Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Opiniile magistratilor fata de proiectul de lege referitor la abaterile disciplinare

Nota centralizatoare privind opiniile magistratilor de la instante si parchete fata de proiectul de lege supus dezbaterii publice de Ministerul Justitiei referitor la abaterile disciplinare, procedura disciplinara, organizarea Inspectiei Judiciare si statutul inspectorilor judiciari

La data de 14 iunie 2011, Ministerul Justitiei a supus dezbaterii publice proiectul Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Principalele reglementari propuse se refera la abaterile disciplinare, procedura disciplinara, organizarea Inspectiei Judiciare si statutul inspectorilor judiciari.

Consiliul Superior al Magistraturii a consultat magistratii de la instante si parchete.

Pentru o mai buna sistematizare, punctele de vedere exprimate de catre magistrati vor fi expuse distinct, in functie de subiectul la care se refera:

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Telemunca Avantaje Dezavantaje Optimizare cost


Nou A aparut Legea 81 2018 privind TELEMUNCA  Sunteti pasibil de amenzi intre 2 000 si 10 000 de lei Prof univ dr Raluca Dimitriu v-a pregatit un material de exceptie care va explica in detaliu ce obligatii aveti ca angajator care sunt capcanele fiecarui articol din noua lege cum puteti evita din start amenzi dure In mod sigur si dvs...

Oferta Speciala
valabila 48h


I. Referitor la modificarea Legii nr.304/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (art. I din proiectul Legii), opinia generala este aceea ca proiectul legii extinde sfera abaterilor disciplinare si sfera sanctiunilor disciplinare, ceea ce este de natura sa creeze o forma de presiune asupra magistrafilor si contravine principiului independentei justitiei si celui al garantarii dreptului la un proces echitabil.

S-a aratat ca responsabilizarea sistemului judiciar trebuie sa se realizeze prin reformarea legislatiei, a conditiilor de lucru (scheme de personal, dotari materiale), a atitudinii fata de actul de justitie si nicidecum prin „inasprirea" sistemului disciplinar, prin fixarea unui cadru coercitiv in care magistratii sa-si desfasoare activitatea sub presiunea cercetarii disciplinare si a posibilelor sanctiuni.
Perioada de schimbari fundamentale in dreptul material si procedural, in care judecatorul trebuie sa se familiarizeze cu noile dispozitii de drept civil si procedura civila nu este potrivita pentru inasprirea cazurilor de raspundere disciplinara si sanctionare a judecatorului pentru incalcarea din culpa a unor norme de drept material.

1. Opinii privind faptele care constituie abateri disciplinare:
1.1. abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. a din Legea nr. 303/2004 „nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale sau a deciziilor pronuntate in solutionarea recursurilor in interesul legii".
S-a aratat ca aceasta fapta nu ar trebui sa se regaseasca drept abatere disciplinara deoarece ea priveste in principal pregatirea profesionala a magistratului si are, deci, relevanta in activitatea de evaluare a acestuia.

Unii magistrati au considerat ca abaterea de la lit. a) ar trebui eliminata sau reformulata, deoarece deciziile Curtii Constitutionale si deciziile pronuntate in recursurile in interesul legii nu pot aduce atingere principiului preeminentei normelor de drept european asupra normelor de drept intern. In caz contrar, s-ar prefigura multe noi condamnari C.E.D.O., atunci cand judecatorul roman, sub presiunea unei raspunderi disciplinare, ar ignora, de exemplu, drepturile ocrotite de Conventia Europeana a Drepturilor Omului pentru a respecta o decizie a Curtii Constitutionale, dat fiind ca exista situatii in care decizii ale Curtii Constitutionale au stabilit constitutionalitatea unor texte de lege, in vreme ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului a condamnat Romania pentru aplicarea acelorasi texte.

Existenta in sarcina judecatorilor a obligatiilor prevazute de art. 20 si 148 al 4 ale Constitutiei in ce priveste aplicarea prioritara a tratatelor internationale privind drepturile omului, respectiv a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si a celorlalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, impune reformularea textului iiterei a) astfel:
"nerespectarea deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii, cand acestea sunt mai favorabile decat reglementarile Internationale la care Romania este parte"

In plus, s-a aratat ca nu exista un rang de prioritate intre hotararile a caror nerespectare se propune a fi considerata abatere disciplinara astfel incat, in caz de suprapunere si contradictie, judecatorul va trebui sa aleaga, consecinta directa fiind expunerea la cercetarea disciplinara (de exemplu, prin Decizia nr.62/2007, Curtea Constitutionala a apreciat ca art. 205-207 din Codul penal, care incriminau insulta si calomnia si care au fost abrogate, mai sunt in vigoare, in vreme ce Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Hotararea nr.8/2010 data in recursul in interesul legii a stabilit ca acestea raman abrogate).

1.2. textul art. 99 lit. c (care sanctioneaza "absentele nemotivate de la serviciu") este neclar, in contextul in care nu exista o reglementare a ceea ce inseamna program de lucru al magistratului. Nu se prevede numarul de absente si eventual intervalul de timp in care trebuie savarsite acestea ca sa constituie abatere disciplinara; magistratul nu poate fi normat potrivit unui program standard de 8 ore: 8 - 16. De multe ori acesta lucreaza peste program, in week-end, pana isi indeplineste toate indatoririle. De aceea nu trebuie urmarita prezenta sa fizica in instanta intre orele 8 - 16, ci calitatea actului de justitie pe care il infaptuieste.

1.3. abaterea prevazuta de lit, e): "nerespectarea indatoririi de a se abtine atunci cand stie ca exista una din cauzele prevazute de lege pentru abtinerea sa, precum si formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere":
S-a propus eliminarea acesteia, deoarece, in afara cauzelor prevazute expres de lege, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a semnalat si alte situatii de incompatibilitate (in hotararile sale foloseste conceptul de "aparenta de impartialitate"), iar noul Cod de procedura civila introduce un nou caz de incompatibilitate, in acelasi spirit, prin art. 40 pet. 13: "atunci cand exista aparente ce nasc in mod intemeiat indoielilecu privire la impartialitatea sa".

In aceste conditii, nefiind reglementate explicit toate situatiile de incompatibilitate, exista o marja larga de apreciere si subiectivism, iar sanctionarea judecatorului pentru ca nu s-a abtinut sau, dimpotriva, situatia opusa, pentru ca s-a abtinut de prea multe ori, ar fi de-a dreptul abuziva. Mai mult, cererea de abtinere poate fi calificata ca nejustificata chiar de colegul magistratului. Inseamna ca acesta devine un fel de "titular al actiunii disciplinare".

Alti magistrati au sustinut ca din continutul art.99 lit. e) trebuie eliminata doar teza finala, referitoare la "formularea de cereri repetate si nejustificate de abtinere", acesta fiind un aspect ce trebuie avut in vedere doar la evaluarea profesionala, iar nu o abatere disciplinara; astfel, in timp ce nerespectarea obligatiei de a se abtine in caz de incompatibilitate poate pune in discutie impartialitatea magistratului, formularea cererilor repetate si nejustificate de abtinere denota nesiguranta, evitarea pronuntarii unor solutii, atitudini generate, de regula, de un nivel de pregatire necorespunzator ori de lipsa aptitudinilor pentru exercitarea functiei de magistrat;

Textul a mai fost criticat si din perspectiva faptului ca nu specifica faptul daca cererile de abtinere trebuie sa priveasca acelasi dosar, dosare aflate intr-o anume legatura (de exemplu intre aceleasi parti sau solutionarea unor recursuri - dosare diferite - impotriva incheierilor succesive din acelasi dosar, pronuntate de instanta de fond) sau daca este vorba chiar de dosare diferite - intre care nu exista nici o alta legatura decat aceea ca sunt repartizate aceluiasi judecator. In al doilea rand termenul de "repetate" este destul de ambiguu, astfel ca, in varianta propusa, se poate desprinde interpretarea ca o cerere de abtinere respinsa nu poate fi decat "nejustificata", astfel ca, pe de o parte, daca magistratul nu se abtine, comite o abatere disciplinara in sensul primei teze a literei e), iar daca se abtine, iar cererea sa este respinsa, comite o abatere disciplinara in sensul celei de-a doua teze.

1.4. Litera f) - "nerespectarea dispozitiilor legale privitoare la solutionarea cu celeritate a cauzelor ori intarzierea repetata in efectuarea lucrarilor, din motive imputabile".

Se considera ca textul nu este clar, lasand loc la interpreteri. De regula, dispozitiile legale privitoare la termenele de solufionare sunt de recomandare pe de o parte, iar pe de alta parte ar trebui nuantata expresia "solutionarea cu celeritate". De asemenea apare necesar a se delimita notiunea de "motive imputable".

1.5. Abaterea disciplinara prevazuta la lit. h), "exercitarea functiei cu rea - credinta sau grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune" este criticata datorita trimiterii obligatorii la definitia din nou introdusul art. 99 1.

S-a propus eliminarea sintagmei "cu grava neglijenta" intrucat definitia de la art. 99 1 alin. (2) este echivoca. Practic, se defineste o notiune prin alta notiune, care ea insasi trebuie definita, respectiv notiunea de "nescuzabil".

Incalcarea normelor de drept material nu poate constitui o abatere disciplinara intrucat tine de esenta actului de justitie (stabilirea raportului juridic urmata de aplicarea normei materiale incidente).
Interpretarea si aplicarea legii de drept substantial sau procesual de catre judecator se circumscriu activitatii de judecata, ce nu trebuie sa fie cenzurata decat pe calea controlului judiciar (in caile de atac ordinare si extraordinare prevazute de lege) si in niciun caz pe cale administrativa.

Cercetarea unei astfel de abateri presupune efectuarea unei analize pe fond a solutiei stabilite printr-o hotarare judecatoreasca sau prin rechizitoriu, respectiv ordonanta sau rezolutie in afara cailor de atac prevazute de lege.

Prin introducerea unei astfel de dispozitii se creeaza o "suprainstanta" care are dreptul sa incalce principiul independentei judecatorului, autoritatea de lucru judecat si principiui separatiei puterilor in stat, iar in conditiile largirii sferei persoanelor titulare ale actiunii disciplinare, acest control ar putea fi exercitat chiar de catre reprezentanti ai puterii executive, care se vor substitui instantelor judecatoresti in analiza pe fond a modului cum a fost interpretata si aplicata legea cu privire la o situatie de fapt concreta, desi instantele sunt singurele investite prin Constitutie de a infaptui justitia.

In plus, efectele nu se rezuma decat in mod aparent la situatia magistratului intrucat sanctionarea disciplinara a acestuia poate constitui temei de revizuire, ceea ce inseamna ca pe calea actiunii disciplinare astfel exercitata s-ar putea ajunge la o repunere in discutie a fondului cauzei adica a unui proces solutionat irevocabil. Conchidem deci ca o astfel de modificare legislativa ar fi neconstitutionala si inoportuna.

1.6. abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. i): "nemotivarea hotararii judecatoresti sau utilizarea in cuprinsul motivarii a unor expresii inadecvate sau in mod manifest contrare rationamentului juridic" este criticata sub doua aspecte esentiale:

In ceea ce priveste nemotivarea hotararii exista dispozitiile art. 304 pct. 7 Cod procedura civila, care constituie temei pentru casarea hotararii nemotivate, respectiv art. 385 9 pct. 9 din Codul de procedura penala, deci un control prin intermediul cailor de atac, nu al sanctiunilor disciplinare.

S-a mai observat ca prin aceasta abatere se creeaza un cadru mai constrangator pentru judecatori, in conditiile in care pentru procurori nu s-a prevazut o astfel de abatere disciplinara pentru actele pe care le intocmesc.

In privinta ultimei teze, se creeaza posibilitatea unor interpretari discretionare in aprecierea a ceea ce inseamna "expresii neadecvate sau in mod manifest contrare rationamentului juridic". Cenzurarea textului din cuprinsul motivarii, incalca independenta judecatorului, iar lipsa unor dispozitii exprese si a unor standarde in elaborarea motivarii, da nastere arbitrariului in aprecierea acestei abateri disciplinare. In consecinta, continutul art.99 lit.i poate da nastere unor abuzuri. Exprimarea judecatorului si modul de argumentare sunt elemente care sunt avute In vedere la evaluarea acestuia.

1.7. abaterea disciplinara prevazuta la lit. j) - "atitudiniie ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de colegi, celalalt personal al instantei sau al parchetului in care functioneaza, inspectori judiciari, avocati, experti, martori, justitiabili sau reprezentantii altor institutii"

Se apreciaza ca inoportuna schimbarea formei actuale a textului de lege. Inlocuirea termenului actual de "atitudine nedemna" (art.99, lit.k) cu cel de "atitudine ireverentioasa" lasa a se intelege primatul politetii. Intelesul termenului "ireverentios" este: "care dovedeste lipsa de respect; nerespectuos, necuviincios, nepoliticos". Din aceasta perspectiva, s-a aratat ca nu este avut in vedere faptul ca, in anumite imprejurari, magistratul trebuie sa fie ferm in dispozitiile pe care le da, fermitate care poate parea ireverentioasa (este de neimaginat, spre exemplu, reverentiozitatea unui judecator atunci cand impune justitiabilului sa respecte solemnitatea sedintei sub amenintarea amenzii judiciare sau a dispozitiilor pe care procurorul le da persoanelor suspecte in timpul perchezitiei corporale, in procedura flagrantului, etc.). In opinia magistratilor, inlocuirea terminologiei actuale slabeste puterea judecatorului si procurorului si este periculoasa pentru pastrarea autoritatii pe care acestia o poarta in exercitarea functiei.

1.8. abaterea prevazuta de art. 99 lit. k): "incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii";

S-a opinat in sensul ca nu este legala prevederea acestei abateri disciplinare in conditiile in care insasi Legea nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice stabileste sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere si de interese. Mai mult, categoria magistratilor este discriminata in raport cu celelalte categorii de functii care au obligatia declararii (Presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, primul-ministru, membrii Guvernului, secretarii de stat, etc.) pentru care nu exista o astfel de abatere disciplinara. Prevederea ar conduce practic la posibilitatea aplicarii a doua sanctiuni pentru aceeasi fapta.

1.9. textul literei n): "manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu":

Referitor la manifestarile care aduc atingere onoarei, savarsite in afara exercitarii atributiilor de serviciu, acestea pot primi o interpretare neunitara si pot genera discutii cu privire la incalcarea dreptului la viata privata al magistratului;

1.10. textul art. 99 lit. r): participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investitii:

S-a aratat ca, atunci cand face trimitere la jocurile de noroc si la sistemele de investitii, textul ar trebui sa distinga intre cele legale si cele nelegale si sa sanctioneze numai fapta magistratului de a participa la cele din urma, altminteri putandu-se ajunge la consecinta de a fi considerata abatere disciplinara si fapta de a juca la LOTO sau PRONOSPORT; in consecinta, se propune a nu se elimina din forma actuala a abaterii disciplinare - prevezuta in prezent de art.99 lit. n) - sintagma "pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in conditiile legii".

1.11. abaterea disciplinara prevazuta de art. 99 lit. s constand in "obstructionarea activitatii de inspectie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace" creeaza premisele unor abuzuri din partea inspectorilor judiciari, care ar avea si calitate de „subiect pasiv" al abaterii, dar si de agent constatator al acesteia. Se apreciaza necesara completarea textului cu sintagma "activitate de inspectie efectuata conform metodologiei aprobate";

1.12. abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. o, p, s si t:
„o) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;
p) nerespectarea dispozitiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;
s) nerespectarea dispozitiilor procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea;
t) nerespectarea dispozitiilor sau deciziilor cu caracter administrativ dispuse in conformitate cu legea de conducatorul instantei sau parchetuiui ori a altor dispozitii cu caracter administrativ cuprinse in actele normative in vigoare";

S-a apreciat ca acestea reprezinta modalitati diferite de exprimare a aceleasi conduite, ca vor exista probleme privind incadrarea unei abateri disciplinare in dispozitiile art.99 lit. o) sau art. 99 lit. t), apreciind ca prevederile art. 99 lit. t) se subsumeaza celor mai largi ale art. 99 lit. o), iar pe de alta parte, s-a atras atentia asupra caracterului echivoc al referirii la "alte dispozitii cu caracter administrativ". In plus se considera ca abaterea de la lit. t) introduce subordonarea ierarhica a judecatorului fata de conducatorul instantei, prohibita de prevederile Constitutiei. Pentru aceste motive s-a propus eliminarea prevederilor art.99 lit. t);

2. Opinii privind introducerea art. 99 1 si definitiile continute de acesta:
Magistratii au aratat ca modalitatea de definire a relei credinte si respectiv a gravei neglijente conform art. 99 1 din Legea nr. 303/2004 creeaza posibilitatea pentru inspectorii judiciari sa intervina asupra hotararii judecatoresti sau asupra solutiei emisa de procuror. In acest context, controlul judiciar exercitat de instanta ierarhic superioara sau procurorul ierarhic superior este afectat si inaplicabil.

In conditiile in care asupra majoritatii problemelor de drept exista mai multe opinii, iar jurisprudenta este neunitara, se pune problema ce inseamna "nesocotire in mod grav si nescuzabil" a unei probleme de drept.

In plus, s-a aratat ca "reaua credinta" si "grava neglijenta" constituie forme ale vinovatiei specifice dreptului penal, ce se impun a fi stabilite doar prin antrenarea raspunderii penale a magistratului.

3. Opinii privind sanctiunile disciplinare:
Art. 100 lit. d din Legea nr. 303/2004 introduce o noua sanctiune disciplinara, respectiv suspendarea din functie pe o perioada de pana la 6 luni, fara sa se prevada regimul juridic ce decurge din aplicarea acesteia: drepturile si obligatiile ce revin magistratului sanctionat pe timpul suspendarii, conditiile de salarizare, daca constituie sau nu vechime in munca etc.

4. Opinii privind evaluarea magistratului sanctionat disciplinar
Alin. (1 1) - nou introdus - al art. 40 este de natura sa creeze premisele unor duble sanctionari pentru o singura conduita necorespunzatoare; de altfel, o prevedere in acest sens a mai existat in Legea nr.303/2004 si a fost eliminata tocmai din acest considerent.
Acordarea calificativului se refera strict la activitatea profesionala, in timp ce sanctiunea disciplinara se poate aplica si pentru unele situatii care nu au legatura cu aceasta activitate, astfel incat nu se impune conditionarea mentionata.


II. Referitor la modificarea Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior at Magistraturii (art. II din proiectul Legii)

5. Opinii privind termenele de exercitare a actiunii disciplinare - art. 45 1 alin. (7) din proiect:
Termenul de prescriptie a raspunderii disciplinare de 2 ani de la comiterea faptei este excesiv si nejustificat, mai ales in raport de gravitatea minora a unora dintre abaterile disciplinare. S-a considerat oportun termenul de 1 an, din legislatia in prezent in vigoare - art. 46 aiin. (14) sau cel de 6 luni prevazut de Codul Muncii.

6. Opinii privind procedura cercetarii disciplinare si titularii actiunii disciplinare:
6.1. Prin modificarea art. 44 alin. (3) si (4) din Legea nr. 317/2004 se propun ca titulari ai actiunii disciplinare ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justifie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casafie si Justice.

Magistral au aratat ca noii titulari ai actiunii disciplinare nu au si alte atributii care sa le dea dreptul de a se ocupa de cariera magistral lor, care se afla din punct de vedere legal doar in atribufiile Consiliului Superior al Magistraturii.Includerea intre titularii actiunii disciplinare a Procurorului General, respectiv, a Ministrului Justitiei este excesiva si stirbeste din autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii care - prin Inspecjia Judiciara - ar trebui sa fie singurul organism cu atributii si autoritate in privinfa raspunderii disciplinare a magistratilor.

