Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Masurile preventive si alte masuri procesuale art. 202-256 Codul de procedura penala 2018

TITLUL V  Masurile preventive si alte masuri procesuale

    SECTIUNEA 1   Dispozitii generale
    SECTIUNEA a 2-a  Retinerea
    SECTIUNEA a 3-a  Controlul judiciar
    SECTIUNEA a 4  Controlul judiciar pe cautiune
    SECTIUNEA a 5-a Arestul la domiciliu
    SECTIUNEA a 6-a  Arestarea preventiva
    SECTIUNEA a 7-a Incetarea de drept, revocarea si inlocuirea masurilor preventive
PFA. Contributii, Taxe, Impozite si Deduceri
PFA. Contributii, Taxe, Impozite si Deduceri

Vezi detalii

Manual de Politici contabile pentru ONG
Manual de Politici contabile pentru ONG

Vezi detalii

Protectia Datelor cu Caracter Personal
Protectia Datelor cu Caracter Personal

Vezi detalii

    SECTIUNEA a 8-a  Dispozitii speciale privind masurile preventive aplicate minorilor
    SECTIUNEA 1  Obligarea provizorie la tratament medical
    SECTIUNEA a 2-a  Internarea medicala provizorie

    CAP. I   Masurile preventive

    SECTIUNEA 1   Dispozitii generale

    ART. 202
    Scopul, conditiile generale de aplicare si categoriile masurilor preventive
    (1) Masurile preventive pot fi dispuse daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni.
    (2) Nicio masura preventiva nu poate fi dispusa, confirmata, prelungita sau mentinuta daca exista o cauza care impiedica punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale.
    (3) Orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia.
    (4) Masurile preventive sunt:
    a) retinerea;
    b) controlul judiciar;
    c) controlul judiciar pe cautiune;
    d) arestul la domiciliu;
    e) arestarea preventiva.


    ART. 203
    Organul judiciar competent si actul prin care se dispune asupra masurilor preventive
    (1) Masura preventiva prevazuta la 202 alin. (4) lit. a) poate fi luata fata de suspect sau inculpat de catre organul de cercetare penala sau de catre procuror, numai in cursul urmaririi penale.
    (2) Masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b) si c) pot fi luate fata de inculpat, in cursul urmaririi penale, de catre procuror si de catre judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara, de catre judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii, de catre instanta de judecata.
    (3) Masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. d) si e) pot fi luate fata de inculpat, in cursul urmaririi penale, de catre judecatorul de drepturi si libertati, in procedura de camera preliminara, de catre judecatorul de camera preliminara, iar in cursul judecatii, de catre instanta de judecata.
    (4) Organul de cercetare penala si procurorul dispun asupra masurilor preventive prin ordonanta motivata.
    (5) In cursul urmaririi penale si al procedurii de camera preliminara, cererile, propunerile, plangerile si contestatiile privitoare la masurile preventive se solutioneaza in camera de consiliu, prin incheiere motivata, care se pronunta in camera de consiliu.
    (6) In cursul judecatii, instanta de judecata se pronunta asupra masurilor preventive prin incheiere motivata.
    (7) Incheierile pronuntate de judecatorul de drepturi si libertati, de judecatorul de camera preliminara sau de instanta de judecata se comunica inculpatului si procurorului care au lipsit de la pronuntare.


    ART. 204
    Calea de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale
    (1) Impotriva incheierilor prin care judecatorul de drepturi si libertati dispune asupra masurilor preventive, inculpatul si procurorul pot formula contestatie, in termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la comunicare. Contestatia se depune la judecatorul de drepturi si libertati care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, judecatorului de drepturi si libertati de la instanta ierarhic superioara, in termen de 48 de ore de la inregistrare.
    (2) Contestatiile impotriva incheierilor prin care judecatorul de drepturi si libertati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune asupra masurilor preventive se solutioneaza de un complet compus din judecatori de drepturi si libertati de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispozitiile prezentului articol aplicandu-se in mod corespunzator.
    (3) Contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea unei masuri preventive ori prin care s-a constatat incetarea de drept a acesteia nu este suspensiva de executare.
    (4) Contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare.
    (5) Contestatia formulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestarii preventive, revocarea unei masuri preventive sau inlocuirea unei masuri preventive cu o alta masura preventiva se solutioneaza inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior.

*) Potrivit Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 25/2008 privind examinarea recursului in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial nr. 372 din 03/06/2009, dispozitiile art. 159 alin. 8 fraza a II-a din Codul de procedura penala anterior se interpretau in sensul ca: 1. sintagma folosita de legiuitor "inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate" are caracter imperativ, si nu de recomandare.

Avand in vedere ca sintagma a fost preluata prin art. 204 alin. (5) si in noul Cod de procedura penala, interpretarea de la punctul 1 al deciziei isi mentine valabilitatea. 
    (6) In vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza.
    (7) Solutionarea contestatiei se face in prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta lipseste nejustificat, este disparut, se sustrage ori din cauza starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului.
    (8) In toate cazurile, este obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de catre un avocat, ales sau numit din oficiu.
    (9) Participarea procurorului este obligatorie.
    (10) In cazul admiterii contestatiei formulate de procuror si dispunerii arestarii preventive a inculpatului, dispozitiile art. 226 se aplica in mod corespunzator. In cazul admiterii contestatiei formulate de procuror si dispunerii prelungirii arestarii preventive a inculpatului, dispozitiile art. 236 alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator.
    (11) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, se poate dispune luarea uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d) sau majorarea cuantumului cautiunii.
    (12) In cazul admiterii contestatiei formulate de inculpat impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive, se poate dispune, in conditiile prevazute de lege, respingerea propunerii de luare sau de prelungire a masurii preventive ori, dupa caz, inlocuirea acesteia cu o alta masura preventiva mai usoara si, dupa caz, punerea de indata in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
    (13) Dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de 48 de ore de la solutionarea contestatiei.
    (14) Daca incheierea judecatorului de drepturi si libertati de la prima instanta nu este atacata cu contestatie, acesta restituie dosarul procurorului in termen de 48 de ore de la expirarea termenului de contestatie.


    ART. 205
    Calea de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in procedura camerei preliminare
    (1) Impotriva incheierilor prin care judecatorul de camera preliminara dispune asupra masurilor preventive inculpatul si procurorul pot formula contestatie, in termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la comunicare. Contestatia se depune la judecatorul de camera preliminara care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, judecatorului de camera preliminara de la instanta ierarhic superioara, in termen de 48 de ore de la inregistrare.
    (2) Contestatiile impotriva incheierilor prin care judecatorul de camera preliminara de la Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune in procedura camerei preliminare asupra masurilor preventive se solutioneaza de un alt complet al aceleiasi instante, in conditiile legii.
----------
    Alin. (2) al art. 205 a fost modificat de pct. 135 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (3) Contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea sau mentinerea unei masuri preventive ori prin care s-a constatat incetarea de drept a acesteia nu este suspensiva de executare.
    (4) Contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare.
    (5) Contestatia formulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus revocarea unei masuri preventive sau inlocuirea unei masuri preventive cu o alta masura preventiva se solutioneaza inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior.
    (6) In vederea solutionarii contestatiei, inculpatul se citeaza.
----------
    Alin. (6) al art. 205 a fost modificat de pct. 135 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (7) Solutionarea contestatiei se face in prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta lipseste nejustificat, este disparut, se sustrage ori din cauza starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu poate fi adus in fata judecatorului.
    (8) In toate cazurile, este obligatorie acordarea asistentei juridice pentru inculpat de catre un avocat, ales sau numit din oficiu.
    (9) Participarea procurorului este obligatorie.
    (10) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, odata cu solutionarea contestatiei se poate dispune luarea uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d) sau majorarea cuantumului cautiunii.
----------
    Alin. (10) al art. 205 a fost modificat de pct. 135 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 206
    Calea de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul judecatii
    (1) Impotriva incheierilor prin care instanta dispune asupra masurilor preventive inculpatul si procurorul pot formula contestatie, in termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la comunicare. Contestatia se depune la instanta care a pronuntat incheierea atacata si se inainteaza, impreuna cu dosarul cauzei, instantei ierarhic superioare, in termen de 48 de ore de la inregistrare.
    (2) Incheierile prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune asupra masurilor preventive pot fi contestate la completul competent de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
    (3) Contestatia se solutioneaza in sedinta publica, cu participarea procurorului si cu citarea inculpatului.
    (4) Contestatia formulata impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea sau mentinerea unei masuri preventive ori prin care s-a constatat incetarea de drept a acesteia nu este suspensiva de executare.
    (5) Contestatia formulata de inculpat se solutioneaza in termen de 5 zile de la inregistrare.
    (6) Contestatia formulata de procuror impotriva incheierii prin care s-a dispus revocarea unei masuri preventive sau inlocuirea unei masuri preventive cu o alta masura preventiva se solutioneaza inainte de expirarea duratei masurii preventive dispuse anterior.
    (7) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, instanta poate dispune luarea uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d) sau majorarea cuantumului cautiunii.
----------
    Alin. (7) al art. 206 a fost modificat de pct. 136 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 207
    Verificarea masurilor preventive in procedura de camera preliminara
    (1) Cand procurorul dispune trimiterea in judecata a inculpatului fata de care s-a dispus o masura preventiva, rechizitoriul, impreuna cu dosarul cauzei, se inainteaza judecatorului de camera preliminara de la instanta competenta, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei acesteia.
    (2) In termen de 3 zile de la inregistrarea dosarului, judecatorul de camera preliminara verifica din oficiu legalitatea si temeinicia masurii preventive, inainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
    (3) Dispozitiile art. 235 alin. (4)-(6) se aplica in mod corespunzator.
    (4) Cand constata ca temeiurile care au determinat luarea masurii se mentin sau exista temeiuri noi care justifica o masura preventiva, judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere mentinerea masurii preventive fata de inculpat.
    (5) Cand constata ca au incetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea masurii arestarii preventive si nu exista temeiuri noi care sa o justifice ori in cazul in care au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii preventive, judecatorul de camera preliminara dispune prin incheiere revocarea acesteia si punerea in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
    (6) In tot cursul procedurii de camera preliminara, judecatorul de camera preliminara, din oficiu, verifica periodic, dar nu mai tarziu de 30 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii arestarii preventive si a masurii arestului la domiciliu sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestor masuri. Dispozitiile alin. (2)-(5) se aplica in mod corespunzator.


    ART. 208
    Verificarea masurilor preventive in cursul judecatii
    (1) Judecatorul de camera preliminara inainteaza dosarul instantei de judecata cu cel putin 5 zile inainte de expirarea masurii preventive.
    (2) Instanta de judecata verifica din oficiu daca subzista temeiurile care au determinat luarea, prelungirea sau mentinerea masurii preventive, inainte de expirarea duratei acesteia, cu citarea inculpatului.
    (3) Dispozitiile art. 207 alin. (3)-(5) se aplica in mod corespunzator.
    (4) In tot cursul judecatii, instanta, din oficiu, prin incheiere, verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat mentinerea masurii arestarii preventive si a masurii arestului la domiciliu dispuse fata de inculpat sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestor masuri.

     ART. 2081                                                                                                                                                  Modificarea continutului unor masuri preventive

In cadrul procedurii de verificare a masurilor preventive potrivit art. 207 si 208 se poate dispune si modificarea obligatiilor din continutul acestora.



