Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Spete - materia comerciala pct. 21 - 23

21. Dispozitia legala este justificata, intrucat stabileste ca la procesul de privatizare nu pot participa anumite categorii de persoane fizice sau juridice care au o stransa legatura cu societatea care se privatizeaza, si anume debitorii cedati ori fidejusorii acestora, fostii proprietari ai bunurilor intrate in patrimoniul AVAS ca urmare a parcurgerii de catre acesta a unor proceduri de executare silita sau de realizare a garantiilor reale, sotul/sotia, rudele si afinii pana la gradul al patrulea inclusiv ale acestor persoane, precum si actionarii, administratorii si directorii persoanelor juridice aflate in una dintre aceste situatii.


   
Aceste incompatibilitati au atat ratiuni de ordin economic, prin urmarirea realizarii procesului de privatizare in conditii de performanta, cat si ratiuni de ordin moral, prin inlaturarea unor categorii de persoane care ar putea profita de pozitia lor ori care ar fi beneficiat de pe urma unei situatii economice dificile in care s-ar fi aflat societatea supusa privatizarii.

Prin Decizia nr. 393 din 12 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004 privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si consolidarea unor privatizari, publicata in M.Of. nr. 778 din 26 august 2005, instanta constitutionala a stabilit urmatoarele:

Prin Incheierea din 21 martie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 84/COM/2005, Tribunalul Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, ale art. 35 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 si ale articolului unic pct. 18 din Legea nr. 442/2004. Exceptia a fost ridicata de Societatea de Investitii Financiare Transilvania - S.A. intr-o cauza avand ca obiect cererea formulata de aceasta privind obligarea AVAS de a desfasura si finaliza procedurile de privatizare ce ii revin prin lege.
   
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine ca prevederile “art. 35 alin. 1 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, coroborat cu prevederile art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea nr. 442/2004, referindu-se la interdictia/incapacitatea speciala a AVAS de a incheia contracte de natura celor prevazute la art. 14, si, respectiv, de a nu putea instraina direct sau indirect, prin persoane interpuse, bunuri supuse valorificarii prin contracte (operatiuni de privatizare, astfel cum acestea sunt definite de lege), cu - printre altii - actionarii unui debitor cedat, constituie o restrangere nejustificata a exercitiului unor drepturi, respectiv al dreptului unei persoane juridice de nationalitate romana de a participa la procesul de privatizare a unei societati comerciale la care aceasta este actionar [...]”. Se incalca astfel, in opinia autorului exceptiei, dispozitiile art. 53 din Constitutie. Or se arata in continuare, “asa cum se poate observa din interpretarea literala a textului art. 35 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, coroborat cu prevederile art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, in cauza dedusa judecatii nu exista nici una din ratiunile ori situatiile prevazute de art. 53 alin. (1) din Constitutie care sa justifice interdictia unui actionar al unei societati - debitor cedat catre AVAS, care sa determine incapacitatea atat a AVAS, cat si a potentialilor investitori interesati in privatizarea unei astfel de societati de a incheia contracte de vanzare-cumparare de actiuni”.
   

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Telemunca Avantaje Dezavantaje Optimizare cost


Nou A aparut Legea 81 2018 privind TELEMUNCA  Sunteti pasibil de amenzi intre 2 000 si 10 000 de lei Prof univ dr Raluca Dimitriu v-a pregatit un material de exceptie care va explica in detaliu ce obligatii aveti ca angajator care sunt capcanele fiecarui articol din noua lege cum puteti evita din start amenzi dure In mod sigur si dvs...

Oferta Speciala
valabila 48h

Autorul exceptiei considera totodata ca textele legale criticate “se abat substantial de la principiile si regulile consacrate de Sectiunea I a Capitolului II al Legii nr. 137/2002 privind unele masuri pentru accelerarea privatizarii”.
   
Se mai arata, in argumentarea sustinerii, ca dispozitiile criticate incalca “si principiul libertatii economice reglementat de art. 45, precum si art. 135 - ambele din Constitutie, si care vizeaza libera concurenta, libera initiativa, libertatea comertului si alte valori fundamentale ale unei economii de piata, asa cum este economia Romaniei - potrivit enuntului textului art. 135 alin. (1)”.
   
In ceea ce priveste invocarea art. 135 alin. (1) si (2) lit. a) din Constitutie, autorul exceptiei considera ca prevederile criticate “incalca principiul libertatii comertului (adica al posibilitatii legale de a incheia orice act sau fapt de comert care se circumscrie obiectului de activitate statutar al persoanelor implicate in astfel de operatiuni) [...], si principiul liberei concurente in domeniul investitiilor financiare, intrucat prin instituirea unei bariere legale nejustificate de exigentele art. 53 din Constitutie se impiedica accesul agentilor economici interesati pe o piata caracteristica, cu consecinte posibil nefavorabile pentru o economie bazata pe libera concurenta”.
   
