Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Observatii privind modificarea statutului judecatorilor si procurorilor

Consideratii generale

Proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii anuleaza independenta puterii judecatoresti pe care o subordoneaza administrativ spre a controla astfel actul de justitie si pe magistrati intr-o parodie institutionala denumita inspectie judiciara independenta, ea insasi subordonata executivului incalcand astfel flagrant Constitutia si in mod complet toate reglementarile internationale privind independenta puterii judecatoresti, inclusiv a Mecanismului de Cooperare si Verificare a carui realizare pretinde ca o indeplineste.

Practic, noua reglementare vizeaza destructurarea statului de drept prin subordonarea puterii judecatoresti din moment ce aplicarea dreptului material ori procesual, hotararea judecatoreasca si activitatea intrinsec legata de actul de justitie constituie obiect de ancheta administrativa, exercitata atat de Inspectia Judiciara, cat si de alte entitati executive spre a subordona in mod absolut actul de justitie puterii executive.

Realizarea obiectului inserat in Mecanismului de Cooperare si Verificare viza reformarea sistemului disciplinar, si nu lipsirea actului de justitie de componenta legitima a independentei puterii judecatoresti – exclus a fi supus controlului si cenzurii administrative in afara cailor de atac, subordonare exclusa in mod absolut.

Tot astfel, Mecanismul de Cooperare si Verificare recomanda intarirea si consolidarea inspectiei judiciare si nu predarea dintre prerogativele de esenta altor institutii, straine sau nu de sistem cu consecinta diminuarii capacitatii inspectiei judiciare ce s-a dorit a fi consolidata si, mai ales, cu subminarea independentei ei, din moment ce titulari ai actiunii disciplinare sunt entitati executive ce se pot intruziona nepermis in actul de justitie si in prerogativele inspectiei judiciare.
Softuri de Legislatia Muncii
Softuri de Legislatia Muncii

Vezi detalii

Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului
Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului

Vezi detalii

Diurna legala in Romania si in strainatate
Diurna legala in Romania si in strainatate

Vezi detalii



1. Continutul abaterilor disciplinare vizate prin modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

Nu poate fi inclusa niciodata in structura abaterii disciplinare activitatea jurisdictionala din moment ce tocmai aceasta constituie obiectul de reglementare a independentei judecatoresti care trebuie sa fie sustrasa oricarui control al executivului sau legislativului, consecinta a separatiei puterilor in stat, consacrata constitutional.

Aceasta inseamna ca abaterea judiciara poate aduce sub auspiciile ei doar conduitele de ordin exterior care nu privesc actul de justitie in sine, ci desfasurarea regulamentara a activitatii de sistem, forma exterioara de indeplinire a sarcinilor de serviciu, precum si celelalte chestiuni care sunt atat de indepartate de esenta activitatii jurisdictionale propriu zise incat fac parte din ordinea exterioara.

Prin urmare, trebuie facuta distinctie intre activitatea jurisdictionala, adica aplicarea normelor de drept material si procesual rezervata exclusiv actului de justitie, supusa doar controlului judecatoresc prin sistemul cailor de atac si activitatea exterioara acesteia, care poate face obiectul abaterii disciplinare sub aspectul conduitei magistratilor, pana la limita la care se poate aduce atingere independentei magistratului.

De aici rezulta ca incriminarea ca abatere disciplinara a conduitelor prevazute de art.99 lit. a, e, i din Proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor atinge grav actul de justitie in insasi substanta lui, din moment ce controlul administrativ examineaza aplicarea legii de catre judecator (norma de drept material ori procesual) si hotararea judecatoreasca (motivare, continut), actul de judecata fiind repus in discutie de o autoritate care nu este judiciara.

Asadar, este exclus a fi incriminate disciplinar urmatoarele activitati desfasurate de judecator in instrumentarea cauzei – pregatirea sedintei de judecata, conducerea sedintei si toate actele de natura procedurala, pronuntarea asupra cererilor de abtinere si recuzare ori aplicarea legii materiale sau procesuale – ca si hotararea judecatoreasca, spre a nu se aduce atingere substantei actului de judecata care trebuie sustras controlului administrativ.

In consecinta, pot fi supuse controlului disciplinar doar conduitele care vizeaza modul de indeplinire a obligatiei de serviciu de catre magistrat regulamentar si neintarziat, adica forma exterioara de indeplinire a acestora, cum ar fi: termenul de redactare a hotararii judecatoresti, inceperea punctuala a sedintei, respectarea principiului de a judeca cauzele cu arestati cu celeritate, obligatia de a purta roba ori relationarea adecvata cu participantii la proces etc., deoarece legatura acestora cu actul de justitie in sine este redusa, exterioara si ulterioara actului de justitie.

In concluzie, Proiectul pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor nu respecta coordonatele Mecanismului de Cooperare si Verificare care viza realizarea unui catalog detaliat si specific de abateri disciplinare, si nu supunerea activitatii judiciare controlului administrativ, abateri ca cele inserate in proiect vizand nerespectarea dispozitiilor de drept material si procesual, motivarea hotararilor judecatoresti, abtinerea etc. sunt componente ce fac parte intrinsec din activitatea judecatoreasca si, in consecinta, nu sunt susceptibile de a constitui obiect de urmarire disciplinara.

2. Organizarea inspectiei judiciare vizata prin modificarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Organizarea inspectiei judiciare, in viziunea Proiectului de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii inseamna destructurarea unei institutii care, in viziunea Mecanismului de Cooperare si Verificare trebuie intarita si concentrata pe investigatia disciplinara, fara ca acestei institutii sa i se reproseze structura ori procedura urmaririi disciplinare.

In fapt, Inspectia Judiciara este transformata intr-o entitate autonoma cu personalitate juridica care functioneaza la nivel national art. 641 si nu este independenta decat operational din moment ce inspectorul sef si cel adjunct pot fi revocati pe baza raportului anual de audit prevazut de art 644 din lege, adica audit extern in conditiile in care auditarea tuturor institutiilor din Romania este interna potrivit Legii nr 672/2002 privind auditul public intern si a Ordinului Ministrului Finantelor nr- 1647/2005.

Reorganizarea Inspectiei Judiciare, in loc sa intareasca capacitatea inspectiei judiciare o submineaza, din moment ce activitatea de esenta a inspectiei judiciare – urmarirea disciplinara – nu apartine structurilor de inspectie, ci executivului (ministrul justitiei si procurorul general de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie) si presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, caz in care Inspectia Judiciara devine executantul neindependent al acestor titulari intr-o procedura subordonatorie fata de acestia si fara puterea unei decizii proprii si independente.

Practic, ministrul justitiei, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie dispun clasarea ori completarea verificarii, inceperea cercetarii disciplinare ori din nou completarea verificarii prealabile (art. 45) ceea ce inseamna ca independenta inspectorilor este doar formala, ei fiind de fapt subordonati executivului si presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ambele situatii fiind nepermise. Fiecare dintre ele pot discretionar urmari disciplinar judecatorii cu pericolul extrem de grav de preluare de fapt a prerogativelor Inspectiei, a carei activitate nu consta decat in a strange materialele si informatiile necesare conturarii continutului abaterii disciplinare, Inspectia fiind astfel controlata si subordonata in principala sa activitate care s-a dorit a fi intarita si nu substituita ca putere de initiativa si decizie in gestionarea aspectelor disciplinare. Procedandu-se astfel se aduce o grava atingere independentei justitiei in componenta disciplinara a activitatii puterii judecatoresti cu reverberatii in cariera magistratilor.

Sub acest aspect, Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii reprezinta cea mai grava intruziune in activitatea puterii judecatoresti prin intermediul inspectorilor, ei insisi deveniti executanti ai executivului.

Tot astfel, nici presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate fi titular al actiunii disciplinare, deoarece judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care se pronunta in cauzele disciplinare irevocabil fac parte din aceeasi instanta, afectand astfel aparenta de impartialitate, si tot astfel se afla in raporturi de dependenta administrativa fata de presedintele instantei.

Pe de alta parte, daca s-a urmarit a se intari corpul de inspectori, independenta acestora nu trebuie sa se exercite concurent cu alte entitati, in raport cu care actele intocmite de inspectori nu mai au caracter independent fiind supuse deciziei acestor entitati.

Inspectia trebuie sa fie independenta, ceea ce inseamna ca autonomia este doar o conditie a independentei, calitate a Inspectiei Judiciare care nu poate fi partajata cu alti titulari ai actiunii disciplinare, in raport cu care Inspectia devine doar executantul lor, abolind astfel cerinta independentei actului de inspectie, prin substituirea titularului, actiuni disciplinare in raport cu care Inspectia Judiciara nu are nici initiativa si nici putere de decizie, ci doar de executare a dispozitiilor trasate de acestia.

A fi independent inseamna a gestiona in conditii de neingerinta o activitate fara a depinde de cineva (in cazul nostru de executiv ori alte entitati straine corpului de judecatori) ori de initiativele altcuiva, si fara a tine cont de ele, avand deci in activitatea de urmarire disciplinara initiativa proprie si exclusiva, nu si executare a dispozitiilor acestora in urmarirea disciplinara.

In afara celor trei titulari ai actiunii disciplinare neapartinatori corpului de inspectori, fiecare dintre inspectorii incadrati la Inspectia Judiciara in parte este titular de actiune disciplinara, ceea ce inseamna o disparitate de aprecire a faptelor in absenta comisiilor de disciplina, contrar Mecanismului de Cooperare si Verificare care recomanda unificarea practicii inspectorilor. Aceasta extensie fara filtrul comisiei de disciplina conduce la o suprapunere a urmaririi disciplinare cu celelalte atributii ale inspectiei (management, apararea independentei si impartialitatii etc.) si a urmaririlor disciplinare in sine, Mecanismul de Cooperare si Verificare nefacand nicio recomandare in aceasta privinta, ceea ce inseamna ca procedura prin intermediul comisiei de disciplina a fost omologata ca eficienta si, mai ales, unificatoare de practica in materie.

Mai mult, rezolutia de respingere a sesizarii poate fi atacata cu recurs de catre persoana care a formulat sesizarea la Curtea de Apel Bucuresti, care conform art. 46 pct. a lit. b din Proiect poate pronunta solutia de sesizare a sectiei corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu actiune disciplinara, ceea ce inseamna ca si instanta a devenit titular de actiune.

Art. 646 alin. 2 nu include in tematica de concurs dreptul material a carui incalcare constituie abatere disciplinara, adica obiectul de verificat.

Ramane neclara situatia inspectorilor care la data intrarii in vigoare a legii ocupa functia prin detasare, precum si a inspectorului sef, considerat in viziunea Proiectului a nu mai ocupa nici macar functia de inspector, atingere de statut si drepturi care nu poate fi calificata decat ca o ingerinta discretionara a executivului in organizarea si reconfigurarea noii institutii.

In concluzie
Inspectia Judiciara nu isi intareste capacitatea si nici nu este independenta din moment ce nu isi exclusiveaza atributele urmaririi disciplinare, ci este subordonata executivului si altor entitati, precum si cvasitotalitatii inspectorilor, fiecare dintre ei putand fi titulari ai actiunii disciplinare.

Inspectia Judiciara, executant al ministrului justitiei in urmarirea disciplinara reprezinta cea mai grava interferenta in activitatea Inspectiei Judiciare si in independenta puterii judecatoresti din moment ce continutul abaterilor disciplinare vizeaza actul de justitie, pe care il supune paralel si controlului administrativ exercitat de executiv.

