Eficientizarea cheltuirii fondurilor alocate onorariilor pentru ajutorul public judiciar si asistenta juridica din oficiu in cauzele penale

Ministerul Justitiei a elaborat un document de pozitie si politica publica privind eficientizarea cheltuirii fondurilor alocate onorariilor pentru ajutorul public judiciar si asistenta juridica din oficiu in cauzele penale.

Expertii Ministerului Justitiei au evaluat cauzele care determina disfunctionalitati in acordarea ajutorului public judiciar si a asistentei juridice gratuite in cadrul procedurilor judiciare, in scopul elaborarii unui document de politica publica in acest domeniu, in raport cu realitatile economico-financiare, precum si in scopul consolidarii liberului acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil.

In contextul elaborarii acestui document, precum si al intalnirilor initiate la inceputul lunii august, Ministerul Justitiei a apreciat in mod deosebit responsabilitatea asumata de catre reprezentantii Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si, respectiv, de catre reprezentantii celorlalte institutii, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Public, Ministerul Administratiei si Internelor – ordonatori principali de credite din sistemul judiciar, privind gestionarea fondurilor publice in acord cu scopul legislatiei in vigoare in domeniu.

I. SCOPUL, OBIECTUL ŞI NATURA MATERIALULUI
Prezentul constituie un document de pozitie si politica publica a Ministerului Justitiei privind eficientizarea cheltuirii fondurilor alocate onorariilor pentru ajutorul public judiciar si asistenta juridica din oficiu in cauzele penale. Pornind de la contextul economico-financiar actual, radical diferit de cel avut in vedere la momentului elaborarii OUG nr.51/2008, precum si de la o serie de deficiente semnalate privind aplicarea actului normativ mentionat, Ministerul Justitiei a elaborat acest document prin care intentioneaza sa supuna dezbaterii publice modul de cheltuire a fondurilor alocate platii onorariilor pentru ajutorul public judiciar si asistenta juridica din oficiu in cauzele penale, cat si cuantumul acestora.

II. FORMULAREA PROBLEMEI. CAUZE
In cadrul Strategiei de dezvoltare a justitiei ca serviciu public 2010-2014, document asumat de conducerea Ministerului Justitiei si supus dezbaterii publice in anul 2010, unul dintre obiectivele specifice ale obiectivului general 4.7 Modernizarea statutului unor profesii juridice si conexe il constituie obiectivul specific 2 Furnizarea unor mecanisme apte a sustine garantarea procesului echitabil (accesul la justitie, durata procedurilor, calitatea hotararilor judecatoresti) al carui termen de finalizare se implineste in anul 2012. Unul dintre aspectele avute in vedere pentru atingerea acestui obiectiv il reprezinta perfectionarea legislatiei in domeniul ajutorului public judiciar si asistentei juridice din oficiu in cauzele penale, inclusiv din perspectiva experientei dobandite ca urmare a aplicarii legii in perioada 2008 – 2010, cat si a noilor realitati economice si bugetare. Acest deziderat, coroborat cu solicitarile adresate Ministerului Justitiei de unele barouri de avocati, privind restantele la plata serviciilor de asistenta juridica acordate de avocati in cursul anului 2011, precum si cu informatiile punctuale primite de la instante si unitati de parchet, a determinat realizarea de catre Ministerul Justitiei a unei analize interne asupra evolutiei institutiei asistentei juridice in cauzele penale si in materie civila, pentru perioada 2008 – 2011. Analiza efectuata evidentiaza urmatoarele aspecte:

1. Cresterea relativ importanta a necesarului de fonduri pentru finantarea ajutorului public judiciar si a asistentei juridice din oficiu in cauzele penale

1.1. In anul 2009 a crescut substantial necesarul de fonduri destinate ajutorului public judiciar: de la 15.846 mii lei - in anul 2008 (ordonanta 51/2008 a intrat in vigoare in data de 22 mai 2008), la 28.599 mii lei - in anul 2009 - respectiv o crestere de 80%, in anul 2009 fata de anul 2008.
In anul 2010, s-a inregistrat o crestere de 16%, respectiv de la 28.599 mii lei, la 33.198 mii lei.
Anul 2008 este considerat an de referinta, fiind anul intrarii in vigoare a OUG 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila si a Protocolului privind stabilirea onorariilor avocatilor nr.113928/2008, care stabileste un nivel maximal al onorariilor avocatilor.

1.2. Aceasta crestere substantiala a cererii de finantare s-a grefat pe scaderea surselor bugetare destinate satisfacerii solicitarilor de asistenta prin avocat, atat in materie civila, cat si in materie penala, pe de o parte din cauza situatiei economico-financiare generale, iar, pe de alta parte, din cauza schimbarii, prin modificari legislative, a destinatiei unor sume prevazute initial sa finanteze aceasta forma de asistenta.
Printre cauzele care au dus la cresterea fondurilor destinate ajutorului public judiciar, enumeram: cresterea numarului de cereri de asistenta, proportional cu cresterea numarului de actiuni promovate la instante; diseminarea si asimilarea, in randul justitiabililor, a informatiilor referitoare la institutia ajutorului public judiciar; cresterea numarului de cereri eligibile in perioada 2009-2011.

2. Constatarea unor probleme aparute in aplicarea OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila si a Protocolului nr.113928/MJ/2008 cu privire la acordarea asistentei specializate prin avocat, in materie penala. Astfel:

2.1 Prin exceptie de la regula generala, s-au semnalat situatii in care, in faza de urmarire penala si cercetare judecatoreasca, la fiecare termen s-a prezentat un alt avocat, in asa fel incat nu numai ca invinuitul sau inculpatul nu cunoaste, de fapt, cine il apara, dar calitatea asistentei acordate are de suferit din cauza discontinuitatii. Acelasi efect nedorit il are emiterea unor delegatii succesive de substituire. Procedeul astfel utilizat reprezinta o veritabila deturnare a scopului legii in discutie;

2.2 De asemenea, s-au constatat cazuri in care se solicita prezenta avocatului din oficiu dupa ora 20:00 sau in zile nelucratoare, dat fiind ca, in aceste situatii, protocolul prevede majorarea onorariului cu 100%;

2.3 Alte situatii semnalate, specifice fazei de urmarire penala, se refera la acordarea artificiala a unor onorarii majorate, aparatorilor din oficiu, pentru „loturi” mai mari de invinuiti, fara ca pentru toate persoanele audiate sa se justifice aceasta incadrare si care, ulterior, sunt transformati, din punct de vedere procesual, in martori.

Printre cauzele identificate enumeram: neexercitarea cu responsabilitate, de catre organul judiciar, a atributiilor de evaluare a nivelului onorariului provizoriu si a onorariului definitiv, rezultate din art. 82 din Legea nr.51/1995; desemnarea avocatilor din oficiu, fara a se tine seama de incarcatura de cauze a fiecaruia si fara a exista un sistem public, transparent, de desemnare a acestora; permisivitatea prevederilor legale si statutare in privinta delegatiilor de substituire a avocatilor in cauzele judiciare.

3. S-au constatat, cu ocazia numirii avocatilor care acorda asistenta juridica in etapele procesului penal - in faza de urmarire penala si in faza de judecata - unele discrepante intre numarul de cauze atribuite anumitor avocati, raportat la numarul de cauze deja atribuite acestora, cu consecinta supraaglomerarii unora dintre acestia si cu utilizarea excesiva a delegatiilor de substituire, de natura a pune in discutie calitatea serviciilor de asistenta acordate.

Printre cauzele identificate, enumeram: lipsa de publicitate a unor reguli clare, privind criteriile de desemnare a avocatilor, in functie de numarul de cauze deja atribuite, de natura sau obiectul cererii (specializarea), de complexitatea dosarelor; lipsa de transparenta a modului de aplicare a criteriilor existente.

4. Acestor chestiuni de aplicare a legii li se adauga unele aspecte ce tin de calitatea reglementarilor in materie

4.1. Suportarea, dintr-o sursa bugetara unica - bugetul Ministerului Justitiei - a tuturor cheltuielilor cu ajutorul public judiciar si cu asistenta juridica din oficiu in materie penala, efectuate in intregul sistem judiciar, cu consecinta suprasolicitarii bugetului Ministerului Justitiei.
Desi, legea (Codul de procedura penala – art. 189, Legea 146/1997 - art. 25) prevede plata cheltuielilor generate de procesul penal, din bugetul Ministerului Justitiei, Ministerului Public si Ministerului Administratiei si Internelor, in fapt sunt platite din fondurile puse la dispozitia tribunalelor de Ministerul Justitiei, inclusiv onorariile avocatilor pentru servicii de asistenta juridica prestate in fata politiei ori parchetelor, chiar si atunci cand, respectivele dosare se finalizeaza cu solutii de netrimitere in judecata si nu ajung niciodata la instanta. Aceste cheltuieli ar trebui suportate de Ministerul Public si de Ministerul Administratiei si Internelor.

Totodata, sarcina suportarii acestor cheltuieli trebuie directionata si catre bugetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), atunci cand ajutorul public judiciar si asistenta juridica din oficiu in materie penala se acorda la aceasta instanta. O cauza importanta o reprezinta perpetuarea unei practici, potrivit careia se lasa doar in sarcina bugetului Ministerului Justitiei suportarea tuturor costurilor in materie, fara o responsabilizare institutionala, sub aspect bugetar, a altor autoritati si organe, din a caror activitate se genereaza astfel de cheltuieli, care au, la randul lor, buget propriu, fiind ordonatori principali de credite, si care sunt responsabile, la nivel normativ, de asigurarea garantiilor procesuale ale procesului echitabil si ale liberului acces la justitie, respectiv Ministerul Administratiei si Internelor, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul de pe langa ICCJ.

4.2 Mentinerea nivelului ridicat al unora dintre onorariile stabilite la nivel maximal, in anul 2008, prin Protocolul nr.113928/MJ/2008, cu ignorarea conditiilor economico-financiare prezente.
Ministerul Justitiei, in exercitarea atributiilor legale, a initiat un proiect de lege pentru modificarea OUG 51/2008, in sensul reducerii plafonului de venit si a sumei maxime destinate APJ/persoana/an; in prezent, acest proiect a fost dezbatut in Comisia juridica a Camerei Deputatilor (camera decizionala), urmand sa intre in dezbaterea Plenului acestei Camere.

III. MĂSURI
1. Instituirea unui mecanism interinstitutional de gestionare mai eficienta a fondurilor destinate onorariilor pentru ajutorul public judiciar, in materia ajutorului public judiciar si al asistentei juridice din oficiu, in materie penala si interventii punctuale asupra reglementarilor aplicabile in materia ajutorului public judiciar si a asistentei juridice din oficiu, inclusiv la nivel secundar.

2. Actiunile de la punctul A pot fi dublate de intensificarea exercitarii atributiilor de auditare, din punct de vedere managerial si financiar si, respectiv, de control, prin Corpul de control, si, daca este cazul, de initierea modificarilor legislative necesare pentru suplimentarea atributiilor de control ale Ministerului Justitiei si chiar implicarea acestuia in procedura de selectie a avocatilor care sa acorde asistenta din oficiu si ajutor public judiciar, prin stabilirea unor criterii suplimentare de calificare profesionala: vechime in profesie, urmarea cursurilor de perfectionare continua, specializare, evaluari profesionale cu privire la calitatea asistentei, etc.

3. Constituirea unui sistem de statistica judiciara distinct pentru problema asistentei juridice, si integrat (inclusiv date de la MP), care sa ofere date complete si sa permita analize coerente asupra politicii Ministerului Justitiei in domeniu, pe termen mediu si lung.
Procesul de consultare

Organizatii, institutii cu care urmeaza sa aiba loc consultari: UNBR, CSM, ICCJ, Ministerul Public, Ministerul Administratiei si Internelor, instante