Tribunalul Brasov - Sectia comerciala si de contencios administrativ considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens, se arata ca “este fireasca interdictia impusa de art. 35 alin. 1
lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 prin care se dispune ca AVAS-ul nu poate incheia contracte de privatizare cu actionarii unor societati aflate in situatia de a fi debitori cedati catre AVAS, precum si cea a art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, aprobata prin Legea nr. 442/2004, care nu da dreptul persoanelor fizice sau juridice, romane ori straine, care se regasesc intr-una din situatiile art. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, republicata, cu modificarile ulterioare, sa participe la procesul de privatizare”. In consecinta, considera ca nu sunt incalcate prevederile
art. 53 alin. (1) din Constitutie.
   
Totodata, instanta de judecata apreciaza ca nu poate fi primita nici sustinerea potrivit careia dispozitiile legale criticate ar fi contrare prevederilor art. 45 si ale art. 135 alin. (1) si (2) din Constitutie.
   
Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate. De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 181 din Legea nr. 35/1997, s-a solicitat punctul de vedere al institutiei Avocatul Poporului.
   
Guvernul considera ca exceptia este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere Guvernul arata ca nu sunt incalcate dispozitiile constitutionale ale art. 45 privind libertatea economica si cele ale art. 53 alin. (1) privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Totodata, Guvernul sustine ca prevederile legale criticate “sunt in deplina concordanta cu dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentala”. In punctul de vedere prezentat, Guvernul apreciaza ca “limitarile privind participarea la procesul de privatizare a anumitor categorii de persoane, pe care legiuitorul le-a avut in vedere, nu sunt de natura sa aduca o restrangere a exercitiului drepturilor sau libertatilor, inclusiv libertatii comertului, intrucat masurile sunt atat de moralitate, prin eliminarea unor inechitati si privilegii la participarea la procesul privatizarii, cat si de performanta in realizarea acestui proces”. Totodata, masurile dispuse prin ordonantele de urgenta in cauza vin, dimpotriva, sa intareasca protectia concurentei loiale, iar nu sa incalce libera concurenta.
   
Guvernul mai arata ca “procesul de privatizare presupune si implica, totodata, o insanatosire a mediului economic, ceea ce impune, in mod necesar, si o reglementare corespunzatoare a conditiilor si limitelor in care persoanele fizice sau juridice interesate pot accede la activitati economice si comerciale”.
   
Avocatul Poporului considera ca prevederile criticate sunt constitutionale.
   
Referitor la critica de neconstitutionalitate formulata prin raportare la dispozitiile art. 135 alin. (1) din Constitutie, se apreciaza ca “finalizarea privatizarii in mod accelerat a societatilor comerciale care se mai afla in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului justifica aplicarea unor prevederi speciale, asa cum sunt si cele indicate. Astfel, dispozitiile legale criticate, referitoare la procesul de privatizare a persoanelor fizice sau juridice, se inscriu in reglementarile menite sa asigure indeplinirea obligatiei statului de a ocroti economia de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta”.
   
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate fata de prevederile art. 53 din Constitutie, Avocatul Poporului considera ca si aceasta este neintemeiata, deoarece “dispozitiile legale indicate nu pun in discutie restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale”.
   
In legatura cu critica de neconstitutionalitate prin care se invoca incompatibilitatea textului criticat cu dispozitiile art. 45 alin. (1) din Constitutie, Avocatul Poporului apreciaza ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece “interdictia Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului de a instraina bunuri supuse valorificarii nu ingradeste sub nici un aspect accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii”. In sensul celor aratate, Avocatul Poporului face referire la deciziile Curtii Constitutionale nr. 231/2002 si nr. 189/2003.
   
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Curtea, examinand Incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile autorului exceptiei si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, republicata, retine urmatoarele:
   
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, republicata, precum si celor ale art. 1 alin. (2) si ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
   
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004 privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si consolidarea unor privatizari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 385 din 30 aprilie 2004, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 442/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.005 din 1 noiembrie 2004, precum si cele ale art. 35 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, aprobata prin Legea nr. 409/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 398 din 19 iulie 2001.
   
Examinand aceste prevederi legale, Curtea constata ca, desi instanta de judecata a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 26/2004, ale art. 35 alin. 1 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 si ale articolului unic pct. 18 din Legea nr. 442/2004, in realitate, critica de neconstitutionalitate se refera la art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, text introdus prin articolul unic pct. 18 din Legea nr. 442/2004. In ceea ce priveste dispozitiile art. 35 alin. (1) lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 51/1998, acestea sunt incluse in dispozitiile art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, care fac trimitere la intreg textul art. 35 al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/1998. Acest din urma text stabileste, sub sanctiunea nulitatii, interdictii cu privire la Incheierea contractelor de valorificare a unor active bancare.
   
In consecinta, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra dispozitiilor art. 501 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, care au urmatoarea redactare:
- Art. 501: “(3) Nu vor putea participa la procesul de privatizare persoanele fizice sau juridice, romane ori straine care se regasesc in oricare dintre situatiile prevazute la art. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, republicata, cu modificarile ulterioare.”
   
Dispozitiile art. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/1998, la care face trimitere textul de lege criticat, au urmatorul cuprins:
- Art. 35 alin. (1) lit. a), b) si c): “(1) AVAB nu poate incheia contracte de natura celor prevazute la art. 14 si nu poate instraina, direct sau indirect, prin persoane interpuse, bunuri supuse valorificarii, prin contracte cu:
a) debitorii cedati ori fidejusorii acestora;
b) fostii proprietari ai bunurilor intrate in patrimoniul AVAB ca urmare a parcurgerii de catre aceasta ori de catre banca a unor proceduri de executare silita sau de realizare a garantiilor reale;
c) sotul/sotia, rudele si afinii pana la gradul al patrulea inclusiv ale persoanelor prevazute la lit. a) si b) sau, dupa caz, actionarii, administratorii si directorii persoanelor juridice aflate in una dintre situatiile prevazute la lit. a) si b).”
   
Autorul exceptiei sustine, in esenta, ca prevederile legale criticate restrang nejustificat exercitiul unor drepturi, si anume dreptul persoanelor juridice romane de a participa la privatizarea societatilor comerciale la care sunt actionari, fiind astfel incalcate dispozitiile art. 53, ale art. 45 si ale art. 135 alin. (1) si (2) lit. a) din Constitutie.
   
Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei au urmatorul cuprins:
- Art. 45: “Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii sunt garantate.”
- Art. 53: “(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea poate fi dispusa numai daca este necesara intr-o societate democratica. Masura trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o, sa fie aplicata in mod nediscriminatoriu si fara a aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii.”
- Art. 135 alin. (1) si (2) lit. a): “(1) Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;”.
   
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
   
Din analiza textului de lege criticat Curtea retine ca, in realitate, dispozitia legala este justificata, intrucat stabileste ca la procesul de privatizare nu pot participa anumite categorii de persoane fizice sau juridice care au o stransa legatura cu societatea care se privatizeaza, si anume debitorii cedati ori fidejusorii acestora, fostii proprietari ai bunurilor intrate in patrimoniul AVAS ca urmare a parcurgerii de catre acesta a unor proceduri de executare silita sau de realizare a garantiilor reale, sotul/sotia, rudele si afinii pana la gradul al patrulea inclusiv ale acestor persoane, precum si actionarii, administratorii si directorii persoanelor juridice aflate in una dintre aceste situatii.
   
Aceste incompatibilitati au atat ratiuni de ordin economic, prin urmarirea realizarii procesului de privatizare in conditii de performanta, cat si ratiuni de ordin moral, prin inlaturarea unor categorii de persoane care ar putea profita de pozitia lor ori care ar fi beneficiat de pe urma unei situatii economice dificile in care s-ar fi aflat societatea supusa privatizarii.
   
In ceea ce priveste invocarea incalcarii dispozitiilor art. 45 din Constitutie privind libertatea economica, Curtea retine ca textul de lege criticat, prin continutul sau, nu este de natura sa impiedice accesul liber al persoanei la o activitate economica si libera initiativa. De altfel, autorul exceptiei de neconstitutionalitate este o societate de investitii care desfasoara, in mod evident, activitati economice. Pe de alta parte, textul constitutional invocat in sustinerea exceptiei garanteaza exercitarea accesului liber la o activitate economica si libera initiativa, in conditiile legii, iar nu in mod absolut.
   
De asemenea, in legatura cu sustinerea referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 53 din Constitutie privind restrangerea unor drepturi si libertati fundamentale, Curtea constata ca acestea nu sunt incidente in cauza, intrucat textul de lege criticat se refera la exceptarea de la procesul de privatizare a acelor persoane care au o anumita legatura cu societatea care se privatizeaza, iar nu la restrangerea unor drepturi sau libertati constitutionale.
   
Curtea constata ca este neintemeiata si sustinerea privind incompatibilitatea textului de lege criticat cu prevederile art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie. Aceasta, intrucat actul normativ al carui text se critica vizeaza, asa cum indica titlul si continutul sau, masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului si consolidarea unor privatizari, obiectiv de interes general, in deplin acord cu prevederile textelor constitutionale invocate.

22. Desi autorul exceptiei are un drept de proprietate asupra unei parti a actiunilor nominative sau la purtator emise de societatea comerciala pe actiuni, parte componenta a capitalului social al societatii, el nu este “coproprietar” al bunurilor care fac parte din patrimoniul societatii comerciale, fapt care l-ar indreptati, in opinia sa, la administrarea acestora, deoarece, asa cum s-a aratat, societatea comerciala pe actiuni se organizeaza ca persoana juridica cu patrimoniu propriu alcatuit din drepturi si obligatii care corespund scopului pentru care a fost infiintata, exercitandu-si drepturile si indeplinindu-si obligatiile prin organele sale, delegate in conditiile legii.

Prin Decizia nr. 377 din 7 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (2) lit. b), art. 112 alin. (1), art. 114 alin. (1) si art. 137 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, publicata in M.Of. nr. 791 din 31 august 2005, instanta constitutionala a stabilit urmatoarele:

Prin Incheierea din 3 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 1.839/2002, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (1) lit. b), art. 112 alin. (1), art. 114 si art. 134 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, exceptie ridicata de Niculae Dercaci intr-o cauza avand ca obiect recursul impotriva unei decizii comerciale prin care s-a mentinut solutia cuprinsa intr-o sentinta comerciala, aceea de respingere a cererii de constatare a nulitatii absolute a unui proces-verbal intocmit de Adunarea Generala a actionarilor.
   
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia considera ca sunt incalcate prevederile constitutionale cuprinse in art. 41 alin. (2) sdevenit art. 44 alin. (2) teza intait si art. 135 alin. (6) sdevenit art. 136 alin. (5)t, intrucat dispozitiile Legii nr. 31/1990 nu sunt restrictive cu privire la numarul de actiuni pe care trebuie sa le detina o persoana pentru a fi numita in consiliul de administratie, care poate sa dispuna, conform art. 111 din actul normativ mentionat, asupra activelor societatii. In opinia sa, reprezentarea in consiliul de administratie trebuie sa fie proportionala cu numarul de actiuni detinute.
   
Dreptul de proprietate este, conform art. 480 si urmatoarele din Codul civil, un drept exclusiv si absolut, iar unul dintre atributele acestuia, “jus abutendi  s... t, este incalcat flagrant, deoarece in momentul in care o persoana detine un numar mare de actiuni, aceasta este inlaturata de la administratie, unde se iau masuri de a dispune de bunurile si valorile la care este coproprietar prin actiunile detinute”.
   
Autorul considera ca de lege ferenda actionarilor semnificativi sau mandatarilor acestora ar trebui sa li se recunoasca dreptul de a fi membri ai consiliului de administratie, altfel se aduce atingere dreptului lor de proprietate.
   
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia comerciala apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
   
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
   
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca textele de lege criticate asigura functionarea intreprinderii pe baza unui vot democratic, in conditii de reprezentativitate in Adunarea Generala.
   
Cerinta ca la validarea adunarilor generale sa fie prezenti actionarii ce detin minim 50% din capitalul social este indreptatita, intrucat acestia sunt cei care detin controlul, si este absolut firesc ca acest fapt sa se regaseasca si in realitatea functionarii societatii comerciale. Este, de fapt, concretizarea dreptului lor de proprietate si exercitarea atributelor acestuia.
   
Numirea si inlocuirea administratorilor se face numai de catre Adunarea Generala, intrucat si aceasta este o problema de functionare efectiva a societatii, un exercitiu de gestiune a acesteia. Este, prin urmare, normal ca acest fapt sa fie hotarat de catre toti actionarii proprietari.
   
Autorul exceptiei considera ca i-a fost incalcat dreptul de proprietate garantat de art. 44 alin. (2) teza intai din Constitutie, insa nu face decat sa invoce o norma constitutionala, fara a-i demonstra aplicabilitatea la speta. Dreptul de dispozitie asupra cotei sale de actiuni nu este incalcat, el putand oricand sa le vanda, sa faca o tranzactie, deci sa dispuna in mod liber de ele. Nu este justificata raportarea la dispozitiile art. 136 alin. (5) din Constitutie, deoarece faptul ca actionarii majoritari iau deciziile este o reflectare a principiului democratic al majoritatii, care nu poate fi ignorat.
   
Avocatul Poporului arata ca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 111 alin. (2) lit. b), art. 112 alin. (1), art. 114 si art. 134 din Legea nr. 31/1990, republicata, fata de art. 44 alin. (2) si art. 136 alin. (5) din Constitutie este neintemeiata. In acest sens arata ca instituirea prin aceste dispozitii legale a unor reguli referitoare la organizarea, functionarea si atributiile Adunarilor Generale ale societatilor comerciale nu este contrara dispozitiilor constitutionale invocate privind principiul garantarii si ocrotirii dreptului de proprietate privata, ale carui limite si continut sunt stabilite prin lege.
   
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Curtea, examinand Incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile aparatorului autorului exceptiei, sustinerile aparatorului partii Societatea Comerciala “Conex Prahova” - S.A., sustinerile partii prezente, Mihai Dumitru, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii
nr. 47/1992, retine urmatoarele:
   
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
   
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie, in opinia autorului exceptiei, dispozitiile art. 111 alin. (1) lit. b), art. 112 alin. (1), art. 114 si art. 134 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale.
   
Cu privire la dispozitiile art. 111 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, al carui continut este reprodus intre ghilimele in notele scrise depuse de autorul exceptiei, se observa ca, in realitate, alin. (1) al art. 111 nu este structurat pe litere, iar textul de lege citat este, de fapt, cel al art. 111 alin. (2) lit. b).
   
La data sesizarii Curtii Constitutionale, Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, fusese modificata prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003 si republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004.
   
Asadar, textele de lege care formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate si asupra carora se va pronunta Curtea Constitutionala prin prezenta decizie sunt cuprinse in art. 111 alin. (2) lit. b), art. 112 alin. (1), art. 114 alin. (1) si art. 137 alin. (3) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, si au urmatorul continut:
- Art. 111 alin. (2) lit. b): “In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata: [...]
b) sa aleaga pe administratori si cenzori;”
- Art. 112 alin. (1): “Pentru validitatea deliberarilor adunarii ordinare este necesara prezenta actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate de actionarii ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in Adunare, daca in actul constitutiv sau in lege nu se prevede o majoritate mai mare.”
- Art. 114 alin. (1): “Exercitiul atributiilor mentionate la art. 113 lit. b), c), f), g) si j) va putea fi delegat consiliului de administratie sau administratorului unic prin actul constitutiv sau prin hotarare a Adunarii Generale extraordinare.”
- Art. 137 alin. (3): “Numirea si inlocuirea administratorilor se fac exclusiv de catre Adunarea Generala.”
   
Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale cuprinse in art. 41 alin. (2) sdevenit art. 44 alin. (2) teza intait si art. 135 alin. (6) sdevenit art. 136 alin. (5)t, care au urmatorul continut:
- Art. 44 alin. (2) teza intai: “Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod legal de lege, indiferent de titular.”
- Art. 136 alin. (5): “Proprietatea privata este inviolabila, in conditiile legii organice.”
   
Examinand exceptia, Curtea Constitutionala considera ca aceasta impune o distinctie intre dreptul de proprietate apartinand autorului exceptiei, actionar semnificativ intr-o societate pe actiuni, si dreptul de proprietate al respectivei societati, organizata ca persoana juridica romana potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990.
   
Astfel, desi autorul exceptiei are un drept de proprietate asupra unei parti a actiunilor nominative sau la purtator emise de societatea comerciala pe actiuni, parte componenta a capitalului social al societatii, el nu este “coproprietar” al bunurilor care fac parte din patrimoniul societatii comerciale, fapt care l-ar indreptati, in opinia sa, la administrarea acestora, deoarece, asa cum s-a aratat, societatea comerciala pe actiuni se organizeaza ca persoana juridica cu patrimoniu propriu alcatuit din drepturi si obligatii care corespund scopului pentru care a fost infiintata, exercitandu-si drepturile si indeplinindu-si obligatiile prin organele sale, delegate in conditiile legii.
   
Ca atare, nu se poate retine incalcarea dreptului de proprietate al autorului exceptiei, intrucat acest drept are ca obiect o parte din actiunile societatii, asupra carora autorul poate dispune liber, in conditiile art. 98 si 99 din Legea nr. 31/1990.
   
Pe de alta parte, propunerea de lege ferenda ca actionarii ce detin un numar semnificativ de actiuni sa faca parte de drept din consiliul de administratie al societatii comerciale pe actiuni excede competentei Curtii Constitutionale.

23. Este neintemeiata critica de neconstitutionalitate cu referire la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil solutionat intr-un termen rezonabil, stabilind ca “jurisprudenta Curtii Constitutionale [...] este, “mutatis mutandis”, in acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, in cazul Saggio contra Italiei (Hotararea din 25 octombrie 2001), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in cauza ca masura luata de ministrul industriei din Italia de plasare a unei societati sub regim de “administrare extraordinara”, in baza Legii nr. 95 din 3 aprilie 1979, conform careia nici o actiune in executare nu putea fi intentata impotriva societatii, vizeaza asigurarea unei bune gestionari a societatii respective si o protectie identica pentru toti creditorii.
De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a recunoscut statului o larga marja de apreciere in ceea ce priveste mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor urmarite. In hotararea respectiva, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca, in principiu, un sistem de suspendare temporara a platii datoriilor unei societati comerciale aflate in criza si autorizate sa-si continue activitatea de productie in interesul economiei nationale nu este criticabila in sine, avand in vedere marja de apreciere recunoscuta statelor. De asemenea, in considerentele hotararii respective, instanta europeana a statuat ca in speta nu a operat vreo expropriere sau vreun transfer de proprietate, caci dreptul reclamantului (fost salariat al societatii) nu a fost niciodata pus in discutie.

Prin Decizia nr. 367 din 5 iulie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004 privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si consolidarea unor privatizari, publicata in M.Of. nr. 756 din 19 august 2005, instanta constitutionala a stabilit urmatoarele:

Prin Incheierea din 9 februarie 2005, pronuntata in Dosarul nr. 522/2005, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 48 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004 privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si consolidarea unor privatizari, exceptie ridicata de Maria Buica intr-un litigiu avand ca obiect solutionarea recursului formulat de aceasta impotriva incheierii de suspendare a judecarii unei cauze.
   
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca prevederile art. 48 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, cat si cele ale art. 1 pct. 16 din Legea nr. 442/2004 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 11 alin. (1) si (2), ale art. 20, ale art. 21 alin. (1)-(3) si ale art. 53 alin. (1). Totodata, se sustine ca sunt incalcate si prevederile art. 8, 10, 29 si 30 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, ale art. 14 pct. 1 din Pactul international privind drepturile civile si politice ale omului, precum si cele ale art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
   
Autorul exceptiei apreciaza ca suspendarea judecarii unor actiuni, potrivit prevederilor art. 48 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004, limiteaza dreptul de acces liber la justitie, iar “intarzierea imputabila statului, datorita modificarilor legislative produse in timpul unui proces”, este o violare a duratei rezonabile de solutionare a cauzei. Totodata, se apreciaza ca prelungirea perioadei initiale de suspendare a judecarii actiunilor judiciare, dispusa prin dispozitiile art. 1 pct. 16 din Legea nr. 442/2004, duce la “anularea drepturilor constitutionale sinvocatet si a celor aparate prin documentele internationale semnate/ratificate de Romania”.
   
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In argumentarea acestei opinii se apreciaza ca “legiuitorul, impunand suspendarea judecarii tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare, precum si orice act de executare, a creat o situatie de egalitate tuturor creditorilor societatii comerciale fata de care s-a initiat procedura falimentului”.
In opinia instantei, suspendarea judecarii cauzei, prin aplicarea art. 48 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004 “nu reprezinta o incalcare sau ingradire a liberului acces la justitie”, ci “o intrerupere temporara a judecatii, nicidecum o ingradire a exercitiului dreptului reclamantei”. Totodata, se considera ca dispozitiile legale criticate nu contravin nici prevederilor art. 53 din Constitutie.
   
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
   
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se sustine ca “textul legal criticat contine dispozitii de ordin procedural, aspect ce reprezinta o aplicare a prevederilor art. 126 alin. (2) din Constitutie [...] si care [...] nu afecteaza dreptul substantial la acces liber in justitie [...], intrucat acest drept nu este suprimat, ci numai suspendat, pe o perioada limitata, stabilita pe un interval de timp rezonabil, respectiv pana la finalizarea procedurilor de dizolvare si lichidare voluntara [...], dar nu mai mult de 12 luni de la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 26/2004”.
   
Guvernul apreciaza ca textul legal criticat “corespunde exigentelor prevazute de art. 135 din Constitutie, fiind determinat de necesitatea indeplinirii unor angajamente asumate de Guvernul Romaniei, in contextul favorizarii finalizarii privatizarii, in mod accelerat, a societatilor comerciale aflate in protofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, mai ales a celor cu impact semnificativ in plan economic si social, precum si a consolidarii unor privatizari, in scopul mentinerii acestor societati comerciale in activitate si fara perturbari sociale majore, pentru a-si exercita, in continuare, functiile economice pentru care au fost constituite, inclusiv achitarea obligatiilor catre creditori, aspecte de privesc interesul public general si imediat”.

Totodata, Guvernul invoca in sprijinul punctului sau de vedere si Deciziile Curtii Constitutionale nr. 350 din 23 septembrie 2003 si nr. 84 din 2 martie 2004, prin care s-a stabilit, de principiu, ca nu orice masura de suspendare a unor proceduri judiciare sau extrajudiciare este de natura a incalca prevederile art. 21 din Constitutie si ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In consecinta, se apreciaza ca cele statuate prin deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
   
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate in raport cu celelalte dispozitii constitutionale si cu prevederile unor documente internationale invocate, Guvernul apreciaza ca aceasta este neintemeiata.
   
Avocatul Poporului considera ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere se arata ca textul de lege criticat “nu ingradeste dreptul persoanelor interesate de a se adresa instantei judecatoresti [...] si snicit dreptul de a starui in continuarea procesului judiciar declansat, pana la solutionarea definitiva a acestuia printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila”. Avocatul Poporului invoca, in sensul punctului sau de vedere, si deciziile Curtii Constitutionale nr. 365 din 30 septembrie 2003 si nr. 84 din 2 martie 2004.
   
Se mai arata, in punctul de vedere prezentat, ca dispozitiile criticate nu contravin textului constitutional al art. 53, intrucat “masura suspendarii actiunilor judiciare sau extrajudiciare are caracter exceptional si temporar si nu pune in discutie dreptul subiectelor indreptatite sa actioneze in judecata societatile comerciale respective”.
   
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Curtea, examinand Incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, sustinerile partii prezente, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
   
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
   
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 48 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/2004 privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului si consolidarea unor privatizari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 385 din 20 aprilie 2004, astfel cum au fost modificate prin prevederile art. 1 pct. 16 din Legea nr. 442/2004 pentru aprobarea ordonantei de urgenta mentionate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.005 din 1 noiembrie 2004. Curtea retine ca, ulterior sesizarii sale, dispozitiile legale criticate au fost modificate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 563 din 30 iunie 2005, insa solutia legislativa initiala, in esenta, a fost conservata. In consecinta, dispozitiile legale criticate ca fiind neconstitutionale au urmatorul cuprins:
“(1) In scopul indeplinirii unor angajamente asumate de Guvernul Romaniei, se suspenda judecarea tuturor actiunilor judiciare, extrajudiciare, precum si orice procedura de executare silita, indreptate impotriva urmatoarelor societati comerciale:
- Societatea Comerciala “CUG” - S.A. Cluj-Napoca;
- Societatea Comerciala “Turnu” - S.A. Turnu Magurele;
- Societatea Comerciala “Brafor” - S.A. Brasov;
- Societatea Comerciala “Ampelum” - S.A. Zlatna;
- Societatea Comerciala “Autotransport” - S.A. Brasov;
- Societatea Comerciala “IAIFO” - S.A. Zalau;
- Societatea Comerciala “Energoreparatii” - S.A. Bucuresti;
- Societatea Comerciala “Rocar” - S.A. Bucuresti;
- Societatea Comerciala “CMB” - S.A. Bocsa;
- Societatea Comerciala “Foraje Sonde” - S.A. Targu Carbunesti;
- Societatea Comerciala “SINCAR” - S.A. Braila.
(2) Suspendarea prevazuta la alin. (1) dureaza pana la finalizarea procedurilor de dizolvare si lichidare voluntara prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, dar nu mai mult de data de 31 decembrie 2005.”
   
Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt cele ale art. 11 alin. (1) si (2), ale art. 20, ale art. 21 alin. (1)-(3) si ale art. 53 alin. (1), care au urmatorul cuprins:
- Art. 11 alin. (1) si (2): “(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.”
- Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”
- Art. 21 alin. (1)-(3): “(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
(3) Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.”
- Art. 53 alin. (1): “Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru: apararea securitatii nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”
   
Totodata, in sustinerea exceptiei sunt invocate si unele prevederi ale Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, ale Pactului international privind drepturile civile si politice ale omului si ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, indeosebi cele referitoare la accesul liber la justitie, dreptul la un proces echitabil si la conditiile restrangerii exercitarii unor drepturi si libertati.
   
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine urmatoarele:
   
In esenta, autorul exceptiei apreciaza ca masura suspendarii judecarii tuturor actiunilor judiciare, extrajudiciare, precum si a oricaror proceduri de executare silita indreptate impotriva unei societati comerciale este de natura a incalca indeosebi accesul liber la justitie, limitandu-l in mod nejustificat.
   
Curtea observa ca ratiunea textului legal criticat o reprezinta, astfel cum arata si Guvernul in punctul de vedere prezentat, “necesitatea indeplinirii unor angajamente asumate de Guvernul Romaniei, in contextul favorizarii finalizarii privatizarii, in mod accelerat, a societatilor comerciale aflate in portofoliul Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, mai ales a celor cu impact semnificativ in plan economic si social, precum si a consolidarii unor privatizari, in scopul mentinerii acestor societati comerciale in activitate si fara perturbari sociale majore, pentru a-si exercita, in continuare, functiile economice pentru care au fost constituite, inclusiv achitarea obligatiilor catre creditori, aspecte ce privesc interesul public general si imediat”.
   
Curtea constata ca, potrivit dispozitiilor legale criticate, fata de Societatea Comerciala “Rocar” - S.A. Bucuresti se suspenda judecarea tuturor actiunilor judiciare, extrajudiciare, precum si orice procedura de executare silita pana la finalizarea procedurilor de dizolvare si lichidare voluntara prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de Legea nr. 137/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, dar nu mai mult de data de 31 decembrie 2005.
Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale, nu orice interventie a puterii legiuitoare cu privire la desfasurarea unor procese aflate in curs de solutionare incalca de principiu prevederile constitutionale, chiar Codul de procedura civila prevazand cazuri de suspendare legala a judecatii unor cauze.
   
In cauza de fata, Curtea constata ca dispozitiile legale criticate, prevazand suspendarea judecarii tuturor actiunilor judiciare, extrajudiciare, precum si a oricaror proceduri de executare silita impotriva unor societati comerciale, nu incalca principiul liberului acces la justitie, care presupune dreptul oricarei persoane de a se adresa instantei judecatoresti competente “pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime”, precum si dreptul de a starui in continuarea procesului judiciar declansat pana la solutionarea definitiva a acestuia printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, inclusiv exercitarea cailor de atac prevazute de lege. In consecinta, Curtea retine ca, in speta, accesul liber la justitie nu este suprimat, ci numai suspendat cel mult pana la data de 31 decembrie 2005. In acest sens, Curtea s-a pronuntat prin deciziile: nr. 211 din 10 iulie 2002, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 782 din 28 octombrie 2002; nr. 49 din 4 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 2 aprilie 2003; nr. 95 din 6 martie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 299 din 6 mai 2003.
   
De asemenea, Curtea retine ca prin Decizia nr. 350 din 23 septembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 794 din 11 noiembrie 2003, a fost respinsa o exceptie de neconstitutionalitate cu privire la o masura de suspendare a unor actiuni judiciare si extrajudiciare. Cu acel prilej, Curtea a constatat ca este neintemeiata critica de neconstitutionalitate cu referire la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil solutionat intr-un termen rezonabil, stabilind ca “jurisprudenta Curtii Constitutionale [...] este, “mutatis mutandis”, in acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului. Astfel, in cazul Saggio contra Italiei (Hotararea din 25 octombrie 2001), Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit in cauza ca masura luata de ministrul industriei din Italia de plasare a unei societati sub regim de “administrare extraordinara”, in baza Legii nr. 95 din 3 aprilie 1979, conform careia nici o actiune in executare nu putea fi intentata impotriva societatii, vizeaza asigurarea unei bune gestionari a societatii respective si o protectie identica pentru toti creditorii. De asemenea, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a recunoscut statului o larga marja de apreciere in ceea ce priveste mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor urmarite. In hotararea respectiva, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca, in principiu, un sistem de suspendare temporara a platii datoriilor unei societati comerciale aflate in criza si autorizate sa-si continue activitatea de productie in interesul economiei nationale nu este criticabila in sine, avand in vedere marja de apreciere recunoscuta statelor. De asemenea, in considerentele hotararii respective, instanta europeana a statuat ca in speta nu a operat vreo expropriere sau vreun transfer de proprietate, caci dreptul reclamantului (fost salariat al societatii) nu a fost niciodata pus in discutie”.
   
Neexistand elemente noi de natura a determina schimbarea jurisprudentei Curtii in materia suspendarii unor actiuni judiciare si extrajudiciare, cele stabilite prin deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
   
In ceea ce priveste critica autorului exceptiei, in sensul ca dispozitiile criticate contravin cerintei solutionarii procesului intr-un termen rezonabil, prevazut de art. 6 pct. 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea retine ca perioada de timp pentru care se pot suspenda actiunile judiciare sau extrajudiciare, precum si orice procedura de executare silita, pornite impotriva societatilor la care fac referire dispozitiile legale criticate, este limitata. Aceasta suspendare inceteaza in momentul in care se finalizeaza procedurile de dizolvare si lichidare voluntara prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 137/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, dar nu poate dura in timp mai mult de data de 31 decembrie 2005, astfel cum s-a stabilit prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2005.
   
De asemenea, Curtea retine ca dispozitiile legale criticate nu incalca prevederile art. 53 alin. (1) din Constitutie, intrucat suspendarea actiunilor judiciare sau extrajudiciare, precum si a procedurilor de executare silita dispuse prin textul criticat nu reprezinta o restrangere a exercitiului liberului acces la justitie. In sfarsit, Curtea constata ca, pentru argumentele deja infatisate, nu se poate retine nici incalcarea celorlalte prevederi din actele internationale invocate de autorul exceptiei.

Data aparitiei: 01 Aprilie 2007
Autor:
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Spete - materia comerciala pct. 21 - 23":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Poate sunteti interesat si de:

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Partaj/mostenire

Intrebare: Buna ziua, Sunt casatorita cu un cetatean strain de 6 ani. Acum discutam deja despre divort. Intrebare: Ce se va intampla cu cele doua proprietati ale mele dobandite dinainte de casatorie in Romania in caz de divort sau chiar deces a propriei mele persoane? Cum sa favorizez familia lasata in tara inainte ca un necaz sa intervina?

Raspuns: In caz de deces, daca decedati inainte de a divorta, se schimba problema. Sotul dumneavoastra va lu... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016