Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Doar opt din cei 11 judecatori si procurori alesi in noul CSM pot fi validati de catre Senat

Curtea Constitutionala a statuat ca retroactivitatea legii priveste modificarea unei situatii pentru trecut, iar nu reglementarea diferita a unei situatii juridice pentru viitor, astfel ca doar opt din cei 11 judecatori si procurori alesi in noul CSM pot fi validati de catre Senat.

Curtea subliniaza faptul ca avand in vedere imperativul constitutional referitor la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, pana la reluarea si finalizarea alegerilor pentru cele trei demnitati (judecatorii Lidia Barbulescu si Dan Lupascu si procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstitutionalitate, Senatul are indatorirea constitutionala sa procedeze la validarea celorlalti membri alesi cu respectarea legii.

Curtea Constitutionala este o autoritate independenta de toate celelalte autoritati publice sau puteri, care isi gaseste reglementarea in cuprinsul Legii fundamentale, avand ca scop garantarea suprematiei acesteia.

Prevederile constitutionale ale art.146 lit.l) stabilesc ca instanta constitutionala indeplineste si alte atributii prevazute de legea sa organica. In sensul acestor prevederi constitutionale, au fost completate dispozitiile art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, stabilindu-se o noua competenta, anume controlul constitutionalitatii hotararilor plenului Camerei Deputatilor, hotararilor plenului Senatului si hotararilor plenului celor doua Camere reunite ale Parlamentului.

Curtea constata ca pot fi supuse controlului de constitutionalitate numai hotararile Parlamentului, adoptate dupa conferirea noii competente, hotarari care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor de rang constitutional.
Softuri de Legislatia Muncii
Softuri de Legislatia Muncii

Vezi detalii

Diurna legala in Romania si in strainatate
Diurna legala in Romania si in strainatate

Vezi detalii

Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului
Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului

Vezi detalii



Consiliul Superior al Magistraturii este o autoritate fundamentala a statului, reglementata de prevederile art.133 si art.134 din Constitutie, cuprinse in Sectiunea a 3-a din Capitolul VI intitulat Autoritatea judecatoreasca al Titlului III - Autoritatile publice.

In acest sens, Hotararea Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010, de validare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii intra sub incidenta dispozitiilor art.27 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010.

In temeiul dispozitiilor art.146 lit.l) din Constitutie, precum si ale art.1, art.3 alin.(2), art.10, art.27 si art.28 din Legea nr.47/1992 Curtea Constitutionala, fiind legal sesizata, este competenta sa se pronunte asupra sesizarii de neconstitutionalitate.

Obiectul sesizarii de neconstitutionalitate il constituie Hotararea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor ca membri alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Autorii sesizarii sustin ca aceasta hotarare contravine prevederilor constitutionale ale art.1 alin.(5), art.133 alin.(2) lit.a), (4) si (7), art.146 si art.148 alin.(4), dispozitiilor art.18 alin.(3) si (4), art.38 alin.(1), art.51 alin.(1) si art.55 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum si dispozitiilor art.33 alin.(3) din Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr.327/2005.

Examinand obiectul si temeiurile sesizarii, Curtea retine ca potrivit art.133 alin.(1) din Constitutie si art.1 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, acesta "este garantul independentei justitiei".

Consiliul Superior al Magistraturii, in componenta sa, reflecta structura autoritatii judecatoresti si asigura legatura cu societatea civila.

In concordanta cu prevederile art. 133 alin.(4) din Constitutie, potrivit carora "Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani", prin art. 51 alin.(1) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.827 din 13 septembrie 2005, se prevede ca "Durata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii."

Curtea observa ca Legea nr.317/2004, in forma sa initiala, nu prevedea o asemenea interdictie, modificarea fiind operata ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr.247/2005 privind reforma in domeniul proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.653 din 22 iulie 2005.

Curtea retine ca prin instituirea acestei interdictii nu sunt afectate drepturi ale membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, alesi anterior intrarii in vigoare a Legii nr.247/2005 si care doresc sa obtina un nou mandat. La data cand au dobandit calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, acestia aveau numai vocatia de a fi alesi pentru un nou mandat.

Curtea Constitutionala constata ca prin noua reglementare nu se incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat prin prevederile art. 15 alin.(2) din Constitutie.

In conceptia Curtii Constitutionale, concretizata, de exemplu, prin Decizia nr.330 din 27 noiembrie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.59 din 28 ianuarie 2002, o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare.

De asemenea, prin Decizia 3 din 2 februarie 1993, publicata in Monitorul Oficial 95 din 17 mai 1993, Curtea a statuat ca legea posterioara nu poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, contrar prevederilor art.15 alin.(2) din Constitutie si cerintelor legate de asigurarea stabilitatii raporturilor juridice. Noua lege poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, poate suprima acest drept sau, ceea ce, in fond, este similar, il poate inlocui cu un alt drept care astfel se naste.

