UNJR: Demnitate prin reforma in Sistemul Judiciar

Comunicat UNJR:

"DEMNITATE PRIN REFORMA IN SISTEMUL JUDICIAR, IN BENEFICIUL CETATENILOR

Atacurile publice si decredibilizarea justitiei, precum si slabirea acestui pilon important al statului de drept prin subfinantarea cronica, sunt indreptate impotriva cetateanului insusi, care nu poate fi aparat impotriva abuzurilor de orice fel de catre o justitie slaba, ci numai de catre o justitie puternica si independenta.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania considera ca sistemul judiciar are nevoie de o restructurare care sa se axeze in jurul urmatoarelor directii de reforma:
1 asigurarea unui cadru legal coerent,
2 introducerea unor norme de procedura care sa asigure celeritatea actului de justitie,
3 asigurarea unei legaturi coerente intre nivelul instantelor si complexitatea cauzelor care le revin spre solutionare, inclusiv prin introducerea unui filtru administrativ,
4 noi reguli de organizare judiciara care sa permita solutionarea unui numar rezonabil de cauze intr-un interval de timp determinat.
5 un mod de administrare eficient, inclusiv de ordin financiar, care sa asigure o marja de autonomie si independenta instantelor.

Sistemul judiciar nu a beneficiat de nici o strategie privind directii de actiune sau masuri pentru a asigura o functionare eficienta, devenind subiect de campanie electorala al unei clase politice care nu doreste reformarea acestuia.

Lipsa acestei strategii se resimte in masurile haotice ale MJLC inclusiv in ce priveste plata sporului de risc si solicitare neuropsihica. Aceasta situatie treneaza din martie 2008, moment de la care se impunea a se adopta o legislatie coerenta, prin care acesta sa fie legiferat ori sa fie abrogat si sa fie asigurata o indemnizatie corespunzatoare responsabilitatii magistratilor.

Incarcatura de dosare, lipsa de spatiu corespunzator, lipsa unui cadru legal stabil si coerent pentru solutionarea cauzelor, a unor reglementari pentru a degreva judecatorii de cauzele ce trebuie solutionate administrativ, lasand loc cauzelor complexe, in actiunile legislativului si executivului de a arunca asupra puterii judecatoresti blamul pentru incalcari ale CEDO in conditiile in care culpa nu apartine acestora, au determinat reactia magistratilor.

Un judecator solutioneaza saptamanal un numar cuprins intre 60 si 120 de dosare, aceasta insemnand o presiune inumana asupra acestuia.

Procedurile sunt reglementate de asa natura incat impiedica judecarea cu celeritate a majoritatii cauzelor, oricat de mult efort ar depune judecatorul pentru a le solutiona rapid. Volumul extrem de mare de munca pe judecator duce la epuizare, lipsa de timp, act de justitie in detrimentul justitiabilului.

Mult asteptata modificare a normelor de procedura nu confera magistratilor siguranta rezolvarii problemelor privind volumul de munca si celeritatea actului de justitie, in conditiile in care nu exista un studiu de impact cu privire la necesarul de resurse umane la nivelul fiecarei instante.

Conditiile reale de munca intr-o instanta se caracterizeaza prin: lipsa de personal, sedii insalubre, neigienizate, fara spatiu corespunzator, situatia fiind cunoscuta de autoritati incapabile sa gestioneze sumele alocate.

In contextul in care efortul uman si profesional al magistratilor de a mentine activitatea de judecata la un nivel european a crescut, dezinteresul celorlalte puteri a fost constant, iar prin atacuri directe impotriva statutului magistratilor a fost influentata in mod negativ si total fals opinia publica.

Atacurile publice si decredibilizarea justitiei sunt indreptate impotriva cetateanului insusi, care nu poate fi aparat impotriva abuzurilor de orice fel de catre o justitie slaba, ci numai de catre o justitie puternica si independenta.

Data fiind aceasta intreaga situatie, intelegem sa aducem la cunostinta opiniei publice solicitarile judecatorilor si invitam pe reprezentantii puterii executive, in special pe domnul prim-ministru Emil Boc si pe domnul ministru Catalin Predoiu, in prezenta reprezentantilor judecatorilor, la tratative pe marginea acestora, in vederea stabilirii unei strategii clare privind sistemul judiciar.

PE TERMEN SCURT, PANA LA 01.09.2009, JUDECATORII SOLICITA:
1. Elaborarea urgenta a unei strategii privind sistemul judiciar
2. Recunoasterea justitiei drept domeniu strategic. Justitia este singurul domeniu supus mecanismului de cooperare si verificare al Comisiei Europene.
3. Alocarea imediata a sumelor reprezentand taxe judiciare de timbru de la bugetele locale la bugetul MJLC, in vederea finantarii activitatii instantelor - taxele de timbru si timbrul judiciar trebuie sa revina ca sursa bugetara a justitiei printr-o ordonanta de urgenta emisa de Guvernul Romaniei. Asemenea este situatia altor sume precum amenzile judiciare.
4. Verificarea imediata a modului de distribuire a resurselor financiare prin intermediul MJLC catre autoritatile si institutiile finantate din acest buget
5. Eliminarea acordarii premiilor, stimulentelor si procentelor legale din timbrul judiciar magistratilor si personalului asimilat din Ministerul Justitiei si CSM si utilizarea sumelor pentru finantarea activitatii instantelor.
6. Eliminarea sporului de conducere pe care il primesc directorii din MJLC daca sunt magistrati sau asimilati acestora.
7. Devansarea pana la 01.10.2010 a platii transei restantelor salariale stabilite pentru anul 2010 prin O.U.G. 71/2009.
8. Inlaturarea discriminarilor produse in remunerarea magistratilor, pentru drepturi stabilite pe viitor, in ce priveste diverse sporuri si indemnizatii, prin adoptarea urgenta a unor modificari legislative de substanta in materia salarizarii magistratilor.

ELEMENTE NECESAR A FI AVUTE IN VEDERE IN ELABORAREA STRATEGIEI PRIVIND SISTEMUL JUDICIAR
Pe termen mediu: 01.01.2010
1. Trecerea bugetului instantelor judecatoresti la ICCJ. Emiterea imediata a unei hotarari de guvern prin care sa se stabileasca etapele necesare preluarii bugetului de la MJLC
2. Constituirea unui buget propriu, neaflat sub administrarea puterii executive. Criza financiara implica necesitatea stabilirii unor prioritati in privinta folosirii fondurilor publice, astfel incat justitiei sa i se acorde un procent de 1% din PIB. in prezent Ministerului Turismului i-a fost alocat un procent dublu in raport de Ministerul Justitiei.
2.1 Determinarea bugetului instantelor si parchetelor, prin asocierea autoritatii judiciare la determinarea necesarului bugetar
2.2 Autonomia financiara a instantelor: negocierea sumelor pentru justitie cu repartizarea pe instante, in functie de o proiectie a numarului de dosare care vor fi solutionate de fiecare instanta (previziune realizata de conducerea respectivei instante).
3. 3.1 Evaluarea volumului de munca
3.2 Modificarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor, in vederea stabilirii unui management corect al sedintei de judecata si al dosarelor.
4. Reorganizarea instatelor judecatoresti pentru a raspunde nevoilor cetatenilor
- Redistribuirea posturilor rezultate din pensionari de la instantele superioare (curti de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie) catre instantele inferioare supraglomerate (judecatorii, tribunale). O rationalizare a instantelor se impune cu atat mai mult pe termen lung, spre a evita un colaps al sistemului judiciar, fata de posibilele modificari ale Codurilor de procedura civila si penala in materia competentei. Efectuarea unor studii de impact necesare in vederea aplicarii noilor coduri de procedura civila si penala.
- Personal auxiliar suficient, astfel incat un grefier sa lucreze cu un singur judecator.
- Un jurist-documentarist cu rol de a asista judecatorul (cautarea de acte normative incidente cauzei, inclusiv practica, verificarea jurisprudentei, pregatirea draftului hotararilor simple etc dupa modelul law-clerks din sistemul anglo-saxon) sau suplimentarea numarului de dactilografi in instantele cu volum mare de munca.
- Reconsiderarea politicii de resurse umane la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, constand in incadrarea cu statut permanent a posturilor cu specialisti in diferitele domenii de expertiza. Reducerea schemelor de personal a CSM si MJLC.
- Inlaturarea detasarii judecatorilor la alte autoritati publice altele decat instantele judecatoresti si Institutul National al Magistraturii: birourile electorale, Oficiul Registrului Comertului etc. Acestea s-au realizat in conditii lipsite de transparenta, fara evaluarea necesarului de personal la institutiile implicate si fara verificarea ariei de expertiza solicitata de institutia la care se face detasarea. Indiferent de domeniul de activitate, (statistica judiciara, resurse umane, informare publica, relatii cu presa, planificare si executie bugetara, elaborare strategii de dezvoltare, cooperare judiciara internationala), institutia detasarii a transformat sistemul judiciar intr-o veritabila baza de resurse umane.
- Interdictia prin lege a numirii ca magistrati a fostilor avocati in localitatea in care acestia au profesat. In conditiile existentei unor incompatibilitati privind calitatea de avocat a fostilor magistrati, legiuitorul a "omis" includerea unor incompatibilitati constand in interdicitia numirii ca magistrati a fostilor avocati in localitatea in care acestia au profesat. Este necesara introducerea unei reglementari in acest sens. In argumentarea acestei solicitari, trebuie avuta in vedere expunerea de motive la Carta Europeana a Statutului Judecatorilor, in care se arata ca "un avocat nu poate fi repartizat imediat ca judecator in orasul in care au profesat anterior ca avocat", pe acelasi considerent pentru care "un judecator nu poate fi repartizat la tribunalul dintr-un oras al carui primar este sot/sotie, tata sau mama a respectivei persoane".
- Reducerea cuantumului onorariilor pentru avocatii din oficiu. Spre exemplu, onorariul pentru un avocat din oficiu este acelasi, indiferent daca dosarul se finalizeaza la primul termen sau nu. Onorariul pentru asistenta juridica oferita in week-end este dublu fata de cel normal, desi magistratul care participa in aceeasi cauza nu beneficiaza de nici un spor pentru aceeasi ratiune.

Pe termen lung: 01.01.2011
1. Masuri de fluidizare a proceselor de judecata
1.1 Introducerea sistemelor alternative de solutionare a litigiilor, cu obligativitatea parcurgerii acestora, in cauze de o insemnatate redusa si sustinerea financiara de catre stat a costurilor pe care le implica, pentru a incuraja intr-o prima faza parcurgerea de catre parti a acestei proceduri, punerea efectiva in aplicare a reglementarilor legale privind medierea.
1.2 Simplificarea procedurilor si reconsiderarea cailor de atac, in raport de complexitatea cauzelor, cu stabilirea unui filtru de admisibilitate sau oportunitate, fara a fi incalcat dreptul la o cale efectiva de atac
1.3 Instituirea si in cauzele civile a obligatiei de plata a cheltuielilor de judecata avansate de stat, utilizarea cel putin a unei parti din veniturile in casate la Registrul Comertului pentru finantarea activitatii instantelor, marirea taxelor judiciare de timbru acolo unde acestea sunt derizorii ori calcularea taxelor de timbru la valoare acolo unde se impune, ex. partaj, marirea taxelor pentru caile de atac.
1.4 Reorganizarea de urgenta a corpului expertilor judiciari astfel incat judecatorii sa beneficieze de servicii rapide, expertize de calitate si pertinente.
2. Elaborarea unei strategii privind ameliorarea conditiilor de munca din cadrul instantelor
a. Evaluarea situatiei tuturor sediilor de instante si parchete. Finalizarea si urgentarea lucrarilor finantate prin programe derulate de Banca Mondiala.
b. Desfiintarea instantelor cu un volum de activitate sub 1500 dosare pe an
c. Afisarea electronica a listei dosarelor si evidentierea cauzei care este in curs de solutionare si aceea care urmeaza pe un tablou in exteriorul salilor de sedinta pentru a descongestiona salile de judecata
3. Obligativitatea consultarii efective a C.S.M. si a asociatiilor profesionale ale magistratilor in procesul formularii/elaborarii politicilor publice in justitie si in materia adoptarii de acte normative de interes pentru sistemul judiciar. O consultare efectiva, si nu formala, prin reglementarea unor termene precise in care trebuie comunicate punctele de vedere ori avizele (in cazul C.S.M.). Daca intr-adevar se doreste consultarea C.S.M. sau a asociatiilor profesionale este absolut necesar ca proiectul de act normativ sa le fie comunicat acestora in termene utile pentru a se putea prezenta puncte de vedere pertinente si nu asa cum se practica, din pacate, in consultarea magistratilor pe diferite aspecte administrative/organizatorice si nu numai, adica "de azi pe maine".
4. Reorganizarea categoriei personalului de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania"