Ramania intarzie operationalizarea Parchetului European (EPPO)

Pentru ca Romania intarzie operationalizarea Parchetului European (EPPO) in Romania ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, i-a trimis o scrisoare presedintelui Camerei Deputatilor, Marcel Ciolacu, prin care solicita Parlamentului, din perspectiva cooperarii loiale, transpunerea in legislatia interna a unor directive si regulamente europene relevante.

Potrivit unui comunicat al MJ, este vorba de Directivele 2014/42/UE, 2016/343/UE si 2017/1371/UE, care fac obiectul unor actiuni in constatare a neindeplinirii obligatiilor de stat membru, declansate de Comisia Europeana impotriva Romaniei, dar si a Regulamentului (UE) 2017/1939.

"In cazul neindeplinirii obligatiilor de stat membru, consecintele financiare pentru bugetul national pot fi foarte grave, existand riscul major ca Romania sa fie penalizata prin aplicarea unor sanctiuni pecuniare semnificative, chiar prin intermediul primei hotarari a Curtii de Justitie a Uniunii Europene", precizeaza MJ.

Ministrul Justitiei solicita Parlamentului urgentarea procedurilor, in cadrul actualei sesiuni extraordinare, si supunerea la vot in plenul Camerei Deputatilor a proiectelor legislative care transpun in legislatia interna respectivele directive:

De asemenea, MJ solicita supunerea la vot a proiectului legislativ de transpunere a Regulamentului (UE) 2017/1939 al Consiliului de punere in aplicare a unei forme de cooperare consolidata in ceea ce priveste instituirea Parchetului European (EPPO): Pl-x nr. 180/2019 - Proiect de lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 8/2019.

MJ mentioneaza ca aceasta este cea de-a doua scrisoare pe aceasta tema, dupa cea din 2 iulie, pe care ministrul Justitiei o trimite presedintelui Camerei Deputatilor.

Potrivit competentei sale, Parchetul European (EPPO) va investiga, urmari penal si trimite in judecata pe autorii, complicii sau instigatorii infractiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii [prevazute in Directiva (UE) 2017/1371]. In acest sens, EPPO desfasoara investigatii, efectueaza acte de urmarire penala si exercita actiunea penala in cadrul instantelor din statele membre, pana la finalizarea cazului.

In legislatia din Romania, infractiunile care vor fi investigate de Parchetul European se regasesc cu precadere in Sectiunea 41 din Legea nr. 78/2000 (cele privind fraudarea fondurilor europene), in Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale ori infractiunile de coruptie reglementate in Codul Penal (cum ar fi luarea de mita, darea de mita sau traficul de influenta) sau deturnarea de fonduri incriminata tot in Codul Penal.

Se asteapta ca in Romania, multe dintre infractiunile care pana acum era investigate de Directia Nationala Anticoruptie (DNA) sa fie preluate si anchetate de noua institutie unionala a Parchetului European, specializata si concentrata pe tragerea la raspundere a persoanelor care le comit.

Anchetarea acestor infractiuni va fi diferita de anchetele clasice de pe teritoriul Romaniei, desfasurate pana acum de DNA, intrucat chiar procurorul sef european, impreuna cu alti procurori europeni (formand Camerele permanente), vor coordona investigatiile si vor lua decizii punctuale cu privire la desfasurarea fiecarei anchete. Mai mult, exista situatii in care daca persoanele anchetate reclama incalcarea unor drepturi sau existenta unui conflict de competenta, procedura de solutionare a acestui diferend poate fi atribuita Curtii de Justitie a Uniunii Europene avand sediul la Luxemburg.

Prin prisma participatiei penale si a plajei de infractiuni care vor intra sub competenta Parchetului European, orice persoana ar putea fi subiectul unei investigatii a acestuia. Cu toate acestea, orice persoana sau companie (fie ca e vorba despre un startup sau o companie multinationala) care gestioneaza sau doreste sa obtina finantare prin fonduri europene poate fi vizata.

Se discuta mult in aceste zile despre fondurile europene de dezvoltare regionala, fondurile social europene, fondurile de coeziune sau fondurile europene agricole pentru dezvoltare rurala. Indiferent de tipul de fonduri care este vizat a fi obtinut prin granturi sau contracte incheiate de institutiile UE, persoanele fizice si firmele care urmaresc obtinerea de fonduri trebuie sa aiba in vedere ca neregulile in obtinerea si gestionarea acestora atrag competenta Parchetului European.

Granturile ofera un sprijin direct, pe cand celelalte programe care se bazeaza pe oferirea de fonduri europene sunt gestionate de institutii la nivel de national. Chiar daca fondurile obtinute sunt gestionate de institutii ale statului roman, atata timp cat provenienta fondurilor este de la Uniunea Europeana, vor fi incidente toate reglementarile privind controalele si sanctiunile pentru gestionarea fondurilor europene.

Asadar, fie ca vorbim despre IMM-uri, ONG-uri, tineri sau agricultori care urmaresc obtinerea de fonduri europene pentru a-si finanta afacerile, dar si in ceea ce priveste persoane juridice sau persoane fizice care gestioneaza anumite fonduri, toti ar trebui sa fie interesati de operationalizarea, peste doar cateva luni, a Parchetului European.