Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Punct de vedere al CSM referitor la statutul auditorului de justitie si regimul juridic al bursei

S-a apreciat de catre CSM ca bursa auditorilor de justitie are natura si regimul juridic al unui drept salarial, iar auditorul de justitie exercita o functie publica.

La solicitarea adresata Consiliului Superior al Magistraturii de a formula un punct de vedere cu privire la imprejurarea daca auditorii de justitie exercita o functie publica, respectiv daca bursa acestora are sau nu caracter de drept salarial, Comisia nr. 2 „Consolidarea si eficientizarea institutionala a CSM si a institutiilor coordonate” a apreciat ca bursa auditorilor de justitie are natura si regimul juridic al unui drept salarial, iar auditorul de justitie exercita o functie publica.

Astfel, s-a retinut ca functia publica in sens larg cuprinde totalitatea functiilor statului prin care se realizeaza suveranitatea acestuia, fara deosebire de faptul ca aceste functii infaptuiesc sarcinile puterii legislative, executive sau judecatoresti.

Pentru realizarea functiilor statului se infiinteaza servicii publice corespunzatoare, care, la randul lor, sunt dotate cu functii publice – atributii, puteri, competente si raspunderi – specifice sarcinilor pe care acestea le realizeaza, in scopul satisfacerii intereselor generale ale societatii – scopul si finalitatea statului si ale entitatilor sale administrativ-teritoriale.

In ceea ce priveste autoritatea judecatoreasca, notiunea de functie este folosita atat in Constitutie (art.124 a.2, art.131 al.2, art.133 al.1), cat si in legi speciale.
Executarea silita. Ghid de aparare impotriva abuzurilor
Executarea silita. Ghid de aparare impotriva abuzurilor

Vezi detalii

Protectia Datelor cu Caracter Personal
Protectia Datelor cu Caracter Personal

Vezi detalii

Diurna legala in Romania si in strainatate
Diurna legala in Romania si in strainatate

Vezi detalii



De exemplu, art.5 al.1 din Legea nr.303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit cu care „functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii.”

Din interpretarea literala a textului rezulta nu numai ca judecatorii si procurorii ocupa o functie publica, dar si faptul ca, avand in vedere incompatibilitatea absoluta a acestora, cu exceptiile expres si limitativ prevazute de lege, orice activitate, in genere, se circumscrie conceptului de functie publica sau privata.

Cu referire la situatia auditorilor de justitie, s-a opinat ca acestia ocupa o functie publica, in sensul anterior mentionat. In sprijinul acestei opinii poate fi adus in primul rand un argument de text, respectiv acela ca art.20 al.3 din Legea nr.303/2004 foloseste sintagma „indemnizatia lunara corespunzatoare functiei de auditor de justitie.”

Totodata, s-a retinut ca admiterea la INM si, pe cale de consecinta, dobandirea calitatii de auditor de justitie reprezinta premisa in baza careia, dupa promovarea examenului de absolvire, se dobandeste, in conditiile legii, calitatea de judecator sau procuror. Aceasta concluzie trebuie corelata cu dispozitiile art.103 al.2 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora INM nu face parte din sistemul national de invatamant si educatie.

In consecinta, cursurile urmate de auditorii de justitie nu au specificul si natura unei forme de invatamant, ci reprezinta o etapa premergatoare numirii in functia de judecator sau procuror. In perioada formarii, cursantii beneficiaza de o bursa platita din bugetul de stat, avand natura si regimul juridic al unui drept salarial, in aceste conditii functia de auditor avand caracterul unei functii publice.

In acelasi sens pot fi retinute si dispozitiile Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. Din analiza acestui act normativ, rezulta ca functia de auditor de justitie a fost inclusa in Anexa nr.VI – Familia ocupationala de functii bugetare „Justitie”.

In ceea ce priveste bursa auditorilor de justitie, potrivit art.17 al.1 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aceasta are caracterul unei indemnizatii lunare corespunzatoare functiei de judecator stagiar si procuror stagiar, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori. Alineatul 2 al aceluiasi articol reglementeaza modul de stabilire a bursei si prevede explicit ca aceasta „are natura si regimul juridic al unui drept salarial”.

Prezentul punct de vedere a fost formulat in cadrul Directiei Legislatie, Documentare si Contencios din cadrul CSM si insusit de Comisia nr.2 „Consolidarea si eficientizarea institutionala a CSM si a institutiilor coordonate”
Data aparitiei: 13 Iulie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Punct de vedere al CSM referitor la statutul auditorului de justitie si regimul juridic al bursei":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Partaj

Intrebare: Am semnat un contract de vanzare-cumparare, in august 1999, intre mama mea si mine, contract stipulat in timpul casatoriei. Contractul este cu drept viager si clauza de intretinere, cheltuieli de inmormantare, trai decent, etc. Valoarea vanzarii este de 50.000 lei, din care 20.000 platiti in bani, iar diferenta de 30.000 sa fie considerata ca si cheltuieli ulterioare de intretinere. La o saptamana de la semnarea acestui contract, la insistentele mamei mele care avea unele presimtiri, sotia mea a semnat o declaratie notariala cu mama mea, unde declara ca in cazul unui divort, renunta la cota sa de 1/2, in favoarea sotului, adica a mea. La o diferenta de 3 luni, in luna noiembrie al acelui an, ea intenteaza divort si acesta se finalizeaza la cateva luni. De atunci au trecut 12 ani si acum, la multi ani dupa decesul ambilor parinti, eu recasatorit si viitor tata, domiciliat in aceasta casa parinteasca cu actuala sotie, am intentat proces de partaj voluntar, dar fosta mea sotie, stabilita in Italia, a cerut aparare, cerandu-mi jumatate din casa parinteasca. Va rog sa-mi spuneti daca aceea declaratie notariala facuta la o saptamana dupa actul de vanzare-cumparare are valoare si mai ales daca pot face ceva in apararea mea? In plus cum se stabilesc drepturile sale, tinand cont ca de la semnarea actului de vanzare-cumparare intre parintii mei si mine si pana la cererea divortului, au fost doar 3 luni? In plus am investit o multime de bani in toti acesti ani si casa nu mai are valoarea din anul 1999. A fost un act intentionat si premeditat din partea ei, un joc murdar si fara onestitate. Oare pot face ceva pentru a nu pierde jumatate din casa parinteasca? Va multumesc!

Raspuns: Avand in vedere complexitatea cazului dvs., va recomand sa va adresati unui avocat caruia sa-i prez... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice