Clauza penala reprezinta acea conventie prin intermediul careia debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de bani sau sa efectueze o alta prestatie determinata in favoarea acestuia in cazul neexecutarii obligatiilor sale contractuale. In mod traditional, clauzei penale i-a fost atribuita o dubla natura juridica, fiindu-i recunoscut atat un rol compensatoriu (de evaluare anticipata a prejudiciului suferit de creditor in caz de neexecutare), cat si un rol sanctionator (pedeapsa privata contractuala pentru neexecutarea obligatiilor asumate).
In sistemul Codului Civil de la 1864, reducerea clauzei penale era admisa numai in cazurile in care obligatia debitorului era executata in parte (in acest sens art.1070 Cod Civil 1864 prevedea „penalitatea poate fi imputinata de judecator, cand obligatia principala a fost executata in parte”), pentru celelalte cazuri practica judiciara adoptand in general solutia ireductibilitatii clauzei penale. Cu toate acestea, in practica arbitrala relativ recenta anterioara intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, au existat solutii care au admis reducerea cuantumului clauzelor penale avand caracter vadit excesiv. Aceste solutii au avut la baza temeiuri de drept precum: incalcarea bunei-credinte si a echitatii contractuale, incalcarea echilibrului dintre prestatiile partilor, raportarea la anumite criterii precum: atitudinea partilor pe parcursul executarii contractului, rezonabilitatea clauzei penale prin comparatie cu uzantele aplicabile in materie etc.
Noul Cod Civil recunoaste expres in art.1541 doua cazuri in care cuantumul penalitatii poate fi redus de judecator, si anume:
- in cazul executarii partiale a obligatiei contractuale in masura in care aceasta a profitat creditorului;
- in cazul in care penalitatea are caracter vadit excesiv prin raportare la previzibilitatea prejudiciului pentru parti la momentul incheierii contractului.
Noul Cod Civil nu admite si posibilitatea majorarii cuantumului acelor penalitati cu caracter vadit derizoriu, solutia admisa in alte sisteme de drept – sursa de inspiratie in materie, precum Codul Civil Francez.
In ceea ce priveste primul caz de reducere a penalitatii (executarea partiala a obligatiei) se observa ca Noul Cod Civil adauga, fata de vechea reglementare, conditia ca respectiva executare partiala sa fi profitat creditorului, o solutie intalnita si in sistemul de drept francez, care justifica aceasta cerinta suplimentara prin prisma bunei-credinte si a echitatii contractuale. Un exemplu practic l-ar constitui cazul unui contract de antrepriza incheiat in vederea executarii unui plan de constructie pentru un imobil; realizarea partiala a acestui plan nu va da dreptul la reducerea clauzei penale, intrucat beneficiarul nu profita de pe urma executarii partiale a obligatiei arhitectului.
Al doilea caz in care este permisa reducerea penalitatii se refera la clauzele penale cu caracter vadit excesiv – caracter care se va stabili, potrivit Noului Cod Civil, in functie de prejudiciul pe care partile ar fi putut sa-l prevada la momentul incheierii contractului. Solutia difera esential de cea retinuta in sistemele de drept din care legiuitorul s-a inspirat, care evalueaza caracterul excesiv al penalitatii prin raportare la prejudiciul suferit de catre creditor la momentul neexecutarii, pornind de la ideea ca reductibilitatea clauzelor penale este justificata de necesitatea cenzurarii efectului penalitatilor excesive prin raportare la prejudiciul suferit de creditor. In aceste sisteme de drept, previzibilitatea prejudiciului este un criteriu ce tine in special de evaluarea legala a prejudiciului pe care o face judecatorul, in timp ce clauza penala reprezinta o evaluare conventionala a prejudiciului pe care o realizeaza partile in contract. Astfel, este posibil ca o penalitate sa fie vadit excesiva prin raportare la previzibilitatea prejudiciului la momentul incheierii contractului, dar aceeasi penalitate sa se dovedeasca ulterior a fi rezonabila prin raportare la prejudiciul suferit de catre creditor urmare a neexecutarii.
Solutia adoptata de Noul Cod Civil in ce priveste criteriul de determinare a caracterului excesiv al clauzei penale este proprie mai ales sistemelor de drept common law, unde s-a retinut ca o penalitate vadit excesiva fata de previzibilitatea prejudiciului la momentul incheierii contractului isi pierde functia de evaluare anticipata a prejudiciului, devenind o simpla pedeapsa privata care trebuie anulata ca fiind contrara ordinii publice. In astfel de sisteme de drept penalitatile cu rol pur sanctionator sunt nule absolut.
Mai departe, art.1541 alin.(2) din Noul Cod Civil prevede ca, odata stabilit caracterul excesiv al penalitatii, judecatorul nu poate totusi reduce cuantumul acesteia sub nivelul valoric al obligatiei principale. Şi in acest caz, sistemele de drept care au servit ca sursa de inspiratie la redactarea Noului Cod Civil s-au oprit asupra unei alte solutii, stabilind ca limitele in care penalitatea poate fi redusa sunt determinate de prejudiciul suferit in mod efectiv de catre creditor. Solutia retinuta de Noul Cod Civil s-ar putea explica prin dorinta legiuitorului de a sublinia caracterul sanctionator al clauzei penale, in cazurile in care creditorul nu a suferit niciun prejudiciu penalitatea fiind datorata cel putin la nivelul obligatiei principale asumate. Aceasta regula este in concordanta cu principiul retinut in art.1538 alin (3) Noul Cod Civil, conform caruia creditorul poate cere executarea penalitatii fara a fi tinut sa-si demonstreze prejudiciul.
Cu toate acestea, stabilirea limitei inferioare a penalitatii la valoarea obligatiei principale este susceptibila de a genera anumite probleme in practica, in special in acele situatii in care prejudiciul suferit de creditor este mult mai mare decat valoarea obligatiei principale. Noul Cod Civil permite practic judecatorului sa reduca penalitatea la un nivel inferior prejudiciului suferit de creditor, atat timp cat cuantumul penalitatii ramane cel putin egal cu valoarea obligatiei principale.
In fine, notam ca Noul Cod Civil nu face nicio referire la posibilitatea invocarii ex officio a reducerii penalitatii. Anterior adoptarii Noului Cod Civil, au existat cazuri in care tribunale arbitrale romane s-au pronuntat din oficiu asupra reducerii penalitatii. Ambele solutii se regasesc in sistemele de drept din care Noul Cod Civil s-a inspirat, si ramane de vazut care va fi orientarea practica pe care o vor adopta instantele romane.
Autori: Levana Zigmund, Ruxandra Nita
Un produs media marca Rentrop&Straton 
