Art. 79
(1) Când în cazul aceleiasi infractiuni sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savârsita se reduc prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la tentativa, circumstante atenuante si cazuri speciale de reducere a pedepsei, în aceasta ordine.
(2) Daca sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect agravarea raspunderii penale, pedeapsa se stabileste prin aplicarea succesiva a dispozitiilor privitoare la circumstante agravante, infractiune continuata, concurs sau recidiva.
(3) Când în cazul aceleiasi infractiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei si una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savârsita se reduc conform alin. (1), dupa care limitele de pedeapsa rezultate se majoreaza conform alin. (2).

Art. 18
(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca exista vreuna dintre cauzele justificative prevazute de lege.
(2) Efectul cauzelor justificative se extinde si asupra participantilor.

Art. 23
(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca a fost comisa în conditiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate.
(2) Efectul cauzelor de neimputabilitate nu se extinde asupra participantilor, cu exceptia cazului fortuit.

Art. 43
(1) Daca înainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata se savârseste o noua infractiune în stare de recidiva, pedeapsa stabilita pentru aceasta se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.
(2) Când înainte ca pedeapsa anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata sunt savârsite mai multe infractiuni concurente, dintre care cel putin una se afla în stare de recidiva, pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispozitiilor referitoare la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultata se adauga la pedeapsa anterioara neexecutata ori la restul ramas neexecutat din aceasta.
(3) Daca prin însumarea pedepselor în conditiile alin. (1) si alin. (2) s-ar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile savârsite pedeapsa prevazuta de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, în locul pedepselor cu închisoarea se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viata.
(4) Când pedeapsa anterioara sau pedeapsa stabilita pentru infractiunea savârsita în stare de recidiva este detentiunea pe viata, se va executa pedeapsa detentiunii pe viata.
(5) Daca dupa ce pedeapsa anterioara a fost executata sau considerata ca executata se savârseste o noua infractiune în stare de recidiva, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.
(6) Daca dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare pentru noua infractiune si mai înainte ca pedeapsa sa fi fost executata sau considerata ca executata se descopera ca cel condamnat se afla în stare de recidiva, instanta aplica dispozitiile alin. (1) - (5).
(7) Dispozitiile alin. (6) se aplica si în cazul în care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau înlocuita cu pedeapsa închisorii.

Art. 112
(1) Sunt supuse confiscarii speciale:
a) bunurile produse prin savârsirea faptei prevazute de legea penala;
b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
c) bunurile folosite, imediat dupa savârsirea faptei, pentru a asigura scaparea faptuitorului sau pastrarea folosului ori a produsului obtinut, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
d) bunurile care au fost date pentru a determina savârsirea unei fapte prevazute de legea penala sau pentru a rasplati pe faptuitor;
e) bunurile dobândite prin savârsirea faptei prevazute de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si în masura în care nu servesc la despagubirea acesteia;
f) bunurile a caror detinere este interzisa de legea penala.
(2) În cazul prevazut în alin. (1) lit. b) si lit. c), daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea faptei, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent banesc, tinând seama de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de contributia bunului la aceasta. Daca bunurile au fost produse, modificate sau adaptate în scopul savârsirii faptei prevazute de legea penala, se dispune confiscarea lor în întregime.
(3) În cazurile prevazute în alin. (1) lit. b) si lit. c), daca bunurile nu pot fi confiscate, întrucât nu apartin infractorului, iar persoana careia îi apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca echivalentul în bani al acestora, cu aplicarea dispozitiilor alin. (2).
(4) Dispozitiile alin. (1) lit. b) nu se aplica în cazul faptelor savârsite prin presa.
(5) Daca bunurile supuse confiscarii potrivit alin. (1) lit. b) -e) nu se gasesc, în locul lor se confisca bani si bunuri pâna la concurenta valorii acestora.
(6) Se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea bunurilor supuse confiscarii, precum si bunurile produse de acestea, cu exceptia bunurilor prevazute în alin. (1) lit. b) si lit. c).
 

Art. 146
(1) Exista recidiva pentru persoana juridica atunci când, dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare si pâna la reabilitare, persoana juridica savârseste din nou o infractiune, cu intentie sau cu intentie depasita.
(2) În caz de recidiva, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate, fara a depasi maximul general al pedepsei amenzii.
(3) Daca amenda anterioara nu a fost executata, în tot sau în parte, amenda stabilita pentru noua infractiune, potrivit alin. (2), se adauga la pedeapsa anterioara sau la restul ramas neexecutat din aceasta.
(4) Dispozitiile art. 42 se aplica în mod corespunzator.

Art. 172
Ori de câte ori legea penala foloseste un termen sau o expresie dintre cele aratate în prezentul titlu, întelesul acesteia este cel prevazut în articolele urmatoare, afara de cazul când legea penala dispune altfel.

Art. 192
(1) Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Când încalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea însasi o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(3) Daca prin fapta savârsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevazute în alin. (1) si alin. (2) se majoreaza cu jumatate.

Art. 196
(1) Fapta prevazuta în art. 193 alin. (2) savârsita din culpa de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive sau în desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea însasi infractiune se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Fapta prevazuta în art. 194 alin. (1) savârsita din culpa se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Când fapta prevazuta în alin. (2) a fost savârsita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(4) Daca urmarile prevazute în alin. (1) - (3) s-au produs fata de doua sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(5) Daca nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere sau desfasurarea activitatii care a condus la comiterea faptelor prevazute în alin. (1) si alin. (3) constituie prin ea însasi o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(6) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 279
(1) Amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul, savârsite împotriva unui judecator sau procuror aflat în exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.
(2) Savârsirea unei infractiuni împotriva unui judecator sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de razbunare, în legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise în conditiile alin. (2), daca privesc un membru de familie al judecatorului sau al procurorului.
(4) Dispozitiile alin. (1) - (3) se aplica în mod corespunzator si faptelor comise împotriva unui avocat în legatura cu exercitarea profesiei.

Art. 308
(1) Dispozitiile art. 289-292, 295, 297-300 si art. 304 privitoare la functionarii publici se aplica în mod corespunzator si faptelor savârsite de catre sau în legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o însarcinare de orice natura în serviciul unei persoane fizice prevazute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricarei persoane juridice.
(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

Art. 345
(1) Primirea, detinerea, folosirea, cedarea, modificarea, înstrainarea, dispersarea, expunerea, productia, procesarea, manipularea, depozitarea intermediara, importul, exportul ori depozitarea finala, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum si orice operatie privind circulatia acestora, fara drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Sustragerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) au pus în pericol alte persoane sau bunuri, au produs vatamarea corporala a uneia ori mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) În cazul în care faptele prevazute la alin. (1) si (2) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(5) Daca faptele prevazute la alin. (1), (3) si (4) au fost savârsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin exceptie de la dispozitiile art. 137 alin. (2), în cazul infractiunii prevazute în prezentul articol, suma corespunzatoare unei zile-amenda pentru persoana juridica este cuprinsa între 500 lei si 25.000 lei.

Art. 6
(1) Când dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare si pâna la executarea completa a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, sanctiunea aplicata, daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savârsita, se reduce la acest maxim.
(2) Daca dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare la detentiune pe viata si pâna la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi fapta numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detentiunii pe viata se înlocuieste cu maximul închisorii prevazut pentru acea infractiune.
(3) Daca legea noua prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicata se înlocuieste cu amenda, fara a se putea depasi maximul special prevazut în legea noua. Tinându-se seama de partea executata din pedeapsa închisorii, se poate înlatura în totul sau în parte executarea amenzii.
(4) Masurile educative neexecutate si neprevazute în legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent în legea noua se executa în continutul si limitele prevazute de aceasta, daca este mai favorabila.
(5) Când legea noua este mai favorabila în conditiile alin. (1) - (4), pedepsele complementare si masurile de siguranta neexecutate si neprevazute în legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent în legea noua se executa în continutul si limitele prevazute de aceasta.
(6) Daca legea noua este mai favorabila numai sub aspectul pedepselor complementare sau masurilor de siguranta, acestea se executa în continutul si limitele prevazute de legea noua.
(7) Când o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitiv aplicate, se tine seama, în cazul pedepselor executate pâna la data intrarii în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusa sau înlocuita potrivit dispozitiilor alin. (1) - (6).

Art. 11
(1) Legea penala româna se aplica si altor infractiuni decât celor prevazute în art. 10, savârsite în afara teritoriului tarii de un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, care se afla de bunavoie pe teritoriul României, în urmatoarele cazuri:
a) s-a savârsit o infractiune pe care statul român si-a asumat obligatia sa o reprime în temeiul unui tratat international, indiferent daca este prevazuta sau nu de legea penala a statului pe al carui teritoriu a fost comisa;
b) s-a cerut extradarea sau predarea infractorului si aceasta a fost refuzata.
(2) Dispozitiile alin. (1) lit. b) nu se aplica atunci când, potrivit legii statului în care s-a savârsit infractiunea, exista o cauza care împiedica punerea în miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau când pedeapsa a fost executata ori este considerata ca executata.
(3) Când pedeapsa nu a fost executata sau a fost executata numai în parte, se procedeaza potrivit dispozitiilor legale privitoare la recunoasterea hotarârilor straine.

Art. 61
(1) Amenda consta în suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca statului.
(2) Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor-amenda. Suma corespunzatoare unei zile-amenda, cuprinsa între 10 lei si 500 lei, se înmulteste cu numarul zilelor-amenda, care este cuprins între 30 de zile si 400 de zile.
(3) Instanta stabileste numarul zilelor-amenda potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se stabileste tinând seama de situatia materiala a condamnatului si de obligatiile legale ale condamnatului fata de persoanele aflate în întretinerea sa.
(4) Limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse între:
a) 60 si 180 de zile-amenda, când legea prevede pentru infractiunea savârsita numai pedeapsa amenzii;
b) 120 si 240 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani;
c) 180 si 300 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.
(5) Daca prin infractiunea savârsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevazuta de lege este numai amenda ori instanta opteaza pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amenda se pot majora cu o treime.
(6) Fractiile stabilite de lege pentru cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei se aplica limitelor speciale ale zilelor-amenda prevazute în alin. (4) si alin. (5).

Art. 62
(1) Daca prin infractiunea savârsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, pe lânga pedeapsa închisorii, se poate aplica si pedeapsa amenzii.
(2) Limitele speciale ale zilelor-amenda prevazute în art. 61 alin. (4) lit. b) si lit. c) se determina în raport de durata pedepsei închisorii stabilite de instanta si nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei.
(3) La stabilirea cuantumului sumei corespunzatoare unei zile-amenda se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

Art. 64
(1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executata în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimtamântul acesteia, instanta înlocuieste obligatia de plata a amenzii neexecutate cu obligatia de a presta o munca neremunerata în folosul comunitatii, afara de cazul în care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca. Unei zile-amenda îi corespunde o zi de munca în folosul comunitatii.
(2) Daca amenda înlocuita conform dispozitiilor alin. (1) a însotit pedeapsa închisorii, obligatia de munca în folosul comunitatii se executa dupa executarea pedepsei închisorii.
(3) Coordonarea executarii obligatiei de munca în folosul comunitatii se face de serviciul de probatiune.
(4) Executarea muncii în folosul comunitatii dispusa în conditiile alin. (1) înceteaza prin plata amenzii corespunzatoare zilelor-amenda ramase neexecutate.
(5) Instanta înlocuieste zilele-amenda neexecutate prin munca în folosul comunitatii cu un numar corespunzator de zile cu închisoare, daca:
a) persoana condamnata nu executa obligatia de munca în folosul comunitatii în conditiile stabilite de instanta;
b) persoana condamnata savârseste o noua infractiune descoperita înainte de executarea integrala a obligatiei de munca în folosul comunitatii. Zilele-amenda neexecutate prin munca în folosul comunitatii la data condamnarii definitive pentru noua infractiune, înlocuite cu închisoarea, se adauga la pedeapsa pentru noua infractiune.
(6) Daca persoana condamnata, aflata în situatia prevazuta în alin. (1), nu îsi da consimtamântul la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunitatii, amenda neexecutata se înlocuieste cu pedeapsa închisorii conform art. 63.

Art. 76
(1) În cazul în care exista circumstante atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savârsita se reduc cu o treime.
(2) Daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, în cazul retinerii circumstantelor atenuante se aplica pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.
(3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data, indiferent de numarul circumstantelor atenuante retinute.

Art. 78
(1) În cazul în care exista circumstante agravante, se poate aplica o pedeapsa pâna la maximul special. Daca maximul special este neîndestulator, în cazul închisorii se poate adauga un spor pâna la 2 ani, care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar în cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special.
(2) Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data, indiferent de numarul circumstantelor agravante retinute.

Art. 82
(1) Persoana fata de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei nu este supusa niciunei decaderi, interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea savârsita.
(2) Renuntarea la aplicarea pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute în hotarâre.
(3) Daca în termen de 2 ani de la ramânerea definitiva a hotarârii prin care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei se descopera ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura savârsise anterior ramânerii definitive a hotarârii o alta infractiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsa chiar dupa expirarea acestui termen, renuntarea la aplicarea pedepsei se anuleaza si se stabileste pedeapsa pentru infractiunea care a atras initial renuntarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.

Art. 88
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse, instanta revoca amânarea si dispune aplicarea si executarea pedepsei.
(2) În cazul când, pâna la expirarea termenului de supraveghere, persoana supravegheata nu îndeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarâre, instanta revoca amânarea si dispune aplicarea si executarea pedepsei, afara de cazul când persoana dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le îndeplineasca.
(3) Daca dupa amânarea aplicarii pedepsei persoana supravegheata a savârsit o noua infractiune, cu intentie sau intentie depasita, descoperita în termenul de supraveghere, pentru care s-a pronuntat o condamnare chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca amânarea si dispune aplicarea si executarea pedepsei. Pedeapsa aplicata ca urmare a revocarii amânarii si pedeapsa pentru noua infractiune se calculeaza conform dispozitiilor privitoare la concursul de infractiuni.
(4) Daca infractiunea ulterioara este savârsita din culpa, instanta poate mentine sau revoca amânarea aplicarii pedepsei. În cazul revocarii, dispozitiile alin. (3) se aplica în mod corespunzator.

Art. 89
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana supravegheata mai savârsise o infractiune pâna la ramânerea definitiva a hotarârii prin care s-a dispus amânarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar dupa expirarea acestui termen, amânarea se anuleaza, aplicându-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.
(2) În caz de concurs de infractiuni, instanta poate dispune amânarea aplicarii pedepsei rezultante daca sunt îndeplinite conditiile prevazute în art. 83. Daca se dispune amânarea aplicarii pedepsei, termenul de supraveghere se calculeaza de la data ramânerii definitive a hotarârii prin care s-a pronuntat anterior amânarea aplicarii pedepsei.

Art. 96
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse ori stabilite de lege, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei.
(2) Daca pâna la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheata nu îndeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarâre, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei, afara de cazul în care persoana dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le îndeplineasca.
(3) Daca pedeapsa amenzii care a însotit pedeapsa închisorii în conditiile art. 62 nu a fost executata si a fost înlocuita cu pedeapsa închisorii potrivit art. 63 alin. (2) sau art. 64 alin. (5) si alin. (6), instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei, la care se adauga pedeapsa închisorii care a înlocuit amenda.
(4) Daca pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a savârsit o noua infractiune, descoperita pâna la împlinirea termenului si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea si dispune executarea pedepsei.
(5) Pedeapsa principala pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor referitoare la recidiva sau la pluralitatea intermediara.
(6) Daca infractiunea ulterioara este savârsita din culpa, instanta poate mentine ori revoca suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere. În cazul revocarii, dispozitiile alin. (1), alin. (4) si alin. (5) se aplica în mod corespunzator.

Art. 97
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai savârsise o infractiune pâna la ramânerea definitiva a hotarârii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar dupa expirarea acestui termen, suspendarea se anuleaza, aplicându-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.
(2) În caz de concurs de infractiuni sau pluralitate intermediara, instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante, daca sunt îndeplinite conditiile prevazute în art. 91. Daca se dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, termenul de supraveghere se calculeaza de la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare prin care s-a pronuntat anterior suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

Art. 104
(1) Daca pe durata supravegherii persoana condamnata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse, instanta revoca liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa.
(2) Daca dupa acordarea liberarii cel condamnat a savârsit o noua infractiune, care a fost descoperita în termenul de supraveghere si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca liberarea si dispune executarea restului de pedeapsa. Pedeapsa pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor de la recidiva sau pluralitate intermediara.
(3) Dispozitiile alin. (1) si alin. (2) se aplica în mod corespunzator si în cazul liberarii conditionate din executarea pedepsei detentiunii pe viata.

Art. 105
(1) Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai savârsise o infractiune pâna la acordarea liberarii, pentru care i s-a aplicat pedeapsa închisorii chiar dupa expirarea acestui termen, liberarea se anuleaza, aplicându-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.
(2) În cazul în care, în raport de pedeapsa rezultata, sunt îndeplinite conditiile prevazute în art. 99 sau art. 100, instanta poate acorda liberarea conditionata. Daca s-a dispus liberarea, termenul de supraveghere se calculeaza de la data acordarii primei liberari.
(3) Când, dupa anulare, instanta dispune executarea pedepsei rezultante, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi neexecutata la data anularii liberarii se va executa dupa executarea pedepsei închisorii.

Art. 30
(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savârsita de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii ori împrejurari de care depinde caracterul penal al faptei.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si faptelor savârsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei ori împrejurarii respective nu este ea însasi rezultatul culpei.
(3) Nu constituie circumstanta agravanta sau element circumstantial agravant starea, situatia ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsirii infractiunii.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplica în mod corespunzator si în cazul necunoasterii unei dispozitii legale extrapenale.
(5) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savârsita ca urmare a necunoasterii sau cunoasterii gresite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurari care nu putea fi în niciun fel evitata.

Art. 40
(1) Daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 39.
(2) Dispozitiile art. 39 se aplica si în cazul în care, dupa ce o hotarâre de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat mai suferise o condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta.
(3) Daca infractorul a executat integral sau partial pedeapsa aplicata prin hotarârea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente.
(4) Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei în caz de concurs de infractiuni se aplica si în cazul în care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau înlocuita cu pedeapsa închisorii.
(5) În cazul contopirii pedepselor conform alin. (1) - (4) se tine seama si de pedeapsa aplicata printr-o hotarâre de condamnare pronuntata în strainatate, pentru o infractiune concurenta, daca hotarârea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii.

Art. 44
(1) Exista pluralitate intermediara de infractiuni când, dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare si pâna la data la care pedeapsa este executata sau considerata ca executata, condamnatul savârseste din nou o infractiune si nu sunt întrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
(2) În caz de pluralitate intermediara, pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni.

Art. 45
(1) Daca pentru una dintre infractiunile savârsite s-a stabilit si o pedeapsa complementara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa principala.
(2) Când s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita sau chiar de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa principala.
(3) Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut:
a) în caz de concurs de infractiuni sau de pluralitate intermediara se aplica cea mai grea dintre acestea;
b) în caz de recidiva, partea neexecutata din pedeapsa complementara anterioara se adauga la pedeapsa stabilita pentru noua infractiune.
(4) În cazul condamnarilor succesive pentru infractiuni concurente, partea din pedeapsa complementara executata pâna la data contopirii pedepselor principale se scade din durata pedepsei complementare aplicate pe lânga pedeapsa rezultata.
(5) Daca pe lânga pedepsele principale au fost stabilite una sau mai multe pedepse accesorii, se aplica dispozitiile alin. (1) - (3), pedeapsa accesorie rezultata executându-se pâna la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
(6) Masurile de siguranta de natura diferita sau chiar de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, luate în cazul infractiunilor savârsite, se cumuleaza.
(7) Daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut, dar pe durate diferite, se aplica masura de siguranta cu durata cea mai mare. Masurile de siguranta luate conform art. 112 se cumuleaza.

Art. 49
Coautorul, instigatorul si complicele la o infractiune savârsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se tine seama de contributia fiecaruia la savârsirea infractiunii, precum si de dispozitiile art. 74.

Art. 52
(1) Savârsirea nemijlocita, cu intentie, de catre o persoana a unei fapte prevazute de legea penala la care, din culpa sau fara vinovatie, contribuie cu acte de executare o alta persoana se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.
(2) Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intentie, la savârsirea din culpa de catre o alta persoana a unei fapte prevazute de legea penala se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.
(3) Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intentie, la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune.
(4) Dispozitiile art. 50 si art. 51 se aplica în mod corespunzator.

Art. 73
(1) În cazul infractiunilor savârsite în conditiile art. 8, art. 9, art. 10 sau art. 11, partea din pedeapsa, precum si durata masurilor preventive privative de libertate executate în afara teritoriului tarii se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune în România.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica în mod corespunzator si în cazul în care pedeapsa executata în afara tarii este amenda.

Art. 112¹
(1) Sunt supuse confiscarii si alte bunuri decât cele prevazute la art. 112, când fata de o persoana se dispune condamnarea pentru o fapta susceptibila sa îi procure un folos material si pentru care pedeapsa prevazuta de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanta îsi formeaza convingerea ca bunurile respective provin din activitati infractionale. Convingerea instantei se poate baza inclusiv pe disproportia dintre veniturile licite si averea persoanei.
(2) Confiscarea extinsa se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnata într-o perioada de 5 ani înainte si, daca este cazul, dupa momentul savârsirii infractiunii, pâna la data emiterii actului de sesizare a instantei. Confiscarea extinsa poate fi dispusa si asupra bunurilor transferate catre terti, daca acestia stiau sau ar fi trebuit sa stie ca scopul transferului a fost evitarea confiscarii.
(3) Pentru aplicarea dispozitiilor alin. (2) se va tine seama si de valoarea bunurilor transferate de catre persoana condamnata ori de un tert unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra careia persoana condamnata detine controlul.
(4) Prin bunuri, conform prezentului articol, se întelege si sumele de bani.
(5) La stabilirea diferentei dintre veniturile licite si valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor si cheltuielile facute de persoana condamnata, membrii familiei acesteia.
(6) Daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, în locul lor se confisca bani si bunuri pâna la concurenta valorii acestora.
(7) Se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii, precum si bunurile produse de acestea.
(8) Confiscarea nu poate depasi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevazuta la alin. (2), care excedeaza nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

Art. 127
În cazul masurilor educative privative de libertate, dispozitiile art. 71-73 se aplica în mod corespunzator.

Art. 129
(1) În caz de concurs de infractiuni savârsite în timpul minoritatii se stabileste si se ia o singura masura educativa pentru toate faptele, în conditiile art. 114, tinând seama de criteriile prevazute în art. 74.
(2) În cazul savârsirii a doua infractiuni, dintre care una în timpul minoritatii si una dupa majorat, pentru infractiunea comisa în timpul minoritatii se ia o masura educativa, iar pentru infractiunea savârsita dupa majorat se stabileste o pedeapsa, dupa care:
a) daca masura educativa este neprivativa de libertate, se executa numai pedeapsa;
b) daca masura educativa este privativa de libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplica pedeapsa închisorii, care se majoreaza cu o durata egala cu cel putin o patrime din durata masurii educative ori din restul ramas neexecutat din aceasta la data savârsirii infractiunii comise dupa majorat;
c) daca pedeapsa aplicata pentru infractiunea savârsita dupa majorat este detentiunea pe viata, se executa numai aceasta pedeapsa;
d) daca masura educativa este privativa de libertate, iar pedeapsa este amenda, se executa masura educativa, a carei durata se majoreaza cu cel mult 6 luni, fara a depasi maximul prevazut de lege pentru aceasta.
(3) În cazul prevazut în alin. (2) lit. b), din durata pedepsei aplicate se scade ceea ce s-a executat din momentul savârsirii infractiunii comise dupa majorat pâna la data judecarii.
(4) În cazul savârsirii dupa majorat a doua sau mai multor infractiