Art. 112
(1) Sunt supuse confiscarii speciale:
a) bunurile produse prin savârsirea faptei prevazute de legea penala;
b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
c) bunurile folosite, imediat dupa savârsirea faptei, pentru a asigura scaparea faptuitorului sau pastrarea folosului ori a produsului obtinut, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
d) bunurile care au fost date pentru a determina savârsirea unei fapte prevazute de legea penala sau pentru a rasplati pe faptuitor;
e) bunurile dobândite prin savârsirea faptei prevazute de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si în masura în care nu servesc la despagubirea acesteia;
f) bunurile a caror detinere este interzisa de legea penala.
(2) În cazul prevazut în alin. (1) lit. b) si lit. c), daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea faptei, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent banesc, tinând seama de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de contributia bunului la aceasta. Daca bunurile au fost produse, modificate sau adaptate în scopul savârsirii faptei prevazute de legea penala, se dispune confiscarea lor în întregime.
(3) În cazurile prevazute în alin. (1) lit. b) si lit. c), daca bunurile nu pot fi confiscate, întrucât nu apartin infractorului, iar persoana careia îi apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca echivalentul în bani al acestora, cu aplicarea dispozitiilor alin. (2).
(4) Dispozitiile alin. (1) lit. b) nu se aplica în cazul faptelor savârsite prin presa.
(5) Daca bunurile supuse confiscarii potrivit alin. (1) lit. b) -e) nu se gasesc, în locul lor se confisca bani si bunuri pâna la concurenta valorii acestora.
(6) Se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea bunurilor supuse confiscarii, precum si bunurile produse de acestea, cu exceptia bunurilor prevazute în alin. (1) lit. b) si lit. c).
 

Art. 77
Urmatoarele împrejurari constituie circumstante agravante:
a) savârsirea faptei de trei sau mai multe persoane împreuna;
b) savârsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante;
c) savârsirea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna în pericol alte persoane ori bunuri;
d) savârsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa împreuna cu un minor;
e) savârsirea infractiunii profitând de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei vatamate, datorata vârstei, starii de sanatate, infirmitatii sau altor cauze;
f) savârsirea infractiunii în stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive, când a fost provocata în vederea comiterii infractiunii;
g) savârsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenta;
h) savârsirea infractiunii pentru motive legate de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurari de acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei persoane în raport cu celelalte.

Art. 48
(1) Complice este persoana care, cu intentie, înlesneste sau ajuta în orice mod la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala.
(2) Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul savârsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savârsirea faptei promisiunea nu este îndeplinita.

Art. 112¹
(1) Sunt supuse confiscarii si alte bunuri decât cele prevazute la art. 112, când fata de o persoana se dispune condamnarea pentru o fapta susceptibila sa îi procure un folos material si pentru care pedeapsa prevazuta de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanta îsi formeaza convingerea ca bunurile respective provin din activitati infractionale. Convingerea instantei se poate baza inclusiv pe disproportia dintre veniturile licite si averea persoanei.
(2) Confiscarea extinsa se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnata într-o perioada de 5 ani înainte si, daca este cazul, dupa momentul savârsirii infractiunii, pâna la data emiterii actului de sesizare a instantei. Confiscarea extinsa poate fi dispusa si asupra bunurilor transferate catre terti, daca acestia stiau sau ar fi trebuit sa stie ca scopul transferului a fost evitarea confiscarii.
(3) Pentru aplicarea dispozitiilor alin. (2) se va tine seama si de valoarea bunurilor transferate de catre persoana condamnata ori de un tert unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra careia persoana condamnata detine controlul.
(4) Prin bunuri, conform prezentului articol, se întelege si sumele de bani.
(5) La stabilirea diferentei dintre veniturile licite si valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor si cheltuielile facute de persoana condamnata, membrii familiei acesteia.
(6) Daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, în locul lor se confisca bani si bunuri pâna la concurenta valorii acestora.
(7) Se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii, precum si bunurile produse de acestea.
(8) Confiscarea nu poate depasi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevazuta la alin. (2), care excedeaza nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

Art. 176
Prin termenul public se întelege tot ce priveste autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice care administreaza sau exploateaza bunurile proprietate publica.

Art. 228
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamântul acestuia, în scopul de a si-l însusi pe nedrept, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta constituie furt si daca bunul apartine în întregime sau în parte faptuitorului, dar în momentul savârsirii acel bun se gasea în posesia sau detentia legitima a altei persoane.
(3) Se considera bunuri mobile si înscrisurile, energia electrica, precum si orice alt fel de energie care are valoare economica.

Art. 229
(1) Furtul savârsit în urmatoarele împrejurari:
a) într-un mijloc de transport în comun;
b) în timpul noptii;
c) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;
d) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase;
e) prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma ori de supraveghere, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Daca furtul a fost savârsit în urmatoarele împrejurari:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
c) de o persoana având asupra sa o arma, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Furtul privind urmatoarele categorii de bunuri:
a) titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisterna;
b) componente ale sistemelor de irigatii;
c) componente ale retelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publica;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene ori în caz de dezastru;
f) instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin însusirea carora se pune în pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Art. 235
(1) Furtul comis, prin violenta sau amenintare, de catre o persoana care face parte din echipajul sau din pasagerii unei nave aflate în marea libera, al bunurilor ce se gasesc pe acel vas sau pe o alta nava, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevazuta în alin. (1) se sanctioneaza si capturarea unei nave aflate în marea libera sau faptul de a provoca, prin orice mijloc, naufragiul ori esuarea acesteia, în scopul de a-si însusi încarcatura ei sau de a tâlhari persoanele aflate la bord.
(3) Daca pirateria a avut ca urmare vatamarea corporala, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Exista piraterie si daca fapta s-a comis pe o aeronava sau între aeronave si nave.

Art. 239
(1) Fapta debitorului de a înstraina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri din patrimoniul sau ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudarii creditorilor se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei care, stiind ca nu va putea plati, achizitioneaza bunuri ori servicii producând o paguba creditorului.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 242
(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Când fapta prevazuta în alin. (1) a fost savârsita de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) savârsite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 247
(1) Fapta creditorului care, cu ocazia darii cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de starea de vadita vulnerabilitate a debitorului, datorata vârstei, starii de sanatate, infirmitatii ori relatiei de dependenta în care debitorul se afla fata de el, îl face sa constituie sau sa transmita, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanta de valoare vadit disproportionata fata de aceasta prestatie se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Punerea unei persoane în stare de vadita vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicatii cu alcool sau cu substante psihoactive în scopul de a o determina sa consimta la constituirea sau transmiterea unui drept real ori de creanta sau sa renunte la un drept, daca s-a produs o paguba, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 253
(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun apartinând altuia ori împiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum si înlaturarea masurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Distrugerea unui înscris sub semnatura privata, care apartine în tot sau în parte altei persoane si serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala, daca prin aceasta s-a produs o paguba, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2^1) Distrugerea unui dispozitiv electronic de supraveghere folosit pentru monitorizarea electronica în cadrul unor proceduri judiciare sau executional penale se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Daca fapta prevazuta în alin. (1) priveste bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun, savârsita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Dispozitiile prevazute în alin. (3) si alin. (4) se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.
(6) Pentru faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.
(7) Tentativa faptelor prevazute în alin. (3) si alin. (4) se pedepseste.

Art. 254
(1) Daca faptele prevazute în art. 253 au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Dezastrul consta în distrugerea sau degradarea unor bunuri imobile ori a unor lucrari, echipamente, instalatii sau componente ale acestora si care a avut ca urmare moartea sau vatamarea corporala a doua sau mai multor persoane.

Art. 255
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, în cazul în care fapta este savârsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

Art. 257
(1) Amenintarea savârsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savârsite împotriva unui functionar public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(2) Savârsirea unei infractiuni împotriva unui functionar public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de razbunare, în legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise în conditiile alin. (2), daca privesc un membru de familie al functionarului public.
(4) Faptele prevazute la alin. (1) - (3), comise asupra unui politist sau jandarm, precum si asupra personalului silvic învestit cu exercitiul autoritatii publice, aflati în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite se majoreaza cu jumatate.

Art. 271
(1) Persoana care, fiind avertizata asupra consecintelor faptei sale:
a) împiedica, fara drept, organul de urmarire sau instanta sa efectueze, în conditiile legii, un act procedural;
b) refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, în tot sau în parte, datele, informatiile, înscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în conditiile legii, în vederea solutionarii unei cauze, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal.

Art. 279
(1) Amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul, savârsite împotriva unui judecator sau procuror aflat în exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.
(2) Savârsirea unei infractiuni împotriva unui judecator sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de razbunare, în legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise în conditiile alin. (2), daca privesc un membru de familie al judecatorului sau al procurorului.
(4) Dispozitiile alin. (1) - (3) se aplica în mod corespunzator si faptelor comise împotriva unui avocat în legatura cu exercitarea profesiei.

Art. 289
(1) Fapta functionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, în legatura cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intra în îndatoririle sale de serviciu sau în legatura cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica ori de a exercita profesia sau activitatea în executarea careia a savârsit fapta.
(2) Fapta prevazuta în alin. (1), savârsita de una dintre persoanele prevazute în art. 175 alin. (2), constituie infractiune numai când este comisa în legatura cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale sau în legatura cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar când acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 290
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în conditiile aratate în art. 289, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Fapta prevazuta în alin. (1) nu constituie infractiune atunci când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.
(3) Mituitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai înainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date se restituie persoanei care le-a dat, daca acestea au fost date în cazul prevazut în alin. (2) sau date dupa denuntul prevazut în alin. (3).
(5) Banii, valorile sau orice alte bunuri oferite sau date sunt supuse confiscarii, iar când acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 291
(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, savârsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public si care promite ca îl va determina pe acesta sa îndeplineasca, sa nu îndeplineasca, sa urgenteze ori sa întârzie îndeplinirea unui act ce intra în îndatoririle sale de serviciu sau sa îndeplineasca un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscarii, iar când acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 292
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public, pentru a-l determina pe acesta sa îndeplineasca, sa nu îndeplineasca, sa urgenteze ori sa întârzie îndeplinirea unui act ce intra în îndatoririle sale de serviciu sau sa îndeplineasca un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai înainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, daca au fost date dupa denuntul prevazut în alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscarii, iar daca acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Art. 295
(1) Însusirea, folosirea sau traficarea de catre un functionar public, în interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Tentativa se pedepseste.

Art. 332
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare a liniei de cale ferata, a materialului rulant, a instalatiilor de cale ferata ori a celor de comunicatii feroviare, precum si a oricaror altor bunuri sau dotari aferente infrastructurii feroviare ori asezarea de obstacole pe linia ferata, daca prin aceasta se pune în pericol siguranta mijloacelor de transport, manevra sau interventie pe calea ferata, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza savârsirea de acte de semnalizare falsa sau savârsirea oricaror acte care pot induce în eroare personalul care asigura circulatia mijloacelor de transport, manevra sau interventie pe calea ferata în timpul executarii serviciului, daca prin aceste fapte se creeaza un pericol de accident de cale ferata.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) au avut ca urmare un accident de cale ferata, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Când faptele prevazute în alin. (1) - (3) sunt savârsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(5) Tentativa la infractiunile prevazute în alin. (1) si alin. (2) se pedepseste.

Art. 345
(1) Primirea, detinerea, folosirea, cedarea, modificarea, înstrainarea, dispersarea, expunerea, productia, procesarea, manipularea, depozitarea intermediara, importul, exportul ori depozitarea finala, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum si orice operatie privind circulatia acestora, fara drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Sustragerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) au pus în pericol alte persoane sau bunuri, au produs vatamarea corporala a uneia ori mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) În cazul în care faptele prevazute la alin. (1) si (2) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(5) Daca faptele prevazute la alin. (1), (3) si (4) au fost savârsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin exceptie de la dispozitiile art. 137 alin. (2), în cazul infractiunii prevazute în prezentul articol, suma corespunzatoare unei zile-amenda pentru persoana juridica este cuprinsa între 500 lei si 25.000 lei.

Art. 371
Fapta persoanei care, în public, prin violente comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenintari sau atingeri grave aduse demnitatii persoanelor, tulbura ordinea si linistea publica se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art. 386
(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze o anumita lista de candidati ori un anumit candidat se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Nu intra în categoria bunurilor prevazute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolica, inscriptionate cu însemnele unei formatiuni politice.

Art. 397
(1) Actiunea armata întreprinsa în scopul schimbarii ordinii constitutionale ori al îngreunarii sau împiedicarii exercitarii puterii de stat se pedepseste cu închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Întreprinderea de actiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor savârsite de mai multe persoane împreuna, în scopul schimbarii ordinii constitutionale ori al îngreunarii sau împiedicarii exercitarii puterii de stat, daca se pune în pericol securitatea nationala, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 403
Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare, în întregime sau în parte, prin explozii, incendii sau în orice alt mod, a instalatiilor industriale, a cailor de comunicatie, a mijloacelor de transport, a mijloacelor de telecomunicatie, a constructiilor, a produselor industriale sau agricole ori a altor bunuri, daca fapta pune în pericol securitatea nationala, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 441
(1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat, cu sau fara caracter international, jefuieste sau, cu încalcarea dreptului international si fara ca aceasta sa fie justificata de necesitati militare, distruge, îsi însuseste sau rechizitioneaza bunuri ale partii inamice, aflate sub puterea partii careia îi apartine faptuitorul, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Declararea, în cadrul unui conflict armat cu caracter international, ca fiind stinse, suspendate sau inadmisibile în justitie drepturile si actiunile tuturor resortisantilor partii inamice sau ale unei parti importante a acestora se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 442
(1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international:
a) declanseaza un atac împotriva personalului, instalatiilor, materialului, unitatilor sau vehiculelor care participa la o misiune de ajutor umanitar ori la o misiune de mentinere a pacii, conform Cartei Natiunilor Unite, si care se bucura de protectia pe care dreptul international umanitar o garanteaza civililor sau bunurilor cu caracter civil;
b) declanseaza un atac împotriva personalului, cladirilor, unitatilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitare, care utilizeaza semnele distinctive prevazute de Conventiile de la Geneva, în conformitate cu dispozitiile dreptului international umanitar, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international, utilizeaza fara drept semnele distinctive prevazute de Conventiile de la Geneva, steagul de parlamentare, drapelul, insignele militare sau uniforma inamicului ori ale Organizatiei Natiunilor Unite, cauzând astfel moartea sau vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 443
(1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international:
a) declanseaza un atac prin mijloace militare împotriva populatiei civile sau a unor civili care nu participa direct la ostilitati;
b) declanseaza un atac prin mijloace militare împotriva bunurilor civile protejate ca atare de dreptul international umanitar, în special cladiri consacrate cultului religios, învatamântului, artei, stiintei, actiunilor caritabile, monumentelor istorice, spitalelor, locurilor unde bolnavii sau ranitii sunt adunati, precum si împotriva oraselor, satelor, locuintelor sau cladirilor neaparate ori zonelor demilitarizate sau asupra instalatiilor ori echipamentelor ce contin substante periculoase, în masura în care acestea nu sunt folosite ca obiective militare;
c) desfasoara un atac prin mijloace militare, stiind ca el va cauza pierderi de vieti omenesti în rândul populatiei civile, raniri ale persoanelor civile, distrugeri de bunuri cu caracter civil, care ar fi vadit disproportionate în raport cu ansamblul avantajului militar concret si direct asteptat;
d) utilizeaza o persoana protejata de dispozitiile dreptului international umanitar pentru a evita ca anumite puncte, zone sau forte militare sa devina tinta a operatiunilor militare ale partii inamice;
e) utilizeaza, ca metoda de purtare a razboiului, înfometarea deliberata a civililor, privându-i de bunurile indispensabile supravietuirii sau împiedicând, cu încalcarea dispozitiilor dreptului international umanitar, primirea ajutoarelor destinate acestora;
f) declara sau ordona ca nu va exista îndurare pentru învinsi;
g) ucide sau raneste, prin viclenie, un membru al fortelor armate inamice sau un combatant al fortelor inamice
h) utilizeaza bunurile culturale protejate ca atare de dreptul international umanitar, în special monumente istorice, cladiri consacrate cultului religios, învatamântului, artei sau stiintei, pentru declansarea unui atac prin mijloace militare împotriva partii inamice se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Desfasurarea unui atac prin mijloace militare, în cadrul unui conflict armat cu caracter international, stiind ca el va cauza mediului înconjurator daune extinse, de durata si grave, care ar fi vadit disproportionate în raport cu ansamblul avantajului militar concret si direct asteptat, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.