Club Juridic - Tu intrebi, Specialisti raspund!

Codul de procedura penala - Sesizarea organelor de urmarire penala


Cuvinte cheie: Codul de procedura penala, Organe de urmarire penala, Sesizare


Codul de procedura penala


Sesizarea organelor de urmarire penala

Art. 221: Modurile de sesizare

(1) Organul de urmarire penala este sesizat prin plangere sau denunt, ori se sesizeaza din oficiu cand afla pe orice alta cale ca s-a savarsit o infractiune. In cazul in care organul de urmarire penala se sesizeaza din oficiu, incheie un proces-verbal in acest sens.
 
(2) Cand, potrivit legii, punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila ori la sesizarea sau cu autorizarea organului prevazut de lege, urmarirea penala nu poate incepe in lipsa acestora.

(3) De asemenea, urmarirea penala nu poate incepe fara exprimarea dorintei guvernului strain in cazul infractiunii prevazute in art. 171 din Codul penal.

(4) Cand prin savarsirea unei infractiuni s-a produs o paguba uneia din unitatile la care se refera art. 145 din Codul penal, unitatea pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala, sa prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele prin care paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila.

Art. 222: Plangerea

(1) Plangerea este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica, referitoare la o vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune.
 
(2) Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.


Colectarea si recuperarea debitelor comerciale si civile
Colectarea si recuperarea debitelor comerciale si civile

Vezi detalii

Recupereaza creantele fara proces
Recupereaza creantele fara proces

Vezi detalii



(3) Plangerea se poate face personal sau prin mandatar. Mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii.

(4) Plangerea facuta oral se consemneaza intr-un proces-verbal de organul care o primeste.

(5) Plangerea se poate face si de catre unul dintre soti pentru celalalt sot, sau de catre copilul major pentru parinti. Persoana vatamata poate sa declare ca nu-si insuseste plangerea.

(6) Pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se face de reprezentantul sau legal. Persoana cu capacitate de exercitiu restransa poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.

(7) Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite organului competent.

Art. 223: Denuntul

(1) Denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica despre savarsirea unei infractiuni.

(2) Denuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea.

(3) Denuntul scris trebuie sa fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral, acesta se consemneaza intr-un proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut.

Art. 224: Acte premergatoare

(1) In vederea inceperii urmaririi penale, organul de urmarire penala poate efectua acte premergatoare.

(2) De asemenea, in vederea strangerii datelor necesare organelor de urmarire penala pentru inceperea urmaririi penale, pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din Ministerul de Interne, precum si din celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru fapte care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale.

(3) Procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba.

Art. 2241: Actele premergatoare efectuate de investigatorii sub acoperire

(1) In cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau ca se pregateste savarsirea unei infractiuni contra sigurantei nationale prevazute in Codul penal si in legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de stupefiante si de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, sau a unei infractiuni prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, ori a unei alte infractiuni grave care nu poate fi descoperita sau ai carei faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace, pot fi folositi, in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea persoanelor fata de care exista
presupunerea ca au savarsit o infractiune, investigatori sub o alta identitate decat cea reala.

(2) Investigatorii sub acoperire sunt lucratori operativi din cadrul politiei judiciare si pot fi folositi numai pe o perioada determinata, in conditiile prevazute in art. 2242 si 2243.

(3) Investigatorul sub acoperire culege date si informatii in baza autorizatiei emise potrivit dispozitiilor prevazute in art. 2242, pe care le pune, in totalitate, la dispozitia procurorului.

Art. 2242: Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire

(1) Persoanele prevazute in art. 2241 pot efectua investigatii numai cu autorizarea motivata a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

(2) Autorizarea este data prin ordonanta motivata, pentru o perioada de cel mult 60 de zile si poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate. Fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile, iar durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi un an.

(3) In cererea de autorizare adresata procurorului se vor mentiona datele si indiciile privitoare la faptele si persoanele fata de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune, precum si perioada pentru care se cere autorizarea.

(4) Ordonanta procurorului prin care se autorizeaza folosirea investigatorului sub acoperire trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute la art. 203, urmatoarele:

a) indiciile temeinice si concrete care justifica masura si motivele pentru care masura este necesara;
b) activitatile pe care le poate desfasura investigatorul sub acoperire;
c) persoanele fata de care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune;
d) identitatea sub care investigatorul sub acoperire urmeaza sa desfasoare activitatile autorizate;
e) perioada pentru care se da autorizarea;
f) alte mentiuni prevazute de lege.

(5) In cazuri urgente si temeinic justificate se poate solicita autorizarea si a altor activitati decat cele pentru care exista autorizare, procurorul urmand sa se pronunte de indata.

Art. 2243: Folosirea datelor obtinute de investigatorii sub acoperire

(1) Datele si informatiile obtinute de investigatorul sub acoperire pot fi folosite numai in cauza penala si in legatura cu persoanele la care se refera autorizatia emisa de procuror.

(2) Aceste date si informatii vor putea fi folosite si in alte cauze sau in legatura cu alte persoane, daca sunt concludente si utile.

Art. 2244: Masuri de protectie a investigatorilor sub acoperire

(1) Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa terminarea actiunii acestora.

(2) Procurorul competent sa autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul sa-i cunoasca adevarata identitate, cu respectarea secretului profesional.

Art. 225: Sesizarea la cererea organului competent

(1) Cand legea prevede ca inceperea urmaririi penale nu poate avea loc fara o sesizare speciala, aceasta trebuie facuta in scris si semnata de catre organul competent, in actul de sesizare trebuie sa se arate in mod corespunzator datele prevazute in art. 222 alin. 2.

Art. 226: Unele dispozitii privind urmarirea penala pentru militari

(1) Pentru infractiunile prevazute de Codul penal in art. 331-334, 348, 353 si 354, urmarirea penala poate incepe numai la sesizarea comandantului.

(2) Pentru celelalte infractiuni savarsite de militari, organul de urmarire penala procedeaza potrivit regulilor obisnuite, informand pe comandant de indata ce a inceput
urmarirea penala.

Art. 227: Sesizari facute de persoane cu functii de conducere si de alti functionari

(1) Orice persoana cu functie de conducere intr-o unitate la care se refera art. 145 din Codul penal sau cu atributii de control, care a luat cunostinta de savarsirea unei infractiuni in acea unitate, este obligata sa sesizeze de indata pe procuror sau organul de cercetare penala si sa ia masuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba.

(2) Obligatiile prevazute in alin. 1 revin si oricarui functionar care a luat cunostinta despre persoane cu functii savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul in cadrul caruia isi indeplineste sarcinile.



Data aparitiei: 26 Octombrie 2007

Cat de utila va este aceasta informatie?

Noteaza folosind stelele!

Rating:

Nota: 5 din 1 voturi
Distribuie acest articol in reteaua de socializare preferata

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Copil parasit de parinti

Intrebare: Am 19 ani si sunt student la cursuri de zi astfel incat nu pot avea un serviciu ca sa ma intretin. Tatal meu este dezinteresat si umbla mai mult beat, iar mama a plecat de acasa. Am vreo sansa sa apelez la cineva ca sa-l oblige pe tata sa-mi dea bani sa ma intretin in loc sa-i bea? Mama nu avea servici iar acum chiar nu mai stiu unde este.

Raspuns: Domnule Cristian Androne,in Dreptul familiei , la art 86-96 sunt stipulate conditiile de ajutor int... [citeste tot raspunsul aici...]



Top articole

 NOUL COD RUTIER - actualizat [Vizualizari: 383281]
 Acte necesare - Cazier judiciar [Vizualizari: 372556]
 Codul Civil [Vizualizari: 294315]
 Cod CAEN - Actualizat 2008 [Vizualizari: 250563]
 Codul familiei - actualizat [Vizualizari: 173626]

E-articole juridice

Mai aproape de dumneavostra

Atentie, Juristi!
Noul Cod Civil a modificat Modelele de Contracte folosite!
Cititi cele 38 de modificari care va pot afecta activitatea
Descarcati GRATUIT Raportul Special
Contractele din Noul Cod Civil – Reguli si Exemple

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice
X