Nu se atinge, consecinta a acestui proiect, nici conditionalitatea Mecanismului de Cooperare si Verificare, care nu a vizat restructurarea institutiei Inspectiei Judiciare si procedura de urmarire disciplinara, ci in mod exclusiv incriminarea de noi abateri disciplinare si multiplicarea sanctiunilor aferente, precum si evaluarea activitatii Inspectiei si inspectorilor cu reevaluarea procedurii de selectie a inspectorilor, toate acestea trebuind a fi finalizate pana in decembrie 2011.

Prof.univ.dr. Mona Maria PIVNICERU
Judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie
Presedinte al Asociatiei Magistratilor din Romania


Descarca materialele integrale:

* Observatii privind Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

* Observatii privind Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Anexa 1. Modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

* Observatii privind Proiectul de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Anexa 2. Modificarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Data aparitiei: 08 Iulie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Observatii privind modificarea statutului judecatorilor si procurorilor":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 2 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Credit cu buletinul 2007 - Rate neplatite

Intrebare: Buna ziua! In anul 2007 am contractat un credit de nevoi personale fara garantii in valoare de 8500 EUR. Durata de creditare a fost de 9 ani , respectiv 2007-2016. Eu am platit ratele la timp de un an dupa care din cauza pierderii locului de munca nu am mai avut posibilitati financiare ptr. a platii in continuare.. Din cauza lipsei de perspectiva din Romania am plecat in acel an in strainatate la munca si din cate imi amintesc creditul parca a fost cesionat unei firme de colectare creante. Mentionez ca eu in 2008 nu detineam bunuri pe numele meu, nu mai eram angajat in Romania, si nu mai locuiam la vechea adresa, situatia mea financiara era dezolanta.. In anul 2011 am revenit ptr o perioada de 9 luni in Romania si am fost angajat cu salar minim pe economie. In acest an am putut sa imi deschid un cont la o banca si sami fac un abonament la romtelecom ceea ce mi sa parut un bic bizar sincer eu banuind ca bonitatea mea va fi practic zero.. La sfarsitul anului 2011 am plecat din nou din tara si avand un job stabil aici de mai bine de 3 ani nici nu m-am mai gandit serios sa ma intorc in urmatorii 5 ani... Insa faptul ca a existat o continuitate in viata mea profesionala, mi-a adus beneficii financiare si ipe mine ma adus in punctul in care pot sa imi fac ganduri despre problema cu creditul lasat in urma in Romania. Pe forumuri sunt diverse postari si pareri legate de prescrierea dupa 3 ani.. Cum se aplica acesta prescriere in cazul meu? Se aplica defapt? Ultima plata sa facut in 01.2008 si eu contact de atunci nu am mai avut cu nimeni...nici cu banca nici cu firma de colectari creante.. Cum s-ar fi putut intrerupe prescrierea de 3 ani in cazul meu de catre banca sau de catre firma de recuperari creanta? Risc sa activez vreun "monstru" daca fac o cerere la Biroul de Credit ptr a vedea situatia mea? Din cate stiu trebuie sa trimit o copie dupa buletin, iar in noul buletin figurez cu o noua adresa ( la care nu locuiesc eu fiind plecat ). Pe mine doar m-a ajutat cineva sa-mi fac mutatia ..ptr ca trebuia reinoit buletinul..nu as vrea sa-i pun recuperatorii pe cap persoanei respective..! Se transmite adresa mea noua bancii si firmei de recuperari? Ultima mea intrebare este legata de biroul de credit, si anume: O sa fiu toata viata inregistrat in biroul de credit ca rau platnic daca nu achit acest credit? Termenul de 4 ani de stergere se aplica doar la creditele achitate? Va multumesc anticipat Marcel

Raspuns: Buna ziua, am citit tot aici pe un forum urmatorul caz similar cu al dv.:o doamna nu mai platise c... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice