Guvernul a hotarat sa-si asume raspunderea pentru adoptarea Codului Penal si a Codului Civil

Comunicat de presa

Guvernul a hotarat miercuri, 10 iunie, sa-si asume raspunderea in vederea adoptarii proiectelor noului Cod Penal si a noului Cod Civil. Cele doua proiecte, impreuna cu proiectele codurilor de procedura penala si civila, urmaresc sa creeze un cadru legislativ coerent si modern.

Aplicarea noilor coduri va avea ca rezultat un act de justititie transparent si o durata redusa a proceselor. Noile coduri reprezinta un punct de cotitura in reforma justitiei din Romania, venind si in intampinarea cerintelor Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Procesul de elaborare a codurilor, la care au contribuit cadre universitare, experti si practicieni din domeniu, a fost unul de durata si a inclus dezbateri publice de amploare inaintea transmiterii proiectelor catre Parlament.

In cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul Codului Penal si proiectul Codului Civil au suferit o serie de modificari care au contribuit la imbunatatirea calitatii acestora, cu mentinerea principiilor si structurii formei initiale transmise de guvern.

NOUL COD PENAL

Proiectul noului Cod Penal simplifica reglementarile in domeniu, ceea ce va facilita aplicarea lor unitara si cu celeritate de catre organele judiciare. De asemenea, proiectul urmareste asigurarea satisfacerii exigentelor decurgand din principiile fundamentale ale dreptului penal consacrate de Constitutie si din pactele si tratatele privind drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte. In acelasi timp, noul Cod Penal transpune reglementari adoptate la nivelul UE si armonizeaza dreptul penal material roman cu sistemele celorlalte state membre.

Proiectul noului Cod Penal cuprinde o reasezare in limite normale a tratamentului sanctionator. S-a pornit de la faptul ca, asa cum au demonstrat studiile realizate in ultimul deceniu, combaterea eficienta a criminalitatii depinde, in primul rand, de solutionarea cu celeritate a dosarelor si aplicarea sanctiunilor prevazute de legislatie.

Precizam ca proiectul Codului Penal trebuie corelat cu proiectul Codului de Procedura Penala, ceea ce va conduce la simplificarea procedurilor de judecata si scurtarea procesului penal. Spre exemplu, proiectul Codului de Procedura Penala prevede doar o singura cale de atac, spre deosebire de doua cai de atac prevazute in prezent.

In cadrul dezbaterilor din Parlament, nivelul sanctionator a fost in mare parte mentinut, dar a suferit si unele modificari in sensul cresterii sau reducerii pedepselor pentru anumite infractiuni. Astfel, au fost reduse limitele de pedeapsa pentru infractiuni precum: uciderea la cererea victimei; uciderea ori vatamarea nou-nascutului savarsita de catre mama; favorizarea faptuitorului; sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri. Pe de alta parte, au fost majorate limitele de pedeapsa pentru anumite infractiuni, cum ar fi: infractiunile de coruptie (darea de mita, traficul de influenta, abuzul sau neglijenta in serviciu), tortura, camata, pornografia infantila. De asemenea, in privinta infractiunii de vatamare corporala, s-a revenit la sistemul de incadrare juridica a faptei in functie de numarul de zile de ingrijiri medicale.

De precizat ca, in ceea ce priveste pedepsele pentru coruptie, odata cu transmiterea codurilor catre Parlament, s-a constatat ca este necesara mentinerea faptelor de coruptie in Legea 78/2000, punct de vedere impartasit si de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.

NOUL COD CIVIL

Prin proiectul noului Cod Civil s-a urmarit crearea unui cadru legislativ modern, care sa raspunda nevoilor de reformare a institutiilor si sa reflecte realitatile si cerintele societatii romanesti actuale. Noul Cod Civil raspunde, in egala masura, exigentelor ce decurg din angajamentele asumate de Romania in cadrul procesului de integrare europeana si din statutul tarii noastre de stat membru in UE.

De asemenea, printre obiectivele noului proiect de lege s-a aflat si principiul reglementarii raporturilor de drept privat intr-un singur cod, prin incorporarea reglementarilor privitoare la persoane, relatiile de familie si relatiile comerciale, precum si la dispozitii de drept international privat. Totodata s-a urmarit si dezvoltarea mediului de afaceri, atat prin revizuirea reglementarii contractelor, cat si prin includerea reglementarii unor contracte specifice lumii bancare. Pentru prima data, in Codul Civil, s-a dorit reglementarea unor drepturi ce nu erau consacrate legislativ sau existau doar la nivel constitutional.

In cadrul dezbaterilor din Parlament, proiectul noului Cod civil a suferit o serie de modificari care au vizat aspecte precum regandirea dispozitiilor cuprinse in sectiunea referitoare la „respectul vietii private si al demnitatii persoanei” si „apararea drepturilor nepatrimoniale”, ca urmare a discutiilor cu reprezentanti ai societatii civile. Astfel, din proiectul initial au fost eliminate urmatoarele masuri pe care instanta le-ar fi putut dispune, la cererea persoanei ale carei drepturi nepatrimoniale au fost incalcate/amenintate, pentru restabilirea dreptului pretins: “sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulatie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea faptei prejudiciabile” si “obligarea autorului, pe cheltuiala sa, la publicarea hotararii de condamnare sau la plata unei sume de bani in folosul unei persoane juridice fara scop patrimonial care desfasoara o activitate de binefacere”.

In ceea ce priveste, spre exemplu, divortul, acesta poate fi realizat cu acordul sotilor nu numai pe cale administrativa, ci si prin procedura notariala. De asemenea, perioada separarii a fost redusa de la 5 la 2 ani pentru ca aceasta perioada sa constituie motiv de divort. In timpul dezbaterilor parlamentare, a fost introdusa o prevedere prin care incheierea casatoriei intre persoanele de acelasi sex este interzisa in Romania, iar cele incheiate in strainatate nu sunt recunoscute. Potrivit proiectului, nu sunt recunoscute nici parteneriatele civile incheiate in strainatate, indiferent daca acestea au fost incheiate intre peroane de acelasi sex sau de sex opus.

Alte modificari vizeaza, spre exemplu, conditiile in care se poate realiza prelevarea de organe de la persoanele decedate (numai cu acordul scris, exprimat in timpul vietii, de persoana decedata sau cu acordul scris al rudelor).

Departamentul Comunicare al Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti

Sursa: just.ro