INPPA: Se modifica statutul avocatului?

Adresa INPPA catre UNBR:

Catre
Uniunea Nationala a Barourilor din Romania

In atentia domnului Presedinte, av. dr. Gheorghe Florea

Stimate Domnule Presedinte,
Va rugam sa primiti in cele ce urmeaza o analiza intocmita de Departamentul de Pregatire Continua al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor - INPPA, aflat sub coordonarea Directorului INPPA.
In baza consideratiilor urmatoare, propunem luarea in analiza de catre organele profesiei a modificarilor la Statutul profesiei de avocat, ca urmare a impactului noului Cod de procedura civila asupra regulilor de judecata aplicabile in cazul instantelor disciplinare reglementate in cadrul profesiei de avocat.

Cu aleasa consideratie
Av. dr. Traian BRICIU
Director INPPA

Impactul Noului Cod de procedura civila asupra regulilor de judecata aplicabile in cazul instantelor disciplinare reglementate in cadrul profesiei de avocat (Comisia de disciplina la nivelul baroului, respectiv Comisia Centrala de disciplina din cadrul UNBR)

La data de 15.02.2013 noul Cod de procedura civila a intrat in vigoare1. In acest context, potrivit art. 2 NCPC – noul cod constituie procedura de drept comun in materie civila lato sensu, acesta aplicandu-se si in alte materii daca legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare.
Indubitabil, procedura de judecata de la nivelul instantelor disciplinare reglementate la nivelul profesiei de avocat se constituie intr-o materie civila speciala care intra sub auspiciile art. 2 alin. 2 NCPC.

Mai mult decat atat, in art. 88 alin. 5 din Legea nr. 51/1995 („Procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in statutul profesiei si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila”), respectiv in art. 287 alin. 1 din Statul profesiei de avocat („dispozitiile privind procedura judecarii actiunilor disciplinare prevazute in prezentul statut se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila”) se face trimitere expresa la aplicabilitatea Codului de procedura civila.

Activitatea de judecata din cadrul Comisiei de disciplina de la nivelul baroului, respectiv Comisiei Centrale de disciplina din cadrul UNBR prezinta o importanta deosebita, cu impact la nivelul profesiei de avocat, situatie in care claritatea si necontestabilitatea desfasurarii acesteia devin deziderate justificate.

Trebuie plecat de la ideea ca scopul final al judecatii in fata instantelor disciplinare este pronuntarea unei solutii in materie disciplinara, solutie care, pe de o parte, trebuie sa fie temeinica si legala, inclusiv sub aspect procedural, iar pe de alta parte trebuie sa fie la adapostul criticilor, in cazul exercitarii, de catre partea interesata, a cailor de atac prevazute de lege.

Reglementarea speciala (avem in vedere Legea nr. 51/1995 si Statutul profesiei de avocat), in mod corect, nu si-a propus sa instituie o procedura de judecata specifica si completa in cazul instantelor disciplinare. Legiuitorul a inteles sa reglementeze cateva reguli specifice de judecata, urmand ca restul problematicii sa se completeze cu Codul de procedura civila.

O data cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, pot fi luate in discutie doua „probleme” cu privire la aplicarea dispozitiilor din Codul de procedura civila in sfera de judecata a instantelor disciplinare specifice profesiei de avocat. Astfel:

1) O problema de aplicare in timp a normelor de procedura civila. Se poate observa ca prin art. 88 alin. 5 din Legea nr. 51/1995, respectiv prin art. 287 alin. 1 din Statul profesiei de avocat se face trimitere simpla la Codul de procedura civila. In derularea judecatii in fata instantelor disciplinare abordarea poate sa fie diferita cu privire la aplicabilitatea vechiului CPC, ori dimpotriva a NCPC. Desigur, in functie de varianta aplicabila, solutia va fi diferita. De asemenea, invederam faptul ca art. 252 si 243 NCPC nu ofera, pentru situatia analizata, o solutie necontestabila4. Aceste texte transeaza aplicarea vechiului CPC ori NCPC in functie de momentul „inceperii procesului”,
adica in concret de data introducerii cererii de chemare in judecata. Solutia este relativ diferita si nuantabila in cazul reglementat de Legea nr. 51/1995 si Statutul profesiei daca avem in vedere ca raportarea ar trebui facuta la sesizarea Comisiei de disciplina la nivelul baroului, respectiv Comisiei Centrale de disciplina din cadrul UNBR cu actiunea disciplinara. Aceasta problema trebuie sa primeasca o solutie clara pentru evitarea unei practici neunitare la nivelul diferitelor instante disciplinare5.

2) O problema de completare a procedurii instituite de reglementarea speciala cu noul Cod de procedura civila. In concret, in cazul in care suntem in ipoteza completarii cu NCPC, care din institutiile procesual civile reglementate de noua procedura sunt aplicabile sau ar trebui sa fie aplicabile in cazul instantelor disciplinare. Trebuie avut in vedere faptul ca legiuitorul a reconfigurat, intr-o masura mai mare sau mai mica, „filozofia” procesului civil. Intr-un atare context trebuie „transat” in ce masura se aplica in completare NCPC (aspecte referitoare la judecata in  prima instanta – regularizare cerere, etapa scrisa, incidente procesuale, cai de atac, etc.)

Avand in vedere textele de trimitere din reglementarea specifica profesiei de avocat, existand riscul unor aplicari neunitare a normelor de procedura civila in cadrul instantelor disciplinare si pornind de la aceste scurte argumente, consideram ca se impune o „reasezare” (care implica evident o propunere de lege ferenda) a textelor legale specifice procedurii de judecata in fata instantelor disciplinare6, cu respectarea urmatoarelor principii:

1) Rezolvarea, prin text expres, similar celor din NCPC, a problemei de aplicare in timp a normelor de procedura civila (adica, in concret, cu ce Cod de procedura civila se completeaza procedura specifica – cel nou ori cel vechi, de la caz la caz).
2) In cazul aplicarii NCPC, in completare, stabilirea clara a institutiilor procesual civile din NCPC aplicabile in aceasta materie. Acest demers ar trebui sa aiba in vedere faptul ca solutionarea actiunii disciplinare se constituie intr-o procedura civila speciala, derogatorie care, pe de o parte, trebuie sa fie supla si caracterizata de celeritate, iar pe de alta parte sa ofere suficiente drepturi si garantii procesuale avocatului vizat de a asemenea actiune.

---------
1 Adoptat prin Legea nr. 134/2010 – M. Of. nr. 485 din 15 iulie 2010, republicat in M.Of. nr. 545 din 3 august 2012
2 Procesele in curs de judecata, precum si executarile silite incepute sub legea veche raman supuse acelei legi
3 Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare
4 In acelasi sens a se vedea si dispozitiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Codului de procedura civila
5 Se va putea considera ca in toate cazurile este aplicabil NCPC, ca este aplicabil vechiul CPC sau NCPC in functie de sesizarea instantei disciplinare ori poate fi luat in calcul momentul temporar privitor la declansarea cercetarii disciplinare – ca variante de lucru
6 Trebuie avute in vedere si dispozitiile art. 83 lit. k) din Legea nr. 76/2012 care prevede ca la data intrarii in vigoare a Codului procedura civila se abroga „orice alte dispozitii contrare, chiar daca sunt cuprinse in legi speciale”. Pornind de la acest text legal este cu atat mai necesara o „revizuire” a textelor legale procesuale aplicabile in materie disciplinara.