De asemenea, reglementarea confera posibilitatea de a se exercita actiunea disciplinara de catre insisi conducatorii ierarhici ai procurorilor si judecatorilor, ceea ce este de natura sa constituie un factor de presiune cu consecinte negative asupra independentei magistratilor.
In ceea ce priveste propunerea de reglementare a ministrului justitiei ca titular al actiunii disciplinare, s-a apreciat ca aceasta ar fi un regres fata de sistemul actual.

S-au amintit textele relevante din expunerile de motive la Legile nr. 303/2004 si 317/2004 si Raportul periodic asupra progreselor inregistrate de Romania in vederea aderarii la UE al Comisiei din anul 2004, care noteaza existenta pachetului cu cele trei legi (inclusiv Legea 304/2004), care au avut ca scop "imbunatatirea semnificativa a independentei si eficacitatii justitiei" si rolul Consiliului superior al Magistraturii, care "isi va asuma intreaga responsabititate pentru recrutarea, promovarea si sanctionarea judecatorilor si procurorilor".

Pe de alta parte, acordarea acestei calitati ar crea posibilitatea ca reprezentantii altei puteri in stat sau ai politicului sa aiba posibilitatea de a se indrepta impotriva magistratilor si de incerca sa-i influenteze potrivit scopurilor dorite prin folosirea subiectiva a actiunii disciplinare. O astfel de extindere a titularilor actiunii disciplinare este periculoasa, exemplificandu-se cu situatii recente: la inceputul anului 2011, ministrul justitiei, printr-un secretar de stat, a sesizat Inspectia Judiciara cu privire la solutii de fond pronuntate de magistrati ai Tribunalului Valcea in cauze privind litigii de munca.

Extinderea titularilor actiunii  disciplinare si  atributiile  conferite  acestora  prezinta caracteristici contrare scopului declarat al acestui proiect de a reglementa organizarea si functionarea Inspectiei Judiciare ca organism autonom. Se constata ca titularul actiunii disciplinare (care poate fi si ministrul justitiei) poate dispune Inspectiei Judiciare completarea verificarii prealabile atunci cand apreciaza ca aceasta nu este completa (art. 45 alin. 5 lit. b), ceea ce conduce la concluzia ca Inspectia Judiciara este un organism caruia i se dispune si nu care verifica o sesizare. In consecinta s-a propus ca verificarile pe care acest organism le face sa poata fi, cel mult, supuse controlului Consiliului Superior al Magistraturii, organism care are ca atributii cariera magistratului si apararea independentei justitiei.

De asemenea, se incalca principiul constitutional al separatiei puterilor in stat si prin aceea ca un reprezentant al executivului devine titular al actiunii disciplinare impotriva unor magistrati, desi nu exista nicio alta situate in care unui membru al uneia dintre puterile in stat i se recunoaste prin lege prerogativa promovarii actiunii disciplinare fata de o persoana ce reprezinta o alta putere.

6.2. Solutia preconizata prin proiect ca instanta de judecata, respectiv de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, fara indeplinirea unei proceduri prealabile, daca admite sesizarea persoanei care a formulat contestatia, sa sesizeze direct sectia corespunzatoare a Consiliului Superior al Magistraturii cu actiune disciplinara, prin hotarare irevocabiia, ridica serioase probleme de legalitate, mai cu seama in cazuri in care cercetarea disciplinara nu a fost efectuata decat sumar, iar ca efect al hotararii instantei este declansata actiunea disciplinara.

6.3. In privinta art. 46 alin. (5), sub aspectul instantei competente sa solutioneze recursul impotriva rezolutiei de respingere a sesizarii Inspectiei Judiciare, s-a apreciat ca, avand in vedere principiul simetriei, instanta competenta trebuie sa fie Completul de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

6.4. De asemenea, s-a propus reformularea art. 46 alin. (6) litera a) astfel incat sa acopere si alte posibile situatii, cum ar fi, de exemplu, respingerea recursului ca inadmisibil.

7. Opinii referitoare la organizarea Inspectiei Judiciare si statutul inspectorilor judiciari:

7.1. Unii magistrati au apreciat ca nu se justifica si nu este oportuna organizarea Inspectiei Judiciare ca autoritate autonoma, cu personalitate juridica, avand in vedere ca rolul Inspectiei Judiciare (de control asupra activitatii magistratilor) face parte din activitatea mai ampla a C.S.M.

7.2. Referitor la alineatul (2) al art. 64 5 s-a aratat ca stabilirea unor exceptii de la interdictia solicitarii sau primirii de catre inspectorul sef al Inspectiei Judiciare de instructiuni de la alte institutii, autoritati sau persoane in realizarea atributiilor sale referitoare la declansarea, desfasurarea si valorificarea controalelor este de natura sa aduca atingere independentei institutiei Inspectiei Judiciare.

7.3. In ceea ce priveste procedura de evaluare a calitatii managementului Inspectiei Judiciare prevazuta de art 64 4, se considera necesara detalierea modalitatii de selectare a auditorului extern independent (criterii, competente etc.);

7.4. S-a propus modificarea art, 64 6 din proiect in sensul numirii in functie a inspectorilor de catre plenul Consiliului Superior al Magistraturii, iar nu de catre inspectorul sef.

7.5. In ceea ce priveste selectia inspectorilor, unii magistral au apreciat ca ar fi necesara modificarea conditiilor de vechime in sensul majorarii de la 8 la 12 ani pentru functia de inspector, deoarece este necesar ca inspectorul sa aiba o experienta anterioara mai mare si o viziune de ansamblu asupra activitatii celui ce urmeaza a fi cercetat.

7.6. S-a opinat ca Regulamentul de organizare a concursului trebuie redactat si propus spre aprobare plenului Consiliului Superior al Magistraturii de catre serviciile specializate din cadrul acestei institutii.

7.7. Se considera ca, din interpretarea art. 64 8 din Legea nr. 317/2004 rezulta ca inspectorilor judiciari nu le sunt aplicabile dispozitiile art. 99 1 din Legea nr. 303/200, deci ar fi necesara stipularea unor abateri disciplinare distincte pentru inspectorii judiciari in raport de natura activitfitii acestora.

7.8. S-a propus includerea prevederii posibilitatii vacantarii postului ocupat de procurorul sau judecatorul numit in functia de inspector judiciar.

7.9. Referitor la articolul 64 10, s-a propus reformularea alineatului (4), dupa cum urmeaza:
„(4) Inspectorii judiciari pot solicita, inclusiv conducatorilor instantelor sau parchetelor, in conditiile legii, informatii, date, documente sau pot face verificarile pe care le considera necesare in vederea efectuarii cercetarii disciplinare sau a exercitarii celorlalte atributii prevazute de lege sau regulamente"

7.10. La art. 64 13 alin. 1, s-a propus ca evaluarea inspectorilor judiciari sa se faca de o comisie formata din inspectorul sef si alti doi membri alesi de Adunarea Generala a inspectorilor judiciari, avand in vedere ca evaluarea magistratilor, dar si a inspectorului sef se face tot de o comisie.


Avizat,
Director,
Judecator Constantin Nicolae

Sef Serviciu, Judecator Andreea Uzlau
Data aparitiei: 12 August 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Opiniile magistratilor fata de proiectul de lege referitor la abaterile disciplinare":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Uzucapiune

Intrebare: Parintii mei sunt de 40 de ani posesori ai unui teren intravilangradina in jud. Salaj. As vrea sa stiu daca pot sa dobandeasca proprietatea terenului si ce trebuie sa faca pentru asta. Acum 2 ani au fost la un avocat si le-a spus ca se poate numai in cazul in care pot sa dovedeasca data decesului proprietarului. Noul cod civil aduce vreo modificare in acest sens? Va multumesc.

Raspuns: Tinand cont de dispozitiile din Legea nr. 71/2011, uzucapiunea inceputa si neimplinita la data intra... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016