordonanta de urgenta, precum si de prevenirea exercitarii abuzive a cererii de ajutor si a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar avea nevoie de sustinere din partea statului si ar solicita un astfel de ajutor.
De asemenea, prin Decizia nr. 385 din 24 martie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 21 iunie 2011, Curtea a constatat ca, potrivit art. 15 din actul normativ criticat, impotriva incheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar cel interesat poate face cerere de reexaminare, in termen de 5 zile de la data comunicarii incheierii, iar cererea de reexaminare se solutioneaza in camera de consiliu de catre un alt complet. Curtea a mai retinut ca judecarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar nu vizeaza fondul cauzei si nu presupune in mod necesar dezbateri contradictorii. Prin aceasta reglementare legiuitorul a avut in vedere instituirea unei proceduri simple si operative de solutionare a acestei cereri, astfel incat sunt justificate, din considerente de celeritate, judecarea in camera de consiliu, fara citarea partilor, si inexistenta caii de atac a recursului la o instanta superioara. Totodata, pentru solutionarea cererii nu este necesara administrarea tuturor mijloacelor de proba reglementate de Codul de procedura civila, deoarece judecarea se face pe baza unor criterii obiective ce pot fi dovedite prin inscrisuri. Faptul ca judecarea cererii de reexaminare se face de catre magistratii aceleiasi instante nu este de natura sa aduca atingere dreptului la un tribunal impartial si dreptului la aparare. Prezumtia de impartialitate si independenta a judecatorilor nu poate fi inlaturata prin faptul ca acestia lucreaza la aceeasi instanta ca si colegii lor care au solutionat fondul cererii. Pe de alta parte, solutionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective si presupune verificarea anumitor inscrisuri din care sa rezulte starea materiala a solicitantului si a familiei sale.
In plus, prin Decizia nr. 1.077 din 13 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 73 din 4 februarie 2013, Curtea a constatat ca furnizarea datelor si a documentelor prevazute la art. 14 alin. (1) teza a doua din actul normativ criticat a fost impusa in scopul asigurarii accesului unei sfere cat mai largi de persoane la ajutorul public judiciar si a unei transparente ridicate in acordarea acestui ajutor, precum si pentru o buna administrare a fondurilor ce au aceasta destinatie.
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, atat solutia, cat si considerentele cuprinse in deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Marin Frunza in dosarele nr. 7.792/233/2008 si nr. 7.100/121/2012 ale Judecatoriei Galati - Sectia civila si in Dosarul nr. 21.731/233/2012 al Tribunalului Galati - Sectia I civila si constata ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Judecatoriei Galati - Sectia civila si Tribunalului Galati - Sectia I civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta publica din data de 11 februarie 2014.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent,
Valentina Barbateanu
Un produs media marca Rentrop&Straton 
