Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Magistratii solicita Ministrului Justitiei Raluca Pruna sa aplice legea in vederea eliminarii discriminarilor salariale

Ministrul Justitiei Raluca Pruna a fost solicitata pe data de 23 august 2016 de asociatiile profesionale ale magistratilor sa aplice "de indata" legea "in vederea egalizarii drepturilor salariale ale judecatorilor si procurorilor, in prezent discriminati prin acordarea unor salarii diferite, desi se afla in conditii similare de munca".

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) au solicitat, de asemenea, Guvernului ca pana la sfarsitul anului sa asigure logistica necesara pentru ca bugetul instantelor sa treaca de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie, asa cum e prevazut in legea 304/2004, prevedere care insa nu s-a aplicat pana acum.

Magistratii au mai scos, de asemenea, in evidenta anomalia din sistemul de justitie, unde instantele - care ar trebui sa fie independente - depind bugetar de Ministerul de Justutie, in timp ce procurorii - care sunt sub autoritatea Ministerului Justitiei - isi administreaza bugetul independent. Chiar si in cazul parchetelor, insa, situatia nu este omogena, DNA fiind ordonator de credite distinct.

"Mai mult, crearea in randul parchetelor a unui ordonator de credite distinct pentru DNA reflecta o politica guvernamentala partinitoare si nejustificata fata de acest parchet, raportat la volumul mic de activitate al acestei structuri. Volumul de activitate al acestei structuri, atat in raport cu cea a Parchetului General si DIICOT, cat si cu milioanele de cauze care sunt pe rolul instantelor, nu justifica in nici un mod crearea unei structuri distincte de administrare bugetara”, au spus magistratii.

Toate aceste anomalii "in loc sa fie corectate, au fost perpetuate si amplificate de Guvern, lucru ce a condus inclusiv la scaderea increderii in justitie”, au afirmat magistratii in scrisoarea lor.


In cazul salarizarii discriminatorii, magistratii i-au cerut Ministrului Justitiei sa aplice ordonanta de urgenta 20/2016, "care a fost emisa cu scopul declarat de a elimina urgent nivelurile diferite de salarizare pentru aceeasi functie, in cadrul aceleiasi institutii".

Textul acestei ordonante prevede ca, incepand cu luna august 2016, salariile personalului platit din fonduri publice vor fi egalizate prin raportare la nivelul maxim al salariului de baza din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, daca activitatea este desfasurata in aceleasi conditii.

Diurna legala in Romania si in strainatate
Diurna legala in Romania si in strainatate

Vezi detalii

Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari
Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari

Vezi detalii

Softuri de Legislatia Muncii
Softuri de Legislatia Muncii

Vezi detalii

"In aplicarea acestui act normativ, Procurorul General Augustin Lazar a emis deja ordine de salarizare care au adus la acelasi nivel salariile procurorilor aflati in functii similare, cu exceptia procurorilor DNA, pentru care procurorul sef Laura Codruta Kovesi nu a emis inca ordine de salarizare similare", au spus magistratii in scrisoare.

Diferente de salarizare exista si intre judecatori, cu toate acestea "Ministerul Justitiei a refuzat sa actioneze precum Procurorul General, mentinand inechitatile in sistem", au mai sustinut magistratii.

Actiunea Procurorului General a fost sustinuta deschis de sute de judecatori si procurori, iar asociatiile magistratilor se alatura demersurilor initiate de acestia si sprijina, la randul lor, eforturile Procurorului General al Romaniei de eliminare a inechitatilor din interiorul sistemului de justitie.

Ministerul Justitiei are obligatia de a aplica de indata legea, cu atat mai mult cu cat aceasta vine sa rezolve o problema grava nu doar din justitie, ci si din sistemul bugetar in general, unde mii de bugetari reclama in justitie incalcarea principiului “pentru munca egala, plata egala”, principiu ce exprima egalitatea de tratament si interzicerea discriminarii.

"Situatia de fata, insa, este rezultatul unor anomalii din sistemul judiciar care, in loc sa fie corectate, au fost perpetuate si amplificate de Guvern, lucru ce a condus inclusiv la scaderea increderii in justitie", au afirmat magistratii in scrisoarea lor.

Cauza principala a aplicarii neunitare a legilor salarizarii in sistemul de justitie este faptul ca administrarea bugetului din justitie este segmentata in prea multi ordonatori de credite, statul acordand un statut privilegiat unora in detrimentul altora, ceea ce a creat categorii “deosebite” de magistrati, s-a afirmat in scrisoare.

Astfel, Constitutia prevede ca justitia se face prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si instante, toate aceastea impreuna compunand puterea judecatoreasca, putere distincta in stat. Cu toate acestea, Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator distinct de credite, in timp ce bugetele restului instantelor tin de Ministerul Justitiei, care este parte a puterii executive.

"Aceasta situatie total anormala a determinat Statul Roman ca, la negocierile privind inchiderea capitolului 24 de negociere cu Uniunea Europeana, sa isi asume obligatia ca managementul fondurilor justitiei sa nu mai fie in mana Ministerului Justitiei, ci sa treaca la ICCJ”, au spus magistratii.

Din acest motiv, articolul 136 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, a prevazut ca, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, atributiile Ministerului Justitiei referitoare la gestionarea bugetului celorlalte instante vor fi preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Acest articol nu a fost aplicat niciodata, intrarea lui in vigoare fiind amanata succesiv, astfel „Guvernul dovedind ca nu isi indeplineste in mod real obligatiile pe care si le-a asumat in vederea aderarii la Uniunea Europeana”, se arata in scrisoare.

Aceeasi segmentare complet nejustificata, insa, exista si in cazul procurorilor. Astfel, Procurorul General este ordonator principal de credite, in acelasi timp insa Directia Nationala Anticoruptie – dar nu si DIICOT – beneficieaza de buget propriu, administrat de procurorul sef la directiei, la randul sau ordonantor principal de credite.

"Acest lucru a creat situatia absurda din momentul de fata unde procurorii, desi aflati conform Constitutiei sub autoritatea Ministerului Justitiei, au independenta bugetara, dar judecatorii, independenti potrivit Constitutiei, au bugetul administrat de Ministerul Justitiei”, sustin magistratii.

Magistratii au sustinut ca "s-a ajuns la situatia absurda in care DNA – o structura a parchetului ce cuprinde in jur de 180 de procurori si gestioneaza anual aproximativ 10.000 de dosare – are autonomie financiara chiar in interiorul propriului sistem, dar instantele de judecata, care gestioneaza anual milioane de dosare sunt in continuare dependente de Ministerul Justitiei”.

"Aceste «enclavizari» bugetare in interiorul sistemului – a ICCJ fata de restul instantelor, respectiv a DNA in cadrul Parchetelor – denota o focalizare a Guvernului doar asupra unui segment din autoritatea judecatoreasca, cu minimalizarea nevoilor celorlalte instante si parchete, fapt ce a condus nu doar la aceste situatii inechitabile, ci si la scaderea increderii cetatenilor in actul de justitie”, au mai afirmat magistratii.

"Atat atitudinea Guvernului fata de justitie cat si acest mod de constructie bugetara trebuie urgent revizuit si corectat. Nu se justifica in nici un mod mentinerea unui numar atat de mare de ordonatori principali de credite in sistemul de justitie, fiind necesara o reconstructie a acestuia, pornind de la principiile constitutionale ce reglementeaza justitia”, si-au concluzionat magistratii scrisoarea catre Ministrul Justitiei Raluca Pruna.

Scrisoarea integrala catre Ministerul Justitiei si CSM poate fi citita aici.

Sursa.

 

de
Redactor

Data aparitiei: 23 August 2016
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Magistratii solicita Ministrului Justitiei Raluca Pruna sa aplice legea in vederea eliminarii discriminarilor salariale":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

"costul" incheierii unui contract de intretinere cu clauza de intretinere!!!!

Intrebare: Ce taxe ar trebui sa platesc si care este cuantumul acestora in cazul in care doresc sa inchei un contract de intretinere cu clauza de intretinere viagera in situatia in care sunt casatorit si ambii soti traiesc? Trebuie semnaturile pe de o parte ale ambilor socrii, iar pe de alta si a mea si a sotiei? Multumesc anticipat. taxa de timbru= ? timbru judiciar=? onorariul notar=? ce valoare se trece la rubrica "valoarea obligatiei de intretinere"=?

Raspuns: De la 1 octombrie 2011, contractul de intretinere beneficiaza de o reglementare legala prin art. 22... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice