Calitatea si eficienta justitiei: Relatiile dintre judecatori si avocati

UNBR  a dat publicitatii Avizul nr. (2013) 16 din 01 octombrie 2013 al Grupul de lucru Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni ( CCJE – GT ) privind relatiile dintre judecatori si avocati,  in vedere asigurarii calitatii si eficientei justitiei.

I. INTRODUCERE

1. In conformitate cu termenii de referinta care ii sunt incredintati de catre Comitetul de Ministri,Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni ( CCJE ) a hotarat sa elaboreze, in 2013, un aviz privind relatiile dintre judecatori si avocati, avand in vedere calitatea si eficienta justitiei.

2. Avizul a fost elaborat pe baza avizelor CCJE anterioare si directivelor relevante ale Consiliului Europei, Carta Europeana privind Statutul Judecatorilor (1998), Magna Carta a Judecatorilor ( 2010) si  Recomandarea CM / Rec (2010) 12 a Comitetului de Ministri cu privire la judecatori: independenta, eficienta si responsabilitatile acestora. De asemenea, se iau in considerare Principiile Natiunilor Unite cu privire la independenta justitiei (1985), Principiile fundamentale ale Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la rolul avocatilor (1990), Principiile de la Bangalore privind conduita judiciara (2002) si Comentariul la Principiile de la Bangalore privind Grupul de Integritate Judiciara (2007).

In plus , protocolul/ avizul se bazeaza pe activitatea Consiliului Barourilor Europene (CCBE), in special Codul de conduita pentru avocati europeni (1998), modificat in 2002 si 2006) si Carta principiilor fundamentale ale profesiei juridice europene (2006).

Se tine cont de raspunsurile statelor membre la chestionarul si raportul intocmit de expertul stiintific dna. Natalie FRICERO (Franta), precum si de contributiile din cadrul Conferintei de la Paris, din data de 7 noiembrie 2012, organizata in comun de catre CCJE si de Baroul din Paris, si de Conferinta de la Roma din data de 13 iunie 2013, organizata de catre CCJE, Consiliul Superior al Magistraturii din Italia si Consiliul National al
Baroului din Italia .

CCJE a consultat , de asemenea, CCBE , in cursul pregatirii acestui protocol.

II . Rolul judecatorilor si avocatilor in functionarea justitiei

3. Ţarile guvernate de principiile statuluide drept ar trebui sa organizeze sistemele lor judiciare in asa fel incat suprematia legii si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale sa fie garantate in conformitate cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului (denumita in continuare Conventia), precum si de jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (denumita in continuare Curtea).

CCJE a recunoscut deja rolul esential privind cooperarea intre diferitele parti implicate in buna functionare a justitiei si interactiunea dintre acesti participanti. Astfel, la punctul 10 din Avizul nr. (2009) 12, CCJE a afirmat ca schimbul de principii juridice comune si valori etice dintre toti  profesionistii implicati in procesul legislativ este esential pentru buna administrare a justitiei .

4. Judecatorii si avocatii au roluri diferite in procesul legislativ, dar contributia ambelor profesii este necesara pentru a ajunge la o solutie echitabila si eficienta in toate procesele.

5. Paragraful 2 din Principiile Fundamentale privind Independenta Justitiei, adoptate de Adunarea Generala a O.N.U. in 1985 prevede ca sistemul judiciar va decide in problemele care ii sunt inaintate in mod impartial, pe baza faptelor si in conformitate cu legea, fara restrictii, influente necorespunzatoare, incitari, presiuni, amenintari sau interferente, directe sau indirecte, de orice parte sau pentru orice motiv. CCJE a subliniat,
in primul sau aviz (Avizul nr. 1 (2001), § 10) ca independenta justitiei nu este o prerogativa sau un privilegiu in interesul judecatorilor, dar este o pre-conditie a statului de drept si pentru cei care cauta si asteapta dreptate.

6. In cadrul misiunii lor de a apara interesele clientilor lor, avocatii joaca un rol esential in administrarea corecta a justitiei. Alineatul 6 al Comentariului CCBE la Carta principiilor fundamentale ale profesiei juridice europene defineste rolul avocatului, dupa cum urmeaza : "Rolul avocatului, indiferent daca e detinut de catre o persoana, o corporatie sau stat, este cel de consilier de incredere al clientului si reprezentant al acestuia, este un profesionist respectat de terti, si un participant indispensabil la
administrarea echitabila a justitiei. Cuprinzand toate aceste elemente, avocatul , care serveste fidel interesele clientului sau/ clientei sale si protejeaza drepturile clientului, indeplineste, de asemenea, functiile avocatului in societate - care sunt: sa aplaneze si sa previna conflictele, sa se asigure ca aceste conflicte sunt rezolvate in conformitate cu principiile recunoscute ale dreptului civil, public sau penal, tinand cont de drepturi si
interese , sa continue dezvoltarea legii si sa apere libertatea, justitia si statul de drept".

Dupa cum se precizeaza la punctul 1.1 din Codul de conduita a avocatilor europeni al CCBE, respectul pentru profesia de avocat este o conditie esentiala pentru statul de drept si democratie in societate. Principiile de baza ale Natiunilor Unite privind rolul Barourilor afirma ca protectia adecvata a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, la care au dreptul toate persoanele, fie ele economice, sociale si culturale, sau civile si politice, impune ca toate persoanele sa aiba acces efectiv la serviciile juridice furnizate de o profesie juridica independenta. Principiul 12 prevede ca avocatii trebuie sa mentina permanent onoarea si demnitatea in cadrul profesiei lor, in calitate de agenti esentiali ai administrarii justitiei .

7. Judecatorii si avocatii trebuie sa fie independenti in exercitarea functiilor lor, si trebuie sa fie perceputi independenti unii fata de altii. Aceasta independenta este afirmata de codurile de conduita pentru fiecare profesie. CCJE considera ca aceasta independenta este vitala pentru buna functionare a justitiei.

8. CCJE face trimitere la punctul 12 din Recomandarea CM / Rec ( 2010) 12, care prevede ca, fara a aduce atingere independentei lor, judecatorii si sistemul judiciar trebuie sa mentina relatii de lucru constructive cu institutiile si autoritatile publice implicate in gestionarea si administrarea instantelor, precum si cu toti profesionistii ale caror sarcini sunt legate de activitatea judecatorilor, in scopul de a facilita o administrare eficienta si
eficace a justitiei. Relatiile constructive sunt necesare si in cursul procedurilor, in scopul de a obtine o solutie corecta si eficienta a procesului legal in cauza.

9. Doua domenii de relatii intre judecatori si avocati pot fi distinse :

- Pe de o parte, relatiile dintre judecatori si avocati care deriva din principiile procedurale si regulile din fiecare stat, si care au un impact direct asupra eficientei si calitatii procedurilor judiciare. In concluziile si recomandarile formulate in Avizul nr. (2008)  cu privire la calitatea hotararilor judecatoresti, CCJE a subliniat ca standardul de calitate
al hotararilor judecatoresti este in mod clar rezultatul interactiunilor dintre numerosi participanti in cadrul sistemul judiciar ;

- Pe de alta parte, relatiile care rezulta din conduita profesionala a judecatorilor si avocatilor, care necesita un respect reciproc pentru rolurile jucate de fiecare parte si un dialog constructiv.

III . Imbunatatirea raporturilor procedurale, dialog si comunicare in timpul
procedurilor

10 . Judecatorii si avocatii au impreuna o obligatie esentiala, si anume respectarea normelor de procedura si ale principiilor de baza ale unui proces echitabil.

CCJE este de parere ca relatiile constructive intre judecatori si avocatii vor imbunatati calitatea si eficienta procedurilor. Acestea vor ajuta, de asemenea la satisfacerea nevoilor partilor implicate intr-un proces: acestea se asteapta sa fie audiate si se asteapta, de asemenea, ca judecatori si avocatii sa contribuie impreuna la o solutionare justa a cazului
lor, inauntrul unui termen rezonabil.

11 . Calitatea si eficienta procedurilor judiciare depinde in primul rand de legislatia procedurala adecvata. Statele ar trebui sa stabileasca o astfel de legislatie, in conformitate cu articolul 6 din Conventie. Procesul de elaborare a acestei legislatii ar trebui sa implice consultarea judecatorilor si avocatilor, nu in interesul celor doua profesii, ci in interesul administrarii corecte a justitiei. Consultarea utilizatorilor instatelor judecatoresti este, de
asemenea, importanta. Totodata, este esential ca legislatia procedurala sa fie evaluata in mod regulat, si ca judecatorii, avocatii si utilizatorii instantelor de judecata sa fie implicati in acest proces .

12 . In practica, regulile procedurale, indiferent daca acestea vizeaza cauze civile, penale sau administrative, sunt adesea complexe si permit o varietate de "incidente" (vicii) de procedura si de cai de atac intermediare. Acest lucru poate duce la intarzieri nejustificate si costuri ridicate atat pentru parti, cat si pentru societate, in general. CCJE sprijina cu
fermitate eforturile de a analiza si evalua normele procedurale existente in statele membre si sa dezvolte, unde este necesar, norme adecvate si mai transparente.

Schimbul de experienta internationala,dintre judecatori si avocati, poate stimula dezvoltarea de " bune practici " in domeniul procedurilor . Cu toate acestea, traditiile diferite sociale si juridice ale tarilor trebuie sa fie luate in considerare .

13 . CCJE considera ca legislatia ar trebui sa ofere judecatorilor instrumente procedurale eficiente pentru a pune in aplicare principiile unui proces echitabil si a preveni intarzierile nejustificate si tergiversarile. Legislatia ar trebui sa fie suficient de ferma, si ar trebui sa prevada termene clare si corecte, permitand in acelasi timp flexibilitatea necesara .

14 . Normele procedurale constituie instrumentul care permite solutionarea litigiilor judiciare. Normele de procedura determina rolulrile judecatorilor si avocatilor. Este esential ca atat judecatorii si avocatii sa detina o buna cunoastere si intelegere a acestor norme, in interesul unei hotararii corecte si emise in timp util.

15 . Accesul egal la informatii cu privire la legile de procedura si de fond, la punctele de reper ale jurisprudentei, ar trebui sa fie furnizate cat mai larg posibil, atat pentru judecatori cat si pentru avocati. CCJE face trimitere la punctul 24 din Avizul nr. 14 (2011), in care se considera ca in sistemul judiciar, in ce priveste cazurile de jurisprudenta, sau cel putin deciziile importante sa fie disponibile pe  internet i) gratuit , ii) intr-o forma usor accesibila, si iii) tinand cont de protectia datelor cu caracter personal .

16 . Principiile fundamentale ale O.N.U. privind independenta sistemului judiciar stipuleaza in Principiul nr 6 ca independenta sistemului judiciar indreptateste si cere justitiei sa se asigure ca procedurile judiciare sa se desfasoare in mod echitabil si ca drepturile partilor sa fie respectate. Rolul jucat de avocati in apararea drepturilor partilor implica activ cooperarea lor in administrarea unui caz, de exemplu, prin stabilirea termenelor de procedura. CCJE considera ca este important sa se dezvolte audieri
planificate pentru a facilita, in interesul partilor, o cooperare efectiva intre judecatori si avocati.

17 . Judecatorii si avocatii trebuie sa coopereze in satisfacerea nevoilor partilor, inclusiv prin solutionari amiabile. In Avizul sau nr. ( 2004) 6, CCJE recomanda dezvoltarea de masuri pentru solutionarea amiabila a cazurilor. Sesiuni de formare comune pot imbunatati intelegerea rolului judecatorilor si avocatilor in domeniul intelegerilor amiabile, prin procesul de conciliere sau de mediere.

18 . Dorinta de a coopera si de a se angaja intr-un dialog s-ar putea realiza, de asemenea, sub forma de orientari procedurale convenite la nivel institutional. CCJE considera ca instantele ar trebui sa incurajeze stabilirea de bune practici rezultate din acorduri intre instante si barouri. Acordurile privind managementul si desfasurarea procedurilor au fost
stabilite in numeroase sisteme juridice, luand forme variate. CCJE reafirma ca astfel de acorduri de procedura ar trebui sa respecte dreptul procedural si ar trebui sa fie facute publice, in scopul asigurarii transparentei pentru avocati si partile implicate in litigii.
19 . Este necesar sa se stabileasca o comunicare corespunzatoare intre instante si avocati pentru a asigura rapiditatea si eficienta procedurilor. CCJE considera ca statele trebuie sa introduca sisteme de facilitare a comunicarii on-line intre instante si avocati, in scopul de a imbunatati serviciul pentru avocati si pentru a le permite sa consulte cu usurinta stadiul
procedural al cauzelor. In Avizul sau nr. ( 2011)  privind "Justitia si Tehnologia Informatiei", CCJE specifica faptul ca I.T.-ul joaca un rol central in furnizarea de informatii catre judecatori, avocati si alte parti interesate din sistemul judiciar, precum si pentru public si mass-media .

IV . DEZVOLTAREA intelegerii reciproce si a respectului reciproc in considerarea normelor etice

20 . Judecatorii si avocatii au fiecare propriul lor set de principii etice. Cu toate acestea , mai multe principii etice sunt comune pentru ambele parti, judecatori si avocati, de exemplu, secretul profesional, integritatea si demnitatea, respect pentru justitiabili, competenta, corectitudine si respect reciproc.

21 . Principiile etice ale judecatorilor si avocatilor se refera, de asemenea, la relatiile dintre cele doua profesii.

Cu privire la judecatori, CCJE a afirmat in Avizul nr. ( 2002) 3, punctul 23,  ca judecatorii ar trebui sa arate atentia cuvenita tuturor persoanelor (de exemplu , parti, martori, consilieri) si ar trebui sa nu se faca nici o distinctie care se bazeaza pe motive nelegale sau care ar fi incompatibile cu indeplinirea corecta a functiilor lor. Punctul 5.3 din Principiile de la Bangalore afirma ca un judecator isi indeplineste atributiile judiciare prin
luarea in considerare a tuturor persoane, cum ar fi partile, martorii, avocatii, personalul instantei si magistrati, fara a face vreo deosebire pe motive nerelevante, nesemnificative pentru buna desfasurare a activitatilor. Punctul 6.6 din Principiile de la Bangalore afirma ca un judecator trebuie sa mentina ordinea si decenta in toate procedurile in fata instantei,
sa fie rabdator, demn si politicos in relatiile cu partile, cu juratii , martorii, avocatii si alte persoane cu care judecatorul, in calitatea sa oficiala, ia contact.

In ceea ce priveste avocatii, paragrafele 4.1, 4.2, 4.3 si 4.4 din Codul deontologic al CCBE pentru avocatii europeni exprima urmatoarele principii: un avocat care apare, sau ia parte intr-o cauza , in fata unei instante sau unui tribunal trebuie sa respecte regulile de conduita aplicabile in fata aceastora. Un avocat trebuie sa dea intotdeauna atentia
cuvenita pentru desfasurarea corecta a procedurilor. Un avocat trebuie, mentinand in acelasi timp respectul cuvenit si curtoazia fata de instanta de judecata , sa apere interesele clientului, onorabil si fara teama, neavand interese sau beneficii pentru el insusi sau pentru orice alta persoana. Un avocat nu trebuie sa dea cu buna stiinta informatii false sau
care induc in eroare in instanta de judecata .

22 . CCJE considera ca relatiile dintre judecatori si avocati trebuie sa se bazeze pe intelegere reciproca, pe respect si pe independenta unii fata de ceilalti.
CCJE considera, in consecinta, ca este necesar sa se dezvolte dialoguri si schimburi intre judecatori si avocati la un nivel institutional national si european cu privire la problema relatiilor reciproce. Ar trebui sa fie luate in considerare codurile etice ale avocatilor si judecatorilor. In acest sens, CCJE incurajeaza identificarea unor principii etice comune, cum ar fi obligatia de independenta, de cooperare pentru a asigura o dirijare corecta si rapida a procedurilor legale si de perfectionare profesionala continua . Asociatiile profesionale si organismele independente de conducere ale ambelor parti, judecatori si avocati ar trebui sa fie raspunzatoare pentru acest proces.

23 . Conferintele de pregatire pentru judecatori si avocati ar trebui sa se ocupe, prin rolurile lor, respectiv relatiile lor, de realizarea scopului general de a promova solutionarea echitabila si eficienta a litigiilor, respectand independenta ambelor parti.
CCJE face trimitere la punctul 10 din Avizul nr. ( 2009) 12, in care se considera ca, acolo unde este cazul, pregatirea profesionala comuna pentru judecatori , procurori si avocati pe teme de interes comun ar putea contribui la realizarea unei justitii de cea mai inalta calitate .

24 . In statele membre ale Consiliului Europei , judecatorii sunt recrutati in mai multe moduri. CCJE se refera la raportul "Evaluarea sistemelor judiciare europene" CEPEJ, editia 2012, capitolul 11.1. In unele tari, judecatorii sunt recrutati din randul avocatilor cu experienta. In alte tari, judecatorii si avocatii nu au o cariera comuna. In aceste tari, dezvoltarea intelegerii reciproce intre cele doua profesii este deosebit de relevanta. Una dintre posibilitatile pentru a promova o astfel de intelegere este crearea de programe de pregatire profesionala pentru judecatorii stagiari in firme de avocatura si pentru avocatii stagiari in instantele de judecata. In acest caz , este esential ca cerintele de independenta si impartialitate ale sistemului judiciar sa fie garantate si ca stagiile sa fie organizate intr-
un mod transparent.

25 . Relatiile dintre judecatorii si avocatii trebuie sa pastreze intotdeauna impartialitatea instantei si imaginea acesteia. Judecatorii si avocatii ar trebui sa fie pe deplin constienti de acest lucru, iar normele procedurale si etice adecvate ar trebui sa protejeze aceaasta impartialitate.

26 . Atat judecatorii si avocatii se bucura de libertatea de exprimare, in conformitate cu articolul 10 din Conventie.

Judecatorii trebuie sa pastreze confidentialitatea deliberarilor Curtii si impartialitatea acestora, ceea ce implica, printre altele, ca trebuie sa se abtina de la comentarii privind procedurile. Judecatorii ar trebui sa fie, de asemenea, atenti la comentariile cu privire la performanta avocatilor, avand in vedere ca datoria principala a avocatilor este de a
actiona in interesul clientilor lor.

Libertatea de exprimare a avocatilor are, de asemenea, limitele sale, in scopul de a mentine, asa cum se prevede la articolul 10, paragraful 2 al Conventiei, autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. Se impune respectul fata de colegii de profesie, respectul pentru statul de drept si administrarea corecta a justitiei - principiile (h) si (i) din Carta principiilor fundamentale ale profesiei juridice europene a CCBE - cererea de
abtinere de la critica abuziva a colegilor de profesie, a judecatorilor individuali si a procedurilor si deciziilor judecatoresti.

V. RECOMANDĂRI

CCJE reafirma ca "utilizarea principiilor juridice comune si valorilor etice de catre toti profesionistii implicati in procesul legislativ este esentiala pentru buna administrare a justitiei" si stabileste urmatoarele recomandari:

I. CCJE recomanda ca statele sa adopte acte normative procedurale  adecvate, care trebuie sa defineasca activitatea judecatorilor si avocatilor pentru a permite punerea in aplicare in mod eficient a principiilor unui proces echitabil si pentru a preveni tacticile de amanare ale partilor. Se recomanda, de asemenea, ca judecatorii, avocatii si petentii sa fie
consultati in procesul de elaborare si iar modurile de procedura sa fie evaluate in mod regulat .

II . CCJE sprijina schimbul de experienta internationala intre judecatori si avocati cu scopul de a dezvolta cele mai bune practici in materie procedurala, luand in considerare diferitele traditii sociale si juridice ale tarilor.

III . CCJE recomanda ca judecatorii sa organizeze audieri preliminare in cadrul procedurilor si sa stabileasca, consultandu-se cu partile, calendare de procedura, de exemplu, pentru specificarea etapelor procesuale, stabilind termene rezonabile si adecvate, pentru structurarea prezentarilor in scris si/sau oral si pentru administrarea dovezilor.

IV . CCJE recomanda dezvoltarea cailor de comunicare intre instante si avocati.
Judecatorii si avocatii trebuie sa fie in masura sa comunice intre ei in toate etapele procedurilor. CCJE considera ca statele trebuie sa se introduca sisteme care faciliteaza comunicarea prin sisteme informatice intre instante si avocati.

V. CCJE recomanda elaborarea modalitatilor de solutionare amiabila a litigiilor. Se considera ca intelegerea rolurilor judecatorilor si avocatilor, in cadrul intalnirilor amiabile de conciliere sau de mediere, este un factor vital pentru dezvoltarea acestei abordari si ca, in masura in care este posibil, ar trebui sa fie organizate sesiuni de formare profesionala comune cu privire la diferitele moduri de reglementare amiabila.

VI . CCJE recomanda dezvoltarea de dialoguri si schimburi intre judecatori si avocati, la un nivel institutional cu privire la problema relatiilor lor reciproce, luand pe deplin in considerare codurile deontologice ale ambelor profesii. Un astfel de dialog ar trebui sa faciliteze intelegerea reciproca si respectul pentru rolul fiecaruia in parte, cu respectarea
independentei judecatorilor si avocatilor.

VII . CCJE considera, ca stagiile de formare comune pentru judecatori si avocati pe teme de interes comun pot imbunatati calitatea si eficienta procedurilor.

Sursa UNBR