Din aceste decizii, rezulta ca retroactivitatea legii priveste modificarea unei situatii pentru trecut, iar nu reglementarea diferita a unei situatii juridice pentru viitor.

Pe de alta parte, Curtea retine ca dispozitiile art. 51 alin.(1) din Legea nr.317/2004, republicata, nu aduc modificari legate de continutul mandatului, modul de exercitare al acestuia sau durata lui, ci instituie o interdictie, si anume aceea de a nu avea mai mult de un mandat.

Curtea constata ca aceasta interdictie nu influenteaza desfasurarea mandatului in curs, astfel ca dispozitiile art.51 alin.(1) din Legea nr.317/2004, republicata, sunt de imediata aplicare.

Posibilitatea unei noi candidaturi, dupa expirarea mandatului, este un element extrinsec acestuia, ce poate fi modificat pentru viitor, prin lege. De altfel, legea in vigoare la momentul organizarii si declansarii alegerilor, in speta, art. 51 alin.(1) din Legea nr.317/2004, republicata, stabileste conditiile, interdictiile si incompatibilitatile ce trebuie indeplinite de un candidat.

Atat propunerea de validare cat si validarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie sa se intemeieze pe verificarea prealabila a respectarii procedurilor de alegere, a indeplinirii cerintelor legale pentru ocuparea respectivei demnitati, precum si a interdictiilor si incompatibilitatilor ce pot rezulta fie din statutul personal, fie din alte prevederi legale.

Toate aceste aspecte reliefeaza faptul ca prin Hotararea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, dintre care, contrar prevederilor legale, trei se afla la al doilea mandat, au fost incalcate prevederile art. 1 alin.(5) din Constitutie, potrivit carora "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie." Principiul suprematiei Constitutiei si principiul legalitatii sunt de esenta cerintelor statului de drept, in sensul prevederilor constitutionale ale art.16 alin.(2), conform carora "Nimeni nu este mai presus de lege".

Avand in vedere imperativul constitutional referitor la organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, pana la reluarea si finalizarea alegerilor pentru cele trei demnitati ce au atras viciul de neconstitutionalitate, Senatul are indatorirea constitutionala sa procedeze la validarea celorlalti membri alesi cu respectarea legii.

In fine, cu privire la sustinerea autorilor sesizarii referitoare la cei trei membri care nu si-au epuizat mandatele de sase ani validate in anul 2006, intrucat au inlocuit magistrati ai Consiliului Superior al Magistraturii carora le-au incetat mandatele inainte de expirarea duratei, prin pensionare sau demisie, Curtea constata ca Hotararea Plenului Senatului nr.43 din 22 decembrie 2010, fata de care a fost formulata sesizarea de neconstitutionalitate, nu a avut ca obiect si validarea acestora.

Pentru considerentele expuse, cu majoritate de voturi, Curtea a decis admiterea sesizarii si constata ca Hotararea Plenului Senatului 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistratilor alesi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este neconstitutionala.

Definitiva si general obligatorie.

Decizia se comunica Senatului si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Deliberarea a avut loc la data de 25 ianuarie 2011 si la ea au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan si Tudorel Toader, judecatori.
Data aparitiei: 03 Februarie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Doar opt din cei 11 judecatori si procurori alesi in noul CSM pot fi validati de catre Senat":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Titlu de proprietate iesire indiviziune

Intrebare: Pe titlu de proprietate sunt 3 mostenitori unul ,a facut succesiunea ,si vrea sa vanda ,dind procura notariala unui individ, eu am act de donatie si al treilea urmeaza sa faca succesiunea.Parintii toti decedati si-au impartit intre ei cele 3,6 ha ,dar verbal .acum cel care vrea sa vanda vrea sa fie reampartit pamantul ,specific ca, de cand a fost retrocedat pamantul si pana acum acest pamant a fost lucrat asa cum au hotarat parintii. Pamantul nu este in acelasi loc cel de2,40 ha pe care eu le-am lucrat sunt intr-o locatiie,iar celalalt de 1,2 ha in alta locatie. Stiu ca legea spune ca trebuie impatrit la fiecare cat i se cuvine dar in aceasta situatie se poate respecta cele convenite de parintii nostri? Cel care vrea sa vanda spune ca poate sa vanda cu procura notariala fara sa iasa din indiviziune este adevarat? Vreau sa stiu daca am dreptul sa fac contract de arenda pe pamantul pt care am act de proprietate ,daca nu am iesit din indiviziune.

Raspuns: Partajul verbal era acceptat anterior noului Cod Civil. Daca puteti dovedi acest partaj, iar cotele ... [citeste tot raspunsul aici...]

©2017 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice