Ce pot sa ascunda demnitarii, potrivit noii legi a ANI

Demnitarii vor tine la secret unde au proprietati, cum si cand le-au dobandit, unde au actiuni si pe cine au imprumutat, iar Liderii de sindicat nu vor mai fi obligati sa-si declare averile si interesele. Toate acestea daca Senatul adopta noua lege ANI in varianta Guvernului, aprobata deja de Camera Deputatilor.

Proiectul legii Agentiei Nationale de Integritate – raspuns al Guvernului la decizia Curtii Constitutionale prin care a fost paralizata practic activitatea verificarii averilor, conflictelor de interese si incompatibilitatilor – vine cu facilitati pentru demnitari si constrangeri pentru inspectorii de integritate.

Principalele beneficii pentru cei aflati in functii deriva din diferentierea declaratiilor de avere (rebotezate declaratii de patrimoniu) in declaratii publice si declaratii confidentiale. Din documentele ce vor putea fi accesate de jurnalisti si cetateni lipsesc nu doar adresele unde acestia au terenuri si case sau numele bancilor la care au conturi, asa cum a anuntat premierul Emil Boc. in cazul caselor si terenurilor, de pilda, lipsesc informatiile privind suprafata, anul si modul dobandirii bunului si titularul. Informatii deosebit de importante, daca ne gandim ca una e un teren de 500 de metri patrati si alta e unul de mai multe hectare. Si una e sa fi cumparat un bun si alta e sa-l fi mostenit. Daca formularele declaratiilor de avere ar fi aratat pana acum asa cum s-a gandit Guvernul Boc, nu s-ar mai fi aflat nici de zecile de hectare pe care le avea, la sfarsitul lui 2008, in Bucuresti si Ilfov, consilierul judetean PDL Gheorghe Pistol. Cum nu s-ar mai fi aflat nici de mostenirea „matusii Tamara” sau de schema prin care politicienii isi cumparau case si terenuri pe numele sotiei.

Apoi, in privinta conturilor bancare lipseste si data constituirii acestora, ceea ce face imposibil pentru jurnalisti si publicul larg sa afle daca este vorba de conturi deschise pe durata mandatului.

Din declaratiile care vor ajunge sub ochii cetatenilor lipsesc cu desavarsire si informatiile legate de firmele unde demnitarii sunt actionari, de persoanele carora le-au imprumutat bani sau de la care au imprumutat bani. Cu alte cuvinte, va fi imposibil sa mai aflam cazuri precum cel al ministrului de Interne Vasile Blaga, care a imprumutat in 2007 peste 300.000 de euro pentru a cumpara un apartament de la Verestoy Attila (UDMR).

Nu in ultimul rand, din noile declaratii de patrimoniu va fi greu de deslusit cati bani castiga demnitarul din alte surse decat salariul (inchirieri, consultanta, pensii, etc.).

Reguli mai stricte pentru inspectorii de integritate

Fata de cum era pana acum, dupa adoptarea noii legi inspectorii de integritate se vor putea raporta „exclusiv” la informatiile publice „pana la informarea persoanei care face obiectul analizei si invitarea acesteia pentru a prezenta un punct de vedere”. De abia dupa indeplinirea acestei etape, inspectorii vor putea solicita informatii care nu sunt publice persoanelor fizice sau juridice, acestea avand obligatia sa raspunda in termen de 20 de zile lucratoare (fata de 10 zile, cat era pana acum).

in cazul persoanelor eliberate sau destituite din functie pe motiv de conflict de interese sau incompatibilitate, vechea Lege ANI prevedea interdictia de a mai exercita o functie sau o demnitate publica, cu exceptia celor elective, pe o perioada de trei ani. Mai „generos”, Guvernul a stabilit in proiectul sau ca interdictia sa fie numai un an, dar deputatii-juristi au mers pe forma initiala.

Apoi, din randul celor care au obligatia sa-si declare averile si interele au fost scosi presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii federatiilor si confederatiilor sindicale. Au fost introdusi, in schimb, europarlamentarii si cei din institutiile si autoritatile publice care administreaza sau implementeaza programe sau proiecte finantate din fonduri externe ori din fonduri bugetare.

Sursa: Romania Libera