    SECTIUNEA a 2-a  Retinerea

    ART. 209
    Retinerea
    (1) Organul de cercetare penala sau procurorul poate dispune retinerea, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 202.
    (2) Persoanei retinute i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege, infractiunea de care este suspectat si motivele retinerii.
    (3) Retinerea se poate dispune pentru cel mult 24 de ore. In durata retinerii nu se include timpul strict necesar conducerii suspectului sau inculpatului la sediul organului judiciar, conform legii.
    (4) Daca suspectul sau inculpatul a fost adus in fata organului de cercetare penala sau a procurorului pentru a fi audiat, in baza unui mandat de aducere legal emis, in termenul prevazut la alin. (3) nu se include perioada cat suspectul sau inculpatul s-a aflat sub puterea acelui mandat.
----------
    Alin. (4) al art. 209 a fost modificat de pct. 137 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (5) Masura retinerii poate fi luata numai dupa audierea suspectului sau inculpatului, in prezenta avocatului ales ori numit din oficiu.
    (6) Inainte de audiere, organul de cercetare penala ori procurorul este obligat sa aduca la cunostinta suspectului sau inculpatului ca are dreptul de a fi asistat de un avocat ales ori numit din oficiu si dreptul de a nu face nicio declaratie, cu exceptia furnizarii de informatii referitoare la identitatea sa, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa.
    (7) Suspectul sau inculpatul retinut are dreptul de a-si incunostinta personal avocatul ales sau de a solicita organului de cercetare penala ori procurorului sa il incunostinteze pe acesta. Modul de realizare a incunostintarii se consemneaza intr-un proces-verbal. Persoanei retinute nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal incunostintarea decat pentru motive temeinice, care vor fi consemnate in procesul-verbal.
    (8) Avocatul ales are obligatia de a se prezenta la sediul organului judiciar in termen de cel mult doua ore de la incunostintare. In caz de neprezentare a avocatului ales, organul de cercetare penala sau procurorul numeste un avocat din oficiu.
    (9) Avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul de a comunica direct cu acesta, in conditii care sa asigure confidentialitatea.
    (10) Retinerea se dispune de organul de cercetare penala sau de procuror prin ordonanta, care va cuprinde motivele care au determinat luarea masurii, ziua si ora la care retinerea incepe, precum si ziua si ora la care retinerea se sfarseste.
    (11) Suspectului sau inculpatului retinut i se inmaneaza un exemplar al ordonantei prevazute la alin. (10).
    (12) Pe perioada retinerii suspectului sau inculpatului, organul de cercetare penala sau procurorul care a dispus masura are dreptul de a proceda la fotografierea si luarea amprentelor acestuia.
    (13) Daca retinerea a fost dispusa de organul de cercetare penala, acesta are obligatia de a-l informa pe procuror cu privire la luarea masurii preventive, de indata si prin orice mijloace.
    (14) Impotriva ordonantei organului de cercetare penala prin care s-a luat masura retinerii suspectul sau inculpatul poate face plangere la procurorul care supravegheaza urmarirea penala, inainte de expirarea duratei acesteia. Procurorul se pronunta de indata, prin ordonanta. In cazul cand constata ca au fost incalcate dispozitiile legale care reglementeaza conditiile de luare a masurii retinerii, procurorul dispune revocarea ei si punerea de indata in libertate a celui retinut.
    (15) Impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat masura retinerii suspectul sau inculpatul poate face plangere, inainte de expirarea duratei acesteia, la prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, la procurorul ierarhic superior. Prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior se pronunta de indata, prin ordonanta. In cazul cand constata ca au fost incalcate dispozitiile legale care reglementeaza conditiile de luare a masurii retinerii, prim-procurorul sau procurorul ierarhic superior dispune revocarea ei si punerea de indata in libertate a inculpatului.
    (16) Procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta, in vederea luarii masurii arestarii preventive fata de inculpatul retinut, cu cel putin 6 ore inainte de expirarea duratei retinerii acestuia.
    (17) Persoanei retinute i se comunica, sub semnatura, in scris, drepturile prevazute la art. 83, la art. 210 alin. (1) si (2), dreptul de acces la asistenta medicala de urgenta, durata maxima pentru care se poate dispune masura retinerii, precum si dreptul de a face plangere impotriva masurii dispuse, iar in cazul in care persoana retinuta nu poate ori refuza sa semneze, se va incheia un proces-verbal.
----------
    Alin. (17) al art. 209 a fost introdus de pct. 138 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 210
    Incunostintarea despre retinere
    (1) Imediat dupa retinere, persoana retinuta are dreptul de a incunostinta personal sau de a solicita organului judiciar care a dispus masura sa incunostinteze un membru al familiei sale ori o alta persoana desemnata de aceasta despre luarea masurii retinerii si despre locul unde este retinuta.
    (2) Daca persoana retinuta nu este cetatean roman, aceasta are si dreptul de a incunostinta sau de a solicita incunostintarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al carui cetatean este sau, dupa caz, a unei organizatii internationale umanitare, daca nu doreste sa beneficieze de asistenta autoritatilor din tara sa de origine, ori a reprezentantei organizatiei internationale competente, daca este refugiat sau, din orice alt motiv, se afla sub protectia unei astfel de organizatii. Inspectoratul General pentru Imigrari este informat in toate situatiile cu privire la dispunerea masurii preventive fata de aceasta categorie de persoane.
----------
    Alin. (2) al art. 210 a fost modificat de pct. 139 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si in cazul schimbarii ulterioare a locului de retinere.
    (4) Abrogat.
----------
    Alin. (4) al art. 210 a fost abrogat de pct. 140 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (5) Persoanei retinute nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal incunostintarea decat pentru motive temeinice, care vor fi consemnate in procesul-verbal.
    (6) In mod exceptional, pentru motive temeinice, incunostintarea poate fi intarziata cel mult 4 ore.
----------
    Alin. (6) al art. 210 a fost modificat de pct. 141 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    SECTIUNEA a 3-a  Controlul judiciar

    ART. 211
    Conditii generale
    (1) In cursul urmaririi penale, procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, daca aceasta masura preventiva este necesara pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1).
    (2) Judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau instanta de judecata, in cursul judecatii, poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1).


    ART. 212
    Luarea masurii controlului judiciar de catre procuror
    (1) Procurorul dispune citarea inculpatului aflat in stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat in stare de retinere.
    (2) Inculpatului prezent i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege, infractiunea de care este suspectat si motivele luarii masurii controlului judiciar.
    (3) Masura controlului judiciar poate fi luata numai dupa audierea inculpatului, in prezenta avocatului ales ori numit din oficiu. Dispozitiile art. 209 alin. (6)-(9) se aplica in mod corespunzator.
    (4) Procurorul dispune luarea masurii controlului judiciar prin ordonanta motivata, care se comunica inculpatului.
----------
    Art. 212 a fost modificat de pct. 142 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 213
    Calea de atac impotriva masurii controlului judiciar dispuse de procuror
    (1) Impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat masura controlului judiciar, in termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plangere la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond.
    (2) Judecatorul de drepturi si libertati sesizat conform alin. (1) fixeaza termen de solutionare in camera de consiliu si dispune citarea inculpatului.

Declarat partial neconstitutional la data de 17/01/2017 prin Decizia nr. 17/2017 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 213 alin. (2) si art. 2151 alin. (6) din Codul de procedura penala (M.Of. partea I nr. 261 din 13/04/2017) CURTEA CONSTITUTIONALA - D E C I D E: 

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Dragos George Bilteanu in Dosarul nr. 7.234/2/2015 (4.183/2015) al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a II-a penala si constata ca dispozitiile art. 213 alin. (2) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care solutionarea plangerii impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat masura controlului judiciar se face cu aplicarea prevederilor art. 204 alin. (4) din Codul de procedura penala.
    (3) Neprezentarea inculpatului nu impiedica judecatorul de drepturi si libertati sa dispuna asupra masurii luate de procuror.
    (4) Judecatorul de drepturi si libertati il asculta pe inculpat atunci cand acesta este prezent.
    (5) Asistenta juridica a inculpatului si participarea procurorului sunt obligatorii.
    (6) Judecatorul de drepturi si libertati poate revoca masura, daca au fost incalcate dispozitiile legale care reglementeaza conditiile de luare a acesteia.
    (7) Dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de 48 de ore de la pronuntarea incheierii.

    ART. 214
    Luarea masurii controlului judiciar de catre judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata
    (1) Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata in fata careia se afla cauza poate dispune, prin incheiere, luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, la cererea motivata a procurorului sau din oficiu.
    (2) Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata sesizat potrivit alin. (1) dispune citarea inculpatului. Ascultarea inculpatului este obligatorie daca acesta se prezinta la termenul fixat.
    (3) Prezenta avocatului inculpatului si participarea procurorului sunt obligatorii.


    ART. 215
    Continutul controlului judiciar
    (1) Pe timpul cat se afla sub control judiciar, inculpatul trebuie sa respecte urmatoarele obligatii:
    a) sa se prezinte la organul de urmarire penala, la judecatorul de camera preliminara sau la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;
    b) sa informeze de indata organul judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza cu privire la schimbarea locuintei;
    c) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea sa de catre organul judiciar care a dispus masura, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat.
    (2) Organul judiciar care a dispus masura poate impune inculpatului ca, pe timpul controlului judiciar, sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:
    a) sa nu depaseasca o anumita limita teritoriala, fixata de organul judiciar, decat cu incuviintarea prealabila a acestuia;
    b) sa nu se deplaseze in locuri anume stabilite de organul judiciar sau sa se deplaseze doar in locurile stabilite de acesta;
    c) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere;
    d) sa nu revina in locuinta familiei, sa nu se apropie de persoana vatamata sau de membrii familiei acesteia, de alti participanti la comiterea infractiunii, de martori ori experti sau de alte persoane anume desemnate de organul judiciar si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect, pe nicio cale;
----------
    Lit. d) a alin. (2) al art. 215 a fost modificata de pct. 144 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    e) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta;
    f) sa comunice periodic informatii relevante despre mijloacele sale de existenta;
    g) sa se supuna unor masuri de control, ingrijire sau tratament medical, in special in scopul dezintoxicarii;
    h) sa nu participe la manifestari sportive sau culturale ori la alte adunari publice;
    i) sa nu conduca vehicule anume stabilite de organul judiciar;
    j) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte arme;
    k) sa nu emita cecuri.
    (3) In cuprinsul actului prin care se dispune luarea masurii controlului judiciar sunt prevazute in mod expres obligatiile pe care inculpatul trebuie sa le respecte pe durata acestuia si i se atrage atentia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, masura controlului judiciar se poate inlocui cu masura arestului la domiciliu sau masura arestarii preventive.
    (4) Supravegherea respectarii de catre inculpat a obligatiilor care ii revin pe durata controlului judiciar se realizeaza de catre institutia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus masura, in conditiile legii.
    (5) Daca, in cadrul obligatiei prevazute la alin. (2) lit. a), s-a impus inculpatului interdictia de a parasi tara sau o anumita localitate, cate o copie a ordonantei procurorului ori, dupa caz, a incheierii se comunica, in ziua emiterii ordonantei sau a pronuntarii incheierii, inculpatului, unitatii de politie in a carei circumscriptie locuieste, precum si celei in a carei circumscriptie are interdictia de a se afla acesta, serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor, Politiei de Frontiera Romane si Inspectoratului General pentru Imigrari, in situatia celui care nu este cetatean roman, in vederea asigurarii respectarii de catre inculpat a obligatiei care ii revine. Organele in drept dispun darea inculpatului in consemn la punctele de trecere a frontierei.
----------
    Alin. (5) al art. 215 a fost modificat de pct. 145 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (6) Institutia, organul sau autoritatea prevazute la alin. (4) verifica periodic respectarea obligatiilor de catre inculpat, iar in cazul in care constata incalcari ale acestora, sesizeaza de indata procurorul, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau instanta de judecata, in cursul judecatii.
    (7) In cazul in care, pe durata masurii controlului judiciar, inculpatul incalca, cu rea-credinta, obligatiile care ii revin sau exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, la cererea procurorului ori din oficiu, poate dispune inlocuirea acestei masuri cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.
----------
    Alin. (7) al art. 215 a fost modificat de pct. 145 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (8) In cursul urmaririi penale, procurorul care a luat masura poate dispune, din oficiu sau la cererea motivata a inculpatului, prin ordonanta, impunerea unor noi obligatii pentru inculpat ori inlocuirea sau incetarea celor dispuse initial, daca apar motive temeinice care justifica aceasta, dupa audierea inculpatului.
----------
    Alin. (8) al art. 215 a fost modificat de pct. 145 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (9) Dispozitiile alin. (8) se aplica in mod corespunzator si in procedura de camera preliminara sau in cursul judecatii, cand judecatorul de camera preliminara ori instanta de judecata dispune, prin incheiere, la cererea motivata a procurorului sau a inculpatului ori din oficiu, dupa audierea inculpatului.
----------
    Alin. (9) al art. 215 a fost modificat de pct. 145 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (10) Abrogat.
----------
    Alin. (10) al art. 215 a fost abrogat de pct. 146 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (11) Abrogat.
----------
    Alin. (11) al art. 215 a fost abrogat de pct. 146 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (12) Abrogat.
----------
    Alin. (12) al art. 215 a fost abrogat de pct. 146 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (13) Abrogat.
----------
    Alin. (13) al art. 215 a fost abrogat de pct. 146 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (14) Abrogat.
----------
    Alin. (14) al art. 215 a fost abrogat de pct. 146 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (15) Abrogat.
----------
    Alin. (15) al art. 215 a fost abrogat de pct. 146 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

ART. 2151                                                                                                                                                          Durata controlului judiciar

(1) In cursul urmaririi penale, masura controlului judiciar se poate dispune de catre procuror sau de catre judecatorul de drepturi si libertati pe o durata de cel mult 60 de zile.

(2) In cursul urmaririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de catre procuror, prin ordonanta, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi care sa justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 60 de zile. Prevederile art. 212 alin. (1) si (3) se aplica in mod corespunzator.

(3) Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si in cazul in care masura a fost luata de catre judecatorul de drepturi si libertati.

(4) Ordonanta procurorului prin care, in conditiile alin. (2) sau (3), s-a prelungit masura controlului judiciar se comunica in aceeasi zi inculpatului.

(5) Impotriva ordonantei procurorului prin care, in conditiile prevazute la alin. (2) si (3), s-a prelungit masura controlului judiciar, inculpatul poate face plangere la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia iar reveni competenta sa judece cauza in fond, dispozitiile art. 213 aplicandu-se in mod corespunzator.

(6) In cursul urmaririi penale, durata masurii controlului judiciar nu poate sa depaseasca un an, daca pedeapsa prevazuta de lege este amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 5 ani.

(7) Judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat pe o durata ce nu poate depasi 60 de zile.

(8) In cursul judecatii in prima instanta, durata totala a controlului judiciar nu poate depasi un termen rezonabil si, in toate cazurile, nu poate depasi 5 ani de la momentul trimiterii in judecata.

(9) La expirarea termenelor prevazute la alin. (8), instanta de judecata poate dispune luarea unei alte masuri preventive, in conditiile legii.



    SECTIUNEA a 4  Controlul judiciar pe cautiune

    ART. 216
    Conditii generale
    (1) In cursul urmaririi penale, procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar pe cautiune fata de inculpat, daca sunt intrunite conditiile prevazute la art. 223 alin. (1) si (2), luarea acestei masuri este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1), iar inculpatul depune o cautiune a carei valoare este stabilita de catre organul judiciar.
    (2) Judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau instanta de judecata, in cursul judecatii, poate dispune luarea masurii controlului judiciar pe cautiune fata de inculpat, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1).
----------
    Alin. (2) al art. 216 a fost modificat de pct. 147 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (3) Dispozitiile art. 212-215 se aplica in mod corespunzator.


    ART. 217
    Continutul cautiunii
    (1) Consemnarea cautiunii se face pe numele inculpatului, prin depunerea unei sume de bani determinate la dispozitia organului judiciar ori prin constituirea unei garantii reale, mobiliare ori imobiliare, in limita unei sume de bani determinate, in favoarea aceluiasi organ judiciar.
    (2) Valoarea cautiunii este de cel putin 1.000 lei si se determina in raport cu gravitatea acuzatiei aduse inculpatului, situatia materiala si obligatiile legale ale acestuia.
    (3) Pe perioada masurii, inculpatul trebuie sa respecte obligatiile prevazute la art. 215 alin. (1) si i se poate impune respectarea uneia ori mai multora dintre obligatiile prevazute la art. 215 alin. (2). Dispozitiile art. 215 alin. (3)-(9) se aplica in mod corespunzator.
    (4) Cautiunea garanteaza participarea inculpatului la procesul penal si respectarea de catre acesta a obligatiilor prevazute la alin. (3).
    (5) Instanta de judecata dispune prin hotarare confiscarea cautiunii, daca masura controlului judiciar pe cautiune a fost inlocuita cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii preventive, pentru motivele prevazute la alin. (9).
    (6) In celelalte cazuri, instanta de judecata, prin hotarare, dispune restituirea cautiunii.
    (7) Dispozitiile alin. (5) si (6) se aplica in masura in care nu s-a dispus plata din cautiune, in ordinea urmatoare, a despagubirilor banesti acordate pentru repararea pagubelor cauzate de infractiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii.
    (8) In cazul in care dispune o solutie de netrimitere in judecata, procurorul dispune si restituirea cautiunii.
    (9) In cazul in care, pe durata masurii controlului judiciar pe cautiune, inculpatul incalca, cu rea-credinta, obligatiile care ii revin sau exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, la cererea motivata a procurorului ori din oficiu, poate dispune inlocuirea acestei masuri cu masura arestului la domiciliu sau a arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.

    SECTIUNEA a 5-a Arestul la domiciliu

    ART. 218
    Conditiile generale de luare a masurii arestului la domiciliu
    (1) Arestul la domiciliu se dispune de catre judecatorul de drepturi si libertati, de catre judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de judecata, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 223 si luarea acestei masuri este necesara si suficienta pentru realizarea unuia dintre scopurile prevazute la art. 202 alin. (1).
    (2) Aprecierea indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1) se face tinandu-se seama de gradul de pericol al infractiunii, de scopul masurii, de sanatatea, varsta, situatia familiala si alte imprejurari privind persoana fata de care se ia masura.
    (3) Masura nu poate fi dispusa cu privire la inculpatul fata de care exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit o infractiune asupra unui membru de familie si cu privire la inculpatul care a fost anterior condamnat definitiv pentru infractiunea de evadare.
    (4) Persoanei fata de care s-a dispus masura arestului la domiciliu i se comunica, sub semnatura, in scris, drepturile prevazute la art. 83, dreptul prevazut la art. 210 alin. (1) si (2), dreptul de acces la asistenta medicala de urgenta, dreptul de a contesta masura si dreptul de a solicita revocarea sau inlocuirea acestei masuri cu o alta masura preventiva, iar in cazul in care persoana nu poate ori refuza sa semneze, se va incheia un proces-verbal.
----------
    Alin. (4) al art. 218 a fost introdus de pct. 149 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 219
    Luarea masurii arestului la domiciliu de catre judecatorul de drepturi si libertati
    (1) Judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune, la propunerea motivata a procurorului, arestul la domiciliu al inculpatului.
    (2) Procurorul inainteaza judecatorului de drepturi si libertati propunerea prevazuta la alin. (1) impreuna cu dosarul cauzei.
    (3) Judecatorul de drepturi si libertati, sesizat conform alin. (1), fixeaza termen de solutionare in camera de consiliu in termen de 24 de ore de la inregistrarea propunerii si dispune citarea inculpatului.
    (4) Neprezentarea inculpatului nu impiedica judecatorul de drepturi si libertati sa solutioneze propunerea inaintata de procuror.
    (5) Judecatorul de drepturi si libertati il audiaza pe inculpat atunci cand acesta este prezent.
    (6) Asistenta juridica a inculpatului si participarea procurorului sunt obligatorii.
    (7) Judecatorul de drepturi si libertati admite sau respinge propunerea procurorului prin incheiere motivata.
    (8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmarire penala, in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestatiei.
    (9) Judecatorul de drepturi si libertati care respinge propunerea de arestare preventiva a inculpatului poate dispune, prin aceeasi incheiere, luarea uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b) si c), daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege.


    ART. 220
    Luarea masurii arestului la domiciliu de catre judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata
    (1) Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata in fata careia se afla cauza poate dispune, prin incheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivata a procurorului sau din oficiu.

Declarat partial neconstitutional la data de 17/01/2017 prin Decizia nr. 22/2017 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 220 alin. (1) din Codul de procedura penala (M.Of. partea I nr. 159 din 03/03/2017)

CURTEA CONSTITUTIONALA - D E C I D E:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Danut Ioan Dariciuc in Dosarul nr. 255/206/2016/a4 al Tribunalului Suceava - Sectia penala si constata ca este neconstitutionala solutia legislativa reglementata de dispozitiile art. 220 alin. (1) din Codul de procedura penala, care permite luarea masurii arestului la domiciliu, in conditiile in care anterior inculpatul a fost arestat preventiv sau la domiciliu in aceeasi cauza, in lipsa unor temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate.
    (2) Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, sesizata conform alin. (1), dispune citarea inculpatului. Audierea inculpatului este obligatorie daca acesta se prezinta la termenul fixat.
----------
    Alin. (2) al art. 220 a fost modificat de pct. 150 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (3) Asistenta juridica a inculpatului si participarea procurorului sunt obligatorii.
    (4) Dispozitiile art. 219 alin. (4), (7) si (9) se aplica in mod corespunzator.

    ART. 221
    Continutul masurii arestului la domiciliu
    (1) Masura arestului la domiciliu consta in obligatia impusa inculpatului, pe o perioada determinata, de a nu parasi imobilul unde locuieste, fara permisiunea organului judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza si de a se supune unor restrictii stabilite de acesta.
    (2) Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are urmatoarele obligatii:
    a) sa se prezinte in fata organului de urmarire penala, a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata ori de cate ori este chemat;
    b) sa nu comunice cu persoana vatamata sau membrii de familie ai acesteia, cu alti participanti la comiterea infractiunii, cu martorii ori expertii, precum si cu alte persoane stabilite de organul judiciar.
----------
    Lit. b) a alin. (2) al art. 221 a fost modificata de pct. 152 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (3) Judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
    (4) In cuprinsul incheierii prin care se dispune masura sunt prevazute in mod expres obligatiile pe care inculpatul trebuie sa le respecte si i se atrage atentia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor care ii revin, masura arestului la domiciliu poate fi inlocuita cu masura arestarii preventive.
    (5) Pe durata masurii, inculpatul poate parasi imobilul prevazut la alin. (1) pentru prezentarea in fata organelor judiciare, la chemarea acestora.
    (6) La cererea scrisa si motivata a inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere, ii poate permite acestuia parasirea imobilului pentru prezentarea la locul de munca, la cursuri de invatamant sau de pregatire profesionala ori la alte activitati similare sau pentru procurarea mijloacelor esentiale de existenta, precum si in alte situatii temeinic justificate, pentru o perioada determinata de timp, daca acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului.
    (7) In cazuri urgente, pentru motive intemeiate, inculpatul poate parasi imobilul, fara permisiunea judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata, pe durata de timp strict necesara, informand imediat despre aceasta institutia, organul sau autoritatea desemnata cu supravegherea sa si organul judiciar care a luat masura arestului la domiciliu ori in fata caruia se afla cauza.
----------
    Alin. (7) al art. 221 a fost modificat de pct. 152 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (8) Copia incheierii judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata prin care s-a luat masura arestului la domiciliu se comunica, de indata, inculpatului si institutiei, organului sau autoritatii desemnate cu supravegherea sa, organului de politie in a carei circumscriptie locuieste acesta, serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor si organelor de frontiera.
    (9) Institutia, organul sau autoritatea desemnate de organul judiciar care a dispus arestul la domiciliu verifica periodic respectarea masurii si a obligatiilor de catre inculpat, iar in cazul in care constata incalcari ale acestora, sesizeaza de indata procurorul, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau instanta de judecata, in cursul judecatii.
    (10) Pentru supravegherea respectarii masurii arestului la domiciliu sau a obligatiilor impuse inculpatului pe durata acesteia, organul de politie poate patrunde in imobilul unde se executa masura, fara invoirea inculpatului sau a persoanelor care locuiesc impreuna cu acesta.
    (11) In cazul in care inculpatul incalca cu rea-credinta masura arestului la domiciliu sau obligatiile care ii revin ori exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara ori instanta de judecata, la cererea motivata a procurorului sau din oficiu, poate dispune inlocuirea arestului la domiciliu cu masura arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.
   

    ART. 222
    Durata arestului la domiciliu
    (1) In cursul urmaririi penale, arestul la domiciliu poate fi luat pe o durata de cel mult 30 de zile.
    (2) Arestul la domiciliu poate fi prelungit in cursul urmaririi penale, numai in caz de necesitate, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 30 de zile.
    (3) In cazul prevazut la alin. (2), prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
    (4) Judecatorul de drepturi si libertati este sesizat in vederea prelungirii masurii de catre procuror, prin propunere motivata, insotita de dosarul cauzei, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei acesteia.
    (5) Judecatorul de drepturi si libertati, sesizat potrivit alin. (4), fixeaza termen de solutionare a propunerii procurorului, in camera de consiliu, mai inainte de expirarea duratei arestului la domiciliu si dispune citarea inculpatului.
    (6) Participarea procurorului este obligatorie.
    (7) Judecatorul de drepturi si libertati admite sau respinge propunerea procurorului prin incheiere motivata.
    (8) Dosarul cauzei se restituie organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de formulare a contestatiei.
    (9) Durata maxima a masurii arestului la domiciliu, in cursul urmaririi penale, este de 180 de zile.
    (10) Durata privarii de libertate dispusa prin masura arestului la domiciliu nu se ia in considerare pentru calculul duratei maxime a masurii arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale.
    (11) Dispozitiile art. 219 alin. (4)-(6) se aplica in mod corespunzator.
    (12) In procedura de camera preliminara si in cursul judecatii, masura arestului la domiciliu poate fi dispusa pe o perioada de cel mult 30 de zile. Dispozitiile art. 239 se aplica in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a 6-a  Arestarea preventiva

    ART. 223
    Conditiile si cazurile de aplicare a masurii arestarii preventive
    (1) Masura arestarii preventive poate fi luata de catre judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, de catre judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, in cursul judecatii, numai daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatul a savarsit o infractiune si exista una dintre urmatoarele situatii:
    a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata, ori a facut pregatiri de orice natura pentru astfel de acte;
    b) inculpatul incearca sa influenteze un alt participant la comiterea infractiunii, un martor ori un expert sau sa distruga, sa altereze, sa ascunda ori sa sustraga mijloace materiale de proba sau sa determine o alta persoana sa aiba un astfel de comportament;
    c) inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau incearca sa realizeze o intelegere frauduloasa cu aceasta;
    d) exista suspiciunea rezonabila ca, dupa punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune sau pregateste savarsirea unei noi infractiuni.
    (2) Masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata si daca din probe rezulta suspiciunea rezonabila ca acesta a savarsit o infractiune intentionata contra vietii, o infractiune prin care s-a cauzat vatamarea corporala sau moartea unei persoane, o infractiune contra securitatii nationale prevazuta de Codul penal si alte legi speciale, o infractiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, santaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscala, ultraj, ultraj judiciar, o infractiune de coruptie, o infractiune savarsita prin mijloace de comunicare electronica sau o alta infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani ori mai mare si, pe baza evaluarii gravitatii faptei, a modului si a circumstantelor de comitere a acesteia, a anturajului si a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor imprejurari privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica.


    ART. 224
    Propunerea de arestare preventiva a inculpatului in cursul urmaririi penale
    (1) Procurorul, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, intocmeste o propunere motivata de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpat, cu indicarea temeiului de drept.
    (2) Propunerea prevazuta la alin. (1), impreuna cu dosarul cauzei, se prezinta judecatorului de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de retinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea.


    ART. 225
    Solutionarea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale
    (1) Judecatorul de drepturi si libertati sesizat conform art. 224 alin. (2) stabileste termenul de solutionare a propunerii de arestare preventiva, fixand data si ora la care solutionarea va avea loc.
    (2) In cazul inculpatului aflat in stare de retinere, termenul de solutionare a propunerii de arestare preventiva trebuie fixat inainte de expirarea duratei retinerii. Ziua si ora se comunica procurorului, care are obligatia de a asigura prezenta inculpatului in fata judecatorului de drepturi si libertati. De asemenea, ziua si ora se aduc la cunostinta avocatului inculpatului, caruia, la cerere, i se pune la dispozitie dosarul cauzei pentru studiu.
    (3) Inculpatul aflat in stare de libertate se citeaza pentru termenul fixat. Termenul se aduce la cunostinta procurorului si avocatului inculpatului, acestuia din urma acordandu-i-se, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei.
    (4) Solutionarea propunerii de arestare preventiva se face numai in prezenta inculpatului, in afara de cazul cand acesta lipseste nejustificat, este disparut, se sustrage ori din cauza starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate nu se prezinta sau nu poate fi adus in fata judecatorului.
    (5) In toate cazurile, este obligatorie asistenta juridica a inculpatului de catre un avocat, ales sau numit din oficiu.
    (6) Participarea procurorului este obligatorie.
    (7) Judecatorul de drepturi si libertati il audiaza pe inculpatul prezent despre fapta de care este acuzat si despre motivele pe care se intemeiaza propunerea de arestare preventiva formulata de procuror.
    (8) Inainte de a proceda la ascultarea inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati ii aduce la cunostinta infractiunea de care este acuzat si dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit impotriva sa.


    ART. 226
    Admiterea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale
    (1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, admite propunerea procurorului si dispune arestarea preventiva a inculpatului, prin incheiere motivata.
    (2) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa pentru cel mult 30 de zile. Durata retinerii nu se deduce din durata arestarii preventive.
    (3) Dupa luarea masurii, inculpatului i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventiva.


    ART. 227
    Respingerea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale
    (1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru arestarea preventiva a inculpatului, respinge, prin incheiere motivata, propunerea procurorului, dispunand punerea in libertate a inculpatului retinut.
    (2) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, judecatorul de drepturi si libertati poate dispune aplicarea uneia dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d).
    (3) Dispozitiile art. 215 alin. (9) se aplica in mod corespunzator.
----------
    Alin. (3) al art. 227 a fost introdus de pct. 154 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 228
    Incunostintarea despre arestarea preventiva si locul de detinere a inculpatului arestat preventiv
    (1) Dupa luarea masurii, inculpatului i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege, motivele pentru care s-a dispus arestarea preventiva.
    (2) Persoanei fata de care s-a dispus masura arestarii preventive i se comunica, sub semnatura, in scris, drepturile prevazute la art. 83, dreptul prevazut la art. 210 alin. (1) si (2), precum si dreptul de acces la asistenta medicala de urgenta, dreptul de a contesta masura si dreptul de a solicita revocarea sau inlocuirea arestarii cu o alta masura preventiva, iar in cazul in care nu poate ori refuza sa semneze, se va incheia un proces-verbal.
    (3) Imediat dupa luarea masurii arestarii preventive, judecatorul de drepturi si libertati de la prima instanta sau de la instanta ierarhic superioara, care a dispus masura, incunostinteaza despre aceasta un membru al familiei inculpatului ori o alta persoana desemnata de acesta. Dispozitiile art. 210 alin. (2) se aplica in mod corespunzator. Efectuarea incunostintarii se consemneaza intr-un proces-verbal.
    (4) Indata dupa introducerea sa intr-un loc de detinere, inculpatul are dreptul de a incunostinta personal sau de a solicita administratiei locului respectiv sa incunostinteze persoanele prevazute la alin. (3) despre locul unde este detinut.
    (5) Dispozitiile alin. (4) se aplica in mod corespunzator si in cazul schimbarii ulterioare a locului de detinere, imediat dupa producerea schimbarii.
    (6) Administratia locului de detinere are obligatia de a aduce la cunostinta inculpatului arestat preventiv dispozitiile alin. (2)-(5), precum si de a consemna intr-un proces-verbal modul in care s-a realizat incunostintarea.
    (7) Inculpatului arestat preventiv nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a face personal incunostintarea decat pentru motive temeinice, care se consemneaza in procesul-verbal intocmit potrivit alin. (6).

    ART. 229
    Luarea masurilor de ocrotire in caz de arestare preventiva in cursul urmaririi penale
    (1) Cand masura arestarii preventive a fost luata fata de un inculpat in a carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoana care, datorita varstei, bolii sau altei cauze, are nevoie de ajutor, autoritatea competenta este incunostintata, de indata, in vederea luarii masurilor legale de ocrotire pentru persoana respectiva.
    (2) Obligatia de incunostintare revine judecatorului de drepturi si libertati de la prima instanta sau de la instanta ierarhic superioara, care a luat masura arestarii preventive, modul de indeplinire a acestei obligatii fiind consemnat intr-un procesverbal.


    ART. 230
    Mandatul de arestare preventiva
    (1) In baza incheierii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, judecatorul de drepturi si libertati de la prima instanta sau, dupa caz, de la instanta ierarhic superioara emite de indata mandatul de arestare preventiva.
    (2) Daca, prin aceeasi incheiere, s-a dispus arestarea preventiva a mai multor inculpati, se emite cate un mandat pentru fiecare dintre ei.
    (3) In mandatul de arestare preventiva se arata:
    a) instanta din care face parte judecatorul de drepturi si libertati care a dispus luarea masurii arestarii preventive;
    b) data emiterii mandatului;
    c) numele, prenumele si calitatea judecatorului de drepturi si libertati care a emis mandatul;
    d) datele de identitate ale inculpatului;
    e) durata pentru care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, cu mentionarea datei la care inceteaza;
    f) aratarea faptei de care este acuzat inculpatul, cu indicarea datei si locului comiterii acesteia, incadrarea juridica, infractiunea si pedeapsa prevazuta de lege;
    g) temeiurile concrete care au determinat arestarea preventiva;
    h) ordinul de a fi arestat inculpatul;
    i) indicarea locului unde va fi detinut inculpatul arestat preventiv;
    j) semnatura judecatorului de drepturi si libertati;
    k) semnatura inculpatului prezent. In cazul in care acesta refuza sa semneze, se va face mentiune corespunzatoare in mandat.
    (4) Cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate si organului de politie.

*) Potrivit Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 14/2012, publicate in Monitorul Oficial nr. 849/2012, in toate cazurile in care mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, insa procedura de executare nu s-a putut realiza potrivit art. 152 alin. 1 din Codul de procedura penala anterior (art. 230 alin. (4) din Codul de procedura penala actual), nu sunt incidente dispozitiile privind masura arestarii preventive in lipsa inculpatului. 
    (4^1) Mandatul de arestare poate fi transmis organelor de politie si prin fax, posta electronica sau prin orice mijloc in masura sa produca un document scris in conditii care sa permita autoritatilor destinatare sa ii stabileasca autenticitatea.
----------
    Alin. (4^1) al art. 230 a fost introdus de pct. 156 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (5) Daca persoana vatamata a solicitat instiintarea sa cu privire la eliberarea in orice mod a persoanei arestate, judecatorul care a emis mandatul consemneaza aceasta intr-un proces-verbal, pe care il preda organului de politie.
    (6) Organul de politie preda exemplarul original al mandatului de arestare preventiva si procesul-verbal prevazut la alin. (5) administratiei locului de detinere.


    ART. 231
    Executarea mandatului de arestare preventiva emis in lipsa inculpatului
    (1) Cand masura arestarii preventive a fost dispusa in lipsa inculpatului, doua exemplare originale ale mandatului emis se inainteaza organului de politie de la domiciliul sau resedinta inculpatului in vederea executarii. In cazul in care inculpatul nu are domiciliul sau resedinta in Romania, exemplarele se inainteaza organului de politie in raza teritoriala a caruia se afla instanta de judecata.
    (2) Mandatul de arestare poate fi transmis organului de politie si prin fax, posta electronica sau prin orice mijloc in masura sa produca un document scris in conditii care sa permita autoritatilor destinatare sa ii stabileasca autenticitatea.
    (3) In situatia in care mandatul de arestare contine erori materiale, dar permite identificarea persoanei si stabilirea masurii dispuse in raport cu datele de identificare ale persoanei existente in evidentele organelor de politie si hotararea instantei de judecata, organul de politie executa masura, solicitand in acelasi timp instantei de judecata indreptarea erorilor materiale sesizate.
    (4) Organul de politie procedeaza la arestarea persoanei aratate in mandat, careia ii preda un exemplar al acestuia, intr-una din formele prevazute la alin. (1) sau (2), dupa care o conduce in cel mult 24 de ore la judecatorul de drepturi si libertati care a dispus masura arestarii preventive sau, dupa caz, la judecatorul de camera preliminara ori completul la care se afla spre solutionare dosarul cauzei.
    (5) In vederea executarii mandatului de arestare preventiva, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta oricarei persoane fizice, fara invoirea acesteia, precum si in sediul oricarei persoane juridice, fara invoirea reprezentantului legal al acesteia, daca exista indicii temeinice din care sa rezulte banuiala rezonabila ca persoana din mandat se afla in domiciliul sau resedinta respectiva.
    (6) In cazul in care arestarea preventiva a inculpatului a fost dispusa in lipsa din cauza starii sanatatii, din cauza de forta majora sau stare de necesitate, inculpatul este prezentat, la incetarea acestor motive, judecatorului de drepturi si libertati care a luat masura ori, dupa caz, judecatorului de camera preliminara sau completului la care se afla spre solutionare dosarul cauzei.
    (7) Judecatorul de drepturi si libertati procedeaza la audierea inculpatului conform art. 225 alin. (7) si (8), in prezenta avocatului acestuia, si, evaluand declaratia inculpatului in contextul probelor administrate si al motivelor avute in vedere la luarea masurii, dispune prin incheiere, dupa audierea concluziilor procurorului, confirmarea arestarii preventive si a executarii mandatului ori, dupa caz, in conditiile prevazute de lege, revocarea arestarii preventive sau inlocuirea acesteia cu una dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d) si punerea in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
----------
    Art. 231 a fost modificat de pct. 157 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 232
    Negasirea persoanei prevazute in mandatul de arestare preventiva
    Cand persoana mentionata in mandatul de arestare preventiva nu a fost gasita, organul de politie insarcinat cu executarea mandatului incheie un procesverbal prin care constata aceasta si instiinteaza judecatorul de drepturi si libertati care a dispus masura arestarii preventive, precum si organele competente pentru darea in urmarire si in consemn la punctele de trecere a frontierei.


    ART. 233
    Durata arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale
    (1) In cursul urmaririi penale, durata arestarii preventive a inculpatului nu poate depasi 30 de zile, in afara de cazul cand este prelungita in conditiile legii.
    (2) Termenul prevazut la alin. (1) curge de la data punerii in executare a masurii fata de inculpatul arestat preventiv.
    (3) Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul, arestarea preventiva dispusa sau prelungita anterior ramane valabila. Durata arestarii preventive se calculeaza potrivit dispozitiilor alin. (1) si (2).


    ART. 234
    Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale
    (1) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate a inculpatului sau exista temeiuri noi care justifica prelungirea masurii.
    (2) Prelungirea arestarii preventive se poate dispune numai la propunerea motivata a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.
    (3) In cazul prevazut la alin. (1), prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea.
    (4) Daca arestarea preventiva a fost dispusa initial de catre un judecator de drepturi si libertati de la o instanta inferioara celei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, prelungirea acestei masuri se poate dispune numai de un judecator de drepturi si libertati de la instanta competenta in momentul solutionarii propunerii de prelungire sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, locul unde s-a constatat savarsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea.
    (5) Cand, in aceeasi cauza, se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul poate sesiza judecatorul de drepturi si libertati cu propunerea de prelungire a arestarii preventive pentru toti inculpatii.


    ART. 235
    Procedura prelungirii arestarii preventive in cursul urmaririi penale
    (1) Propunerea de prelungire a arestarii preventive impreuna cu dosarul cauzei se depun la judecatorul de drepturi si libertati cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive.

Declarat partial neconstitutional la data de 30/04/2015 prin Decizia nr. 336/2015 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala (M.Of. partea I nr. 342 din 19/05/2015)

CURTEA CONSTITUTIONALA - D E C I D E:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Savel Viorel Botezatu in Dosarul nr. 681/86/2015 al Tribunalului Suceava - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 235 alin. (1) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in masura in care nerespectarea termenului "cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive" atrage incidenta art. 268 alin. (1) din Codul de procedura penala.
    (2) Judecatorul de drepturi si libertati fixeaza termen pentru solutionarea propunerii de prelungire a arestarii preventive inainte de expirarea masurii. Ziua si ora stabilite se comunica procurorului, care are obligatia de a asigura prezenta in fata judecatorului de drepturi si libertati a inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului este incunostintat si i se acorda, la cerere, posibilitatea de a studia dosarul cauzei.
    (3) Inculpatul este ascultat de judecatorul de drepturi si libertati asupra tuturor motivelor pe care se intemeiaza propunerea de prelungire a arestarii preventive, in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
    (4) In cazul in care inculpatul arestat preventiv se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului de drepturi si libertati sau cand, din cauza de forta majora ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila, propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta avocatului acestuia, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
    (5) Participarea procurorului este obligatorie.
    (6) Judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra propunerii de prelungire a arestarii preventive inainte de expirarea duratei acesteia.


    ART. 236
    Admiterea propunerii de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale
    (1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, admite propunerea procurorului si dispune prelungirea arestarii preventive a inculpatului, prin incheiere motivata.
    (2) Prelungirea arestarii preventive a inculpatului se poate dispune pentru o durata de cel mult 30 de zile.
    (3) Judecatorul de drepturi si libertati poate acorda in cursul urmaririi penale si alte prelungiri, fiecare neputand depasi 30 de zile. Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator.
    (4) Durata totala a arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil si nu poate fi mai mare de 180 de zile.


    ART. 237
    Respingerea propunerii de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale
    (1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca nu sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru prelungirea arestarii preventive a inculpatului, respinge, prin incheiere motivata, propunerea procurorului, dispunand punerea in libertate a inculpatului la expirarea duratei acesteia, daca nu este arestat in alta cauza.
    (2) Daca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, judecatorul de drepturi si libertati poate dispune inlocuirea arestarii preventive cu una dintre masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b)-d).


    ART. 238
    Arestarea preventiva a inculpatului in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii
    (1) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii, de catre judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, din oficiu ori la propunerea motivata a procurorului, pentru o perioada de cel mult 30 de zile, pentru aceleasi temeiuri si in aceleasi conditii ca si arestarea preventiva dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertati in cursul urmaririi penale. Dispozitiile art. 225, 226 si 228-232 se aplica in mod corespunzator.
    (2) In cursul judecatii, masura prevazuta la alin. (1) se poate dispune de catre instanta de judecata in compunerea prevazuta de lege. In acest caz, mandatul de arestare preventiva este emis de catre presedintele completului.
----------
    Alin. (2) al art. 238 a fost modificat de pct. 158 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (3) Fata de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv in aceeasi cauza, in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara sau al judecatii, se poate dispune din nou aceasta masura numai daca au intervenit temeiuri noi care fac necesara privarea sa de libertate.


    ART. 239
    Durata maxima a arestarii preventive a inculpatului in cursul judecatii in prima instanta
    (1) In cursul judecatii in prima instanta, durata totala a arestarii preventive a inculpatului nu poate depasi un termen rezonabil si nu poate fi mai mare de jumatatea maximului special prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul sesizarii instantei de judecata. In toate cazurile, durata arestarii preventive in prima instanta nu poate depasi 5 ani.
    (2) Termenele prevazute la alin. (1) curg de la data sesizarii instantei de judecata, in cazul in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv, si, respectiv, de la data punerii in executare a masurii, cand fata de acesta s-a dispus arestarea preventiva in procedura de camera preliminara sau in cursul judecatii sau in lipsa.
----------
    Alin. (2) al art. 239 a fost modificat de pct. 159 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (3) La expirarea termenelor prevazute la alin. (1), instanta de judecata poate dispune luarea unei alte masuri preventive, in conditiile legii.
    ART. 240
    Tratamentul medical sub paza permanenta
    (1) In cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii. Motivele care au determinat luarea acestei masuri sunt comunicate de indata procurorului, in cursul urmaririi penale, judecatorului de camera preliminara, in cursul acestei proceduri, sau instantei de judecata, in cursul judecatii.
----------
    Alin. (1) al art. 240 a fost modificat de pct. 160 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (2) Timpul in care inculpatul este internat sub paza permanenta, conform alin. (1), intra in durata arestarii preventive.

    SECTIUNEA a 7-a Incetarea de drept, revocarea si inlocuirea masurilor preventive

    ART. 241
    Incetarea de drept a masurilor preventive
    (1) Masurile preventive inceteaza de drept:
    a) la expirarea termenelor prevazute de lege sau stabilite de organele judiciare;

*) Potrivit Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 7/2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 475 din 01 iunie 2006, neverificarea de catre instanta, in cursul judecatii, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive:

- a inculpatului major inainte de implinirea duratei de 60 de zile, la care se refera art. 160b alin. 1 din CPP anterior [art. 241 alin. 1 lit. a) CPP actual],

- a inculpatului minor cu varsta intre 14 si 16 ani inainte de expirarea duratei de 30 de zile prevazute in art. 160h alin. 2 din CPP anterior [art. 207 alin. 6 CPP actual] si

- a inculpatului minor mai mare de 16 ani inainte de expirarea duratei de 40 de zile prevazute in art. 160h alin. 3 din CPP anterior [ art. 208 alin. (4) CPP actual],

atrage incetarea de drept a masurii arestarii preventive luate fata de inculpati si punerea lor de indata in libertate.

Dispozitiile Deciziei nr. 7/2006, isi mentin carcaterul obligatoriu pentru instante in conditiile in care dispozitiile corespondente din Cod de procedura penala actual prevad cazuri identice de incetare de drept cu cele asupra carora curtea le-a interpretat prin prezenta decizie
    b) in cazurile in care procurorul dispune o solutie de netrimitere in judecata ori instanta de judecata pronunta o hotarare de achitare, de incetare a procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei, de amanare a aplicarii pedepsei ori de suspendare a executarii pedepsei sub supraveghere, chiar nedefinitiva;
    c) la data ramanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus condamnarea inculpatului;
    d) in alte cazuri anume prevazute de lege.
----------
    Lit. d) a alin. (1) al art. 241 a fost modificata de pct. 161 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    e) abrogata;
----------
    Lit. e) a alin. (1) al art. 241 a fost abrogata de pct. 162 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    f) abrogata;
----------
    Lit. f) a alin. (1) al art. 241 a fost abrogata de pct. 162 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    g) abrogata;
----------
    Lit. g) a alin. (1) al art. 241 a fost abrogata de pct. 162 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (1^1) Arestarea preventiva si arestul la domiciliu inceteaza de drept:
    a) in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii in prima instanta, la implinirea duratei maxime prevazute de lege;
    b) in apel, daca durata masurii a atins durata pedepsei pronuntate in hotararea de condamnare.
----------
    Alin. (1^1) al art. 241 a fost introdus de pct. 163 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (2) Organul judiciar care a dispus aceasta masura sau, dupa caz, procurorul, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara ori instanta de judecata in fata careia se afla cauza constata, prin ordonanta sau incheiere, din oficiu, la cerere sau la sesizarea administratiei locului de detinere, incetarea de drept a masurii preventive, dispunand, in cazul celui retinut sau arestat preventiv, punerea de indata in libertate, daca nu este retinut ori arestat in alta cauza.
    (3) Judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata se pronunta, prin incheiere motivata, asupra incetarii de drept a masurii preventive chiar si in lipsa inculpatului. Asistenta juridica a inculpatului si participarea procurorului sunt obligatorii.
    (4) Persoanei fata de care s-a dispus masura preventiva, precum si tuturor institutiilor cu atributii in executarea masurii li se comunica de indata cate o copie de pe ordonanta sau incheierea prin care organul judiciar constata incetarea de drept a masurii preventive.


    ART. 242
    Revocarea masurilor preventive si inlocuirea unei masuri preventive cu o alta masura preventiva
    (1) Masura preventiva se revoca, din oficiu sau la cerere, in cazul in care au incetat temeiurile care au determinat-o ori au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii, dispunandu-se, in cazul retinerii si arestarii preventive, punerea in libertate a suspectului ori a inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
    (2) Masura preventiva se inlocuieste, din oficiu sau la cerere, cu o masura preventiva mai usoara, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1).
    (3) Masura preventiva se inlocuieste, din oficiu sau la cerere, cu o masura preventiva mai grea, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai grea este necesara pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1).
    (4) In cazul in care masura preventiva a fost luata in cursul urmaririi penale de catre procuror sau de catre judecatorul de drepturi si libertati, organul de cercetare penala are obligatia sa il informeze de indata, in scris, pe procuror despre orice imprejurare care ar putea conduce la revocarea sau inlocuirea masurii preventive. Daca apreciaza ca informatiile comunicate justifica revocarea sau inlocuirea masurii preventive, procurorul dispune aceasta sau, dupa caz, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati care a luat masura, in termen de 24 de ore de la primirea informarii. Procurorul este obligat sa sesizeze si din oficiu judecatorul de drepturi si libertati, cand constata el insusi existenta vreunei imprejurari care justifica revocarea sau inlocuirea masurii preventive luate de acesta.
    (5) Cererea de revocare sau inlocuire a masurii preventive formulata de inculpat se adreseaza, in scris, judecatorului de drepturi si libertati, judecatorului de camera preliminara sau instantei de judecata, dupa caz.
----------
    Alin. (5) al art. 242 a fost modificat de pct. 164 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (6) In cursul urmaririi penale, procurorul inainteaza judecatorului de drepturi si libertati dosarul cauzei sau copie de pe acesta certificata de grefa parchetului, in termen de 24 de ore de la solicitarea acestuia de catre judecator.
    (7) In vederea solutionarii cererii, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata fixeaza data de solutionare a acesteia si dispune citarea inculpatului.
----------
    Alin. (7) al art. 242 a fost modificat de pct. 164 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (8) Cand inculpatul este prezent, solutionarea cererii se face numai dupa ascultarea acestuia asupra tuturor motivelor pe care se intemeiaza cererea, in prezenta unui avocat ales sau numit din oficiu. Cererea se solutioneaza si in lipsa inculpatului, atunci cand acesta nu se prezinta, desi a fost legal citat sau cand, din cauza starii de sanatate, din cauza de forta majora ori stare de necesitate, nu poate fi adus, dar numai in prezenta avocatului, ales sau numit din oficiu, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
----------
    Alin. (8) al art. 242 a fost modificat de pct. 164 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (9) Participarea procurorului este obligatorie.
    (10) Daca cererea are ca obiect inlocuirea masurii arestarii preventive sau a masurii arestului la domiciliu cu masura controlului judiciar pe cautiune, daca gaseste cererea intemeiata, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere, data in camera de consiliu, admite in principiu cererea si stabileste valoarea cautiunii, acordand inculpatului termen pentru depunerea ei.
    (11) Daca se depune cautiunea in termenul fixat, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere data in camera de consiliu, admite cererea de inlocuire a masurii preventive cu masura controlului judiciar pe cautiune, stabileste obligatiile ce vor reveni inculpatului pe durata masurii si dispune punerea de indata in libertate a inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.
    (12) Daca nu se depune cautiunea in termenul fixat, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, prin incheiere data in camera de consiliu, in lipsa inculpatului si a procurorului, respinge ca neintemeiata cererea formulata de inculpat.
    (13) Termenul prevazut la alin. (10) curge de la data ramanerii definitive a incheierii prin care se stabileste valoarea cautiunii.

    SECTIUNEA a 8-a  Dispozitii speciale privind masurile preventive aplicate minorilor

    ART. 243
    Conditii speciale de aplicare fata de minori a masurilor preventive
    (1) Fata de suspectul si inculpatul minor se pot dispune masuri preventive potrivit dispozitiilor prevazute in sectiunile 1-7 din prezentul capitol, cu derogarile si completarile prevazute in prezentul articol.
    (2) Retinerea si arestarea preventiva pot fi dispuse si fata de un inculpat minor, in mod exceptional, numai daca efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalitatii si dezvoltarii acestuia nu sunt disproportionate fata de scopul urmarit prin luarea masurii.
    (3) La stabilirea duratei pentru care se ia masura arestarii preventive se are in vedere varsta inculpatului de la data cand se dispune asupra luarii, prelungirii sau mentinerii acestei masuri.
    (4) Cand s-a dispus retinerea sau arestarea preventiva a unui minor, incunostintarea prevazuta la art. 210 si 228 se face, in mod obligatoriu, si catre reprezentantul legal al acestuia sau, dupa caz, catre persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul.
----------
    Alin. (4) al art. 243 a fost modificat de pct. 165 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 244
    Conditii speciale de executare a retinerii si arestarii preventive dispuse fata de minori
    Regimul special de detentie al minorilor, in raport cu particularitatile varstei, astfel incat masurile preventive luate fata de acestia sa nu prejudicieze dezvoltarea lor fizica, psihica sau morala, va fi stabilit prin legea privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal.

 

    CAP. II  Aplicarea provizorie a masurilor de siguranta cu caracter medical


    SECTIUNEA 1  Obligarea provizorie la tratament medical

    ART. 245
    Conditiile de aplicare si continutul masurii
    (1) Judecatorul de drepturi si libertati, pe durata urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, in cursul procedurii de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune obligarea provizorie la tratament medical a suspectului sau inculpatului, daca se afla in situatia prevazuta de art. 109 alin. (1) din Codul penal.
    (2) Masura prevazuta la alin. (1) consta in obligarea suspectului sau inculpatului sa urmeze in mod regulat tratamentul medical prescris de un medic de specialitate, pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.
    (3) Judecatorul de drepturi si libertati si judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra masurii prevazute la alin. (1) in camera de consiliu, prin incheiere motivata. Instanta se pronunta asupra masurii prin incheiere motivata.


    ART. 246
    Procedura de aplicare si de ridicare a masurii
    (1) In cursul urmaririi penale sau al procedurii de camera preliminara, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, procurorul inainteaza judecatorului de drepturi si libertati sau judecatorului de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta o propunere motivata de luare fata de inculpat a masurii obligarii provizorii la tratament medical.
    (2) Propunerea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de expertiza medico-legala din care sa rezulte necesitatea aplicarii masurii obligarii la tratament medical.
    (3) Judecatorul sesizat conform alin. (1) fixeaza termen de solutionare a propunerii in cel mult 5 zile de la data inregistrarii acesteia si dispune citarea suspectului sau inculpatului.
    (4) Cand suspectul sau inculpatul este prezent, solutionarea propunerii se face numai dupa audierea acestuia, in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. Propunerea se solutioneaza si in lipsa suspectului sau inculpatului, atunci cand acesta nu se prezinta, desi a fost legal citat, dar numai in prezenta avocatului, ales sau numit din oficiu, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii.
    (5) Participarea procurorului este obligatorie.
    (6) Suspectul sau inculpatul are dreptul ca la solutionarea propunerii de luare a masurii obligarii provizorii la tratament medical sa fie asistat si de catre un medic desemnat de acesta, care poate prezenta concluzii judecatorului de drepturi si libertati. Suspectul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de medicul specialist desemnat de acesta si la alcatuirea planului terapeutic.
    (7) Judecatorul se pronunta asupra propunerii printr-o incheiere, care poate fi contestata in 5 zile de la pronuntare. Contestarea nu suspenda punerea in aplicare a masurii de siguranta.
    (8) Daca admite propunerea, judecatorul dispune obligarea provizorie la tratament medical a suspectului sau inculpatului si efectuarea unei expertize medico-legale, in cazul in care aceasta nu a fost depusa potrivit alin. (2).
    (9) In cazul cand dupa dispunerea masurii s-a produs insanatosirea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a starii sale de sanatate care inlatura starea de pericol pentru siguranta publica, judecatorul de drepturi si libertati sau judecatorul de camera preliminara care a luat masura dispune, la sesizarea procurorului ori a medicului de specialitate sau la cererea suspectului ori inculpatului sau a unui membru de familie al acestuia, ridicarea masurii luate. Dispozitiile alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunzator.
    (10) Daca dupa dispunerea masurii a fost sesizata instanta prin rechizitoriu, ridicarea acesteia, potrivit alin. (9), se dispune de catre judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza.
    (11) In cursul judecatii in prima instanta si in apel, la propunerea procurorului ori din oficiu, inculpatul poate fi obligat provizoriu la tratament medical de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, care solicita acte medicale concludente sau efectuarea unei expertize medico-legale. Dispozitiile alin. (4)-(9) se aplica in mod corespunzator.
    (12) Daca suspectul sau inculpatul incalca cu rea-credinta masura obligarii provizorii la tratament medical, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta care a luat masura ori in fata careia se afla cauza dispune, la sesizarea procurorului sau a medicului de specialitate ori din oficiu, internarea medicala provizorie a suspectului sau inculpatului, in conditiile prevazute la art. 247.

    SECTIUNEA a 2-a  Internarea medicala provizorie

    ART. 247
    Conditiile de aplicare si continutul masurii
    (1) Judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, pe durata procedurii de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune internarea medicala provizorie a suspectului sau inculpatului care este bolnav mintal ori consumator cronic de substante psihoactive, daca luarea masurii este necesara pentru inlaturarea unui pericol concret si actual pentru siguranta publica.
    (2) Masura prevazuta la alin. (1) consta in internarea medicala nevoluntara a suspectului sau inculpatului intr-o unitate specializata de asistenta medicala, pana la insanatosire sau pana la ameliorarea care inlatura starea de pericol ce a determinat luarea masurii.
    (3) Dispozitiile art. 245 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.


    ART. 248
    Procedura de aplicare si de ridicare a masurii
    (1) In cursul urmaririi penale sau al procedurii de camera preliminara, daca apreciaza ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege, procurorul inainteaza judecatorului de drepturi si libertati sau judecatorului de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta o propunere motivata de luare fata de suspect sau inculpat a masurii internarii medicale provizorii.
    (2) Propunerea prevazuta la alin. (1) va fi insotita de acte medicale concludente sau de expertiza medico-legala psihiatrica.
    (3) Judecatorul sesizat conform alin. (1) fixeaza de indata termen de solutionare a propunerii si dispune aducerea cu mandat a suspectului sau a inculpatului.
    (4) Solutionarea propunerii se face numai dupa audierea suspectului sau inculpatului, daca starea sa de sanatate o permite, in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. Cand suspectul sau inculpatul se afla deja internat intr-o unitate de asistenta medicala si deplasarea sa nu este posibila, judecatorul de drepturi si libertati procedeaza la audierea acestuia, in prezenta avocatului, in locul unde se afla.
    (5) Cand propunerea prevazuta la alin. (1) nu este insotita de expertiza medicolegala psihiatrica, instanta sesizata dispune efectuarea acesteia, luand, daca este cazul, si masura internarii necesare pentru efectuarea expertizei.
    (6) Participarea procurorului este obligatorie.
    (7) Suspectul sau inculpatul are dreptul ca la solutionarea propunerii de luare a masurii internarii medicale ori la alcatuirea concreta a planului terapeutic sa fie asistat si de catre un medic desemnat de acesta, ale carui concluzii sunt inaintate judecatorului de drepturi si libertati.
    (8) Judecatorul se pronunta de indata asupra propunerii, printr-o incheiere care poate fi contestata in 5 zile de la pronuntare. Contestarea nu suspenda punerea in aplicare a masurii de siguranta.
    (9) Daca admite propunerea, judecatorul dispune internarea medicala provizorie a suspectului sau inculpatului si ia masuri pentru efectuarea unei expertize medicolegale psihiatrice, daca aceasta nu a fost facuta potrivit alin. (2).
    (10) Daca judecatorul dispune internarea medicala provizorie, se iau si masurile prevazute la art. 229.
    (11) Daca dupa dispunerea masurii s-a produs insanatosirea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a starii sale de sanatate care inlatura starea de pericol, judecatorul de drepturi si libertati sau judecatorul de camera preliminara care a luat masura dispune, prin incheiere, la sesizarea procurorului ori a medicului curant sau la cererea suspectului ori inculpatului sau a unui membru de familie al acestuia, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice in vederea ridicarii masurii aplicate.
    (12) Daca dupa dispunerea masurii a fost sesizata instanta prin rechizitoriu, ridicarea acesteia, potrivit alin. (11), se dispune de catre judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza.
    (13) In cursul judecatii in prima instanta si in apel, fata de inculpat se poate dispune internarea medicala provizorie, la propunerea procurorului ori din oficiu, de catre instanta in fata careia se afla cauza, pe baza expertizei medico-legale psihiatrice. Dispozitiile alin. (4)-(11) se aplica in mod corespunzator.

 

 

    CAP. III  Masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii


    ART. 249
    Conditiile generale de luare a masurilor asiguratorii
    (1) Procurorul, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea procurorului, in procedura de camera preliminara ori in cursul judecatii, poate lua masuri asiguratorii, prin ordonanta sau, dupa caz, prin incheiere motivata, pentru a evita ascunderea, distrugerea, instrainarea sau sustragerea de la urmarire a bunurilor care pot face obiectul confiscarii speciale sau al confiscarii extinse ori care pot servi la garantarea executarii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a repararii pagubei produse prin infractiune.
    (2) Masurile asiguratorii constau in indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile, prin instituirea unui sechestru asupra acestora.
    (3) Masurile asiguratorii pentru garantarea executarii pedepsei amenzii se pot lua numai asupra bunurilor suspectului sau inculpatului.
    (4) Masurile asiguratorii in vederea confiscarii speciale sau confiscarii extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane in proprietatea sau posesia carora se afla bunurile ce urmeaza a fi confiscate.
    (5) Masurile asiguratorii in vederea repararii pagubei produse prin infractiune si pentru garantarea executarii cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului si ale persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a acestora.
    (6) Masurile asiguratorii prevazute la alin. (5) se pot lua, in cursul urmaririi penale, al procedurii de camera preliminara si al judecatii, si la cererea partii civile. Masurile asiguratorii luate din oficiu de catre organele judiciare prevazute la alin. (1) pot folosi si partii civile.
    (7) Masurile asiguratorii luate in conditiile alin. (1) sunt obligatorii in cazul in care persoana vatamata este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa.
    (8) Nu pot fi sechestrate bunuri care apartin unei autoritati sau institutii publice ori unei alte persoane de drept public si nici bunurile exceptate de lege.
----------
    Art. 249 a fost modificat de pct. 166 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 250
    Contestarea masurilor asiguratorii
    (1) Impotriva masurii asiguratorii luate de procuror sau a modului de aducere la indeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice alta persoana interesata poate face contestatie, in termen de 3 zile de la data comunicarii ordonantei de luare a masurii sau de la data aducerii la indeplinire a acesteia, la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond.
    (2) Contestatia nu este suspensiva de executare.
    (3) Procurorul inainteaza judecatorului de drepturi si libertati dosarul cauzei, in termen de 24 de ore de la solicitarea dosarului de catre acesta.
    (4) Solutionarea contestatiei se face in camera de consiliu, cu citarea celui care a facut contestatia si a persoanelor interesate, prin incheiere motivata, care este definitiva. Participarea procurorului este obligatorie.
    (5) Dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de 48 de ore de la solutionarea contestatiei.
    (6) Impotriva modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii luate de catre judecatorul de camera preliminara ori de catre instanta de judecata, procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice alta persoana interesata poate face contestatie la acest judecator ori la aceasta instanta, in termen de 3 zile de la data punerii in executare a masurii.
    (7) Contestatia nu suspenda executarea si se solutioneaza, in sedinta publica, prin incheiere motivata, cu citarea partilor, in termen de 5 zile de la inregistrarea acesteia. Participarea procurorului este obligatorie.
    (8) Dupa ramanerea definitiva a hotararii, se poate face contestatie potrivit legii civile numai asupra modului de aducere la indeplinire a masurii asiguratorii.
    (9) Intocmirea minutei este obligatorie.


    ART. 251
    Organele care aduc la indeplinire masurile asiguratorii
    Ordonanta de luare a masurii asiguratorii se aduce la indeplinire de catre organele de cercetare penala.


    ART. 252
    Procedura sechestrului
    (1) Organul care procedeaza la aplicarea sechestrului este obligat sa identifice si sa evalueze bunurile sechestrate, putand recurge, daca este cazul, la evaluatori sau experti.
    (2) Bunurile perisabile, obiectele din metale sau pietre pretioase, mijloacele de plata straine, titlurile de valoare interne, obiectele de arta si de muzeu, colectiile de valoare, precum si sumele de bani care fac obiectul sechestrului vor fi ridicate in mod obligatoriu.
    (3) Bunurile perisabile se predau autoritatilor competente, potrivit profilului de activitate, care sunt obligate sa le primeasca si sa le valorifice de indata.
    (4) Metalele sau pietrele pretioase ori obiectele confectionate cu acestea si mijloacele de plata straine se depun la cea mai apropiata institutie bancara.
    (5) Titlurile de valoare interne, obiectele de arta sau de muzeu si colectiile de valoare se predau spre pastrare institutiilor de specialitate.
    (6) Obiectele prevazute la alin. (4) si (5) se predau in termen de 48 de ore de la ridicare. Daca obiectele sunt strict necesare urmaririi penale, procedurii de camera preliminara sau judecatii, depunerea se face ulterior, dar nu mai tarziu de 48 de ore de la pronuntarea in cauza a unei solutii definitive.
    (7) Obiectele sechestrate se pastreaza pana la ridicarea sechestrului.
    (8) Sumele de bani rezultate din valorificarea facuta potrivit alin. (3), precum si sumele de bani ridicate potrivit alin. (2) se consemneaza, dupa caz, pe numele suspectului sau inculpatului ori al persoanei responsabile civilmente, la dispozitia organului judiciar care a dispus instituirea sechestrului, caruia i se preda recipisa de consemnare a sumei, in termen de cel mult 3 zile de la ridicarea banilor ori de la valorificarea bunurilor.
    (9) Celelalte bunuri mobile sechestrate sunt puse sub sigiliu sau ridicate, putandu-se numi un custode.


    ART. 252^1
    Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate
    (1) In cursul procesului penal, inainte de pronuntarea unei hotarari definitive, procurorul sau instanta de judecata care a instituit sechestrul poate dispune de indata valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci cand exista acordul acestuia.
    (2) In cursul procesului penal, inainte de pronuntarea unei hotarari definitive, atunci cand nu exista acordul proprietarului, bunurile mobile asupra carora s-a instituit sechestrul asigurator pot fi valorificate, in mod exceptional, in urmatoarele situatii:
    a) atunci cand, in termen de un an de la data instituirii sechestrului, valoarea bunurilor sechestrate s-a diminuat in mod semnificativ, respectiv cu cel putin 40% in raport cu cea de la momentul dispunerii masurii asiguratorii. Dispozitiile art. 252 alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in acest caz;
    b) atunci cand exista riscul expirarii termenului de garantie sau cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra unor animale sau pasari vii;
    c) atunci cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra produselor inflamabile sau petroliere;
    d) atunci cand sechestrul asigurator s-a aplicat asupra unor bunuri a caror depozitare sau intretinere necesita cheltuieli disproportionate in raport cu valoarea bunului.
    (3) In cursul procesului penal, inainte de pronuntarea unei hotarari definitive, atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: proprietarul nu a putut fi identificat si valorificarea nu se poate face potrivit alin. (2), autovehiculele asupra carora s-a instituit sechestrul asigurator pot fi valorificate, in urmatoarele situatii:
    a) atunci cand acestea au fost folosite, in orice mod, la savarsirea unei infractiuni;
    b) daca de la data instituirii masurii asiguratorii asupra acestor bunuri a trecut o perioada de un an sau mai mare.
    (4) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile facuta potrivit alin. (1) si (2) se consemneaza pe numele suspectului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente, la dispozitia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 252 alin. (8) referitoare la depunerea recipisei se aplica in mod corespunzator.
    (5) Sumele de bani rezultate din valorificarea bunurilor mobile facuta potrivit alin. (3) se consemneaza pe numele faptuitorului, suspectului, inculpatului sau al persoanei responsabile civilmente ori, dupa caz, intr-un cont special constituit in acest sens, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, la dispozitia organului judiciar care a dispus sechestrul. Prevederile art. 252 alin. (8) referitoare la depunerea recipisei se aplica in mod corespunzator.
----------
    Art. 252^1 a fost introdus de pct. 167 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 252^2
    Valorificarea bunurilor mobile sechestrate in cursul urmaririi penale
    (1) In cursul urmaririi penale, atunci cand nu exista acordul proprietarului, daca procurorul care a instituit sechestrul apreciaza ca se impune valorificarea bunurilor mobile sechestrate, il sesizeaza cu o propunere motivata de valorificare a bunurilor sechestrate pe judecatorul de drepturi si libertati.
    (2) Judecatorul de drepturi si libertati sesizat in conditiile alin. (1) fixeaza un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt chemate partile, precum si custodele bunurilor, atunci cand a fost desemnat unul. Participarea procurorului este obligatorie.
    (3) La termenul fixat, in camera de consiliu, se aduce la cunostinta partilor si a custodelui faptul ca se intentioneaza valorificarea bunurilor mobile sechestrate si li se pune in vedere ca au dreptul de face observatii sau cereri legate de bunurile ce urmeaza a fi valorificate. Dupa examinarea obiectiilor si cererilor facute de parti sau custode, judecatorul de drepturi si libertati dispune prin incheiere motivata asupra valorificarii bunurilor mobile prevazute la art. 252^1 alin. (2). Lipsa partilor legal citate nu impiedica desfasurarea procedurii.
    (4) Impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati prevazute la alin. (2) se poate face contestatie la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta ierarhic superioara de catre parti, custode, procuror, precum si de catre orice alta persoana interesata in termen de 10 zile.
    (5) Termenul prevazut la alin. (4) curge de la comunicare pentru procuror, parti sau custode sau de la data cand au luat la cunostinta de incheiere in cazul altor persoane interesate.
    (6) Partile sau custodele pot face contestatie numai impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi si libertati a dispus valorificarea bunurilor mobile sechestrate. Procurorul poate face contestatie numai impotriva incheierii prin care judecatorul de drepturi si libertati a respins propunerea de valorificare a bunurilor mobile sechestrate.
    (7) Contestatia prevazuta la alin. (4) este suspensiva de executare. Judecarea cauzei se face de urgenta si cu precadere, iar hotararea prin care se solutioneaza contestatia este definitiva.
----------
    Art. 252^2 a fost introdus de pct. 167 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 252^3
    Valorificarea bunurilor mobile sechestrate in cursul judecatii
    (1) In cursul judecatii, instanta de judecata, din oficiu sau la cererea procurorului, a uneia dintre parti sau a custodelui, poate dispune asupra valorificarii bunurilor mobile sechestrate. In acest scop, instanta de judecata fixeaza un termen, care nu poate fi mai scurt de 10 zile, la care sunt citate in camera de consiliu partile, precum si custodele bunurilor, atunci cand a fost desemnat unul. Participarea procurorului este obligatorie.
    (2) La termenul fixat, se pune in discutia partilor, in camera de consiliu, valorificarea bunurilor mobile sechestrate si li se pune in vedere ca au dreptul de a face observatii sau cereri legate de acestea. Lipsa partilor legal citate nu impiedica desfasurarea procedurii.
    (3) Asupra valorificarii bunurilor mobile sechestrate, precum si cu privire la cererile prevazute la alin. (2), instanta de judecata dispune prin incheiere motivata. Incheierea instantei este definitiva.
----------
    Art. 252^3 a fost introdus de pct. 167 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 252^4
    Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate
    (1) Impotriva modului de aducere la indeplinire a incheierii prevazute de art. 252^2 alin. (3) sau a hotararii judecatoresti de valorificare a bunurilor mobile sechestrate, prevazuta de art. 252^2 alin. (7) sau art. 252^3 alin. (3), suspectul sau inculpatul, partea responsabila civilmente, custodele, orice alta persoana interesata, precum si procurorul pot formula, in cursul procesului penal, contestatie la instanta competenta sa solutioneze cauza in prima instanta.
    (2) Contestatia prevazuta la alin. (1) se face in termen de 15 zile de la indeplinirea actului contestat.
    (3) Instanta solutioneaza contestatia de urgenta si cu precadere, in sedinta publica, cu citarea partilor, prin incheiere definitiva.
    (4) Dupa solutionarea definitiva a procesului penal, daca nu s-a facut contestatie impotriva modului de aducere la indeplinire a incheierii sau a hotararii judecatoresti de valorificare a bunurilor mobile sechestrate prevazute la alin. (1), se poate face contestatie potrivit legii civile.
----------
    Art. 252^4 a fost introdus de pct. 167 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 253
    Procesul-verbal de sechestru si notarea sau inscrierea ipotecara
    (1) Organul care aplica sechestrul incheie un proces-verbal despre toate actele efectuate potrivit art. 252, descriind in amanunt bunurile sechestrate, cu indicarea valorii lor. In procesul-verbal se arata si bunurile exceptate de lege de la urmarire, potrivit dispozitiilor art. 249 alin. (8), gasite la persoana careia i s-a aplicat sechestru. De asemenea, se consemneaza obiectiile suspectului sau inculpatului ori ale partii responsabile civilmente, precum si cele ale altor persoane interesate.
    (2) In procesul-verbal prevazut la alin. (1) se mentioneaza si faptul ca partile au fost incunostintate ca:
    a) pot solicita valorificarea bunului sau bunurilor sechestrate, in temeiul art. 252^1 alin. (1);
    b) in cursul procesului penal, inainte de pronuntarea unei hotarari definitive, bunurile mobile asupra carora s-a instituit sechestrul asigurator pot fi valorificate de catre organul judiciar, chiar si fara consimtamantul proprietarului, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 252^1 alin. (2).
    (3) Un exemplar al procesului-verbal prevazut la alin. (1) se lasa persoanei asupra bunurilor careia s-a aplicat sechestrul, iar in lipsa acesteia, celor cu care locuieste, administratorului, portarului sau celui care in mod obisnuit il inlocuieste ori unui vecin. In cazul cand o parte din bunuri sau totalitatea lor au fost predate unui custode, se lasa acestuia o copie de pe procesul-verbal. Un exemplar se inainteaza si organului judiciar care a dispus luarea masurii asiguratorii, in termen de 24 de ore de la incheierea procesului-verbal.
    (4) Pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent notarea ipotecara asupra bunurilor sechestrate, anexand copie de pe ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus sechestrul si un exemplar al procesului-verbal de sechestru.
    (5) Prevederile alin. (4) se aplica in mod corespunzator si cu privire la dispunerea inscrierii ipotecare asupra bunurilor mobile.
----------
    Art. 253 a fost modificat de pct. 168 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 254
    Poprirea
    (1) Sumele de bani datorate cu orice titlu suspectului ori inculpatului sau partii responsabile civilmente de catre o a treia persoana ori de catre cel pagubit sunt poprite in mainile acestora, in limitele prevazute de lege, de la data primirii ordonantei sau incheierii prin care se infiinteaza sechestrul.
    (2) Sumele de bani prevazute la alin. (1) vor fi consemnate de catre debitori, dupa caz, la dispozitia organului judiciar care a dispus poprirea sau a organului de executare, in termen de 5 zile de la scadenta, recipisele urmand a fi predate procurorului, judecatorului de camera preliminara ori instantei de judecata in termen de 24 de ore de la consemnare.


    ART. 255
    Restituirea lucrurilor
    (1) Daca procurorul sau judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, in procedura de camera preliminara ori in cursul judecatii, constata, la cerere sau din oficiu, ca lucrurile ridicate de la suspect ori inculpat sau de la orice persoana care le-a primit spre a le pastra sunt proprietatea persoanei vatamate sau a altei persoane ori au fost luate pe nedrept din posesia sau detinerea acestora, dispune restituirea acestor lucruri. Dispozitiile art. 250 se aplica in mod corespunzator.
    (2) Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai daca prin aceasta nu sunt ingreunate stabilirea situatiei de fapt si justa solutionare a cauzei si cu obligatia pentru cel caruia ii sunt restituite sa le pastreze pana la pronuntarea unei solutii definitive in procesul penal.


    ART. 256
    Restabilirea situatiei anterioare
    Instanta de judecata, in cursul judecatii, poate lua masuri de restabilire a situatiei anterioare savarsirii infractiunii, cand schimbarea acelei situatii a rezultat din comiterea infractiunii, iar restabilirea este posibila.

Aici: Codul de procedura penala actualizat 2018

 
PARTEA GENERALA


Titlul I - Principiile si limitele aplicarii legii procesuale penale art. 1-13


Titlul II - Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal art. 14-28


Titlul III - Participantii in procesul penal art. 29-96


Titlul IV - Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii art. 97-201


Titlul VI - Acte procesuale si procedurale comune art. 257-284


PARTEA SPECIALA


Titlul I - Urmarirea penala art. 285-341


Titlul II  - Camera preliminara art. 342-348


Titlul III -  Judecata art. 349-477 indice 1


Titlul IV - Proceduri speciale art. 478-549 indice 1


Titlul V - Executarea hotararilor penale art. 550-601


Titlul VI - Dispozitii finale art. 602-603

 

de
Data aparitiei: 11 Iunie 2018
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Masurile preventive si alte masuri procesuale art. 202-256 Codul de procedura penala 2018":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 2 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Furt calificat

Intrebare: buna ziua.am si eu niste intrebari. in cazul in care in urma unui furt calificat , persoana pagubita a fost de acord sa isi retraga plangerea in urma unui act semnat la notar prin care urmeaza sa ii returnez paguba in rate lunare, dosarul mai poate ajunge sa se judece ? de la unii am inteles ca nu , de la altii am inteles ca se va judeca si risc puscarie cu suspendare sau o amenda care poate ajunge pana la echivalentul pagubei care se ridica in jurul sumei de 14.000 ron.. persoana pagubita a facut doar o plangere la politie.. nu stiu exact cum se procedeaza dar urma sa mai faca una prin care sa ma dea in urmarire generala... apoi a fost de acord sa isi retraga plangerea datorita acelui act la notar (act pe care s-a girat cu casa proprietatea parintilor..) e posibil sa fac puscarie chiar daca isi retrage plangerea? si sa mai platesc si o amenda si dosar penal ? sau scap doar cu amenda administrativa ?

Raspuns: Daca furtul nu face parte din categoria acelora care se urmaresc doar la plangerea prealabila a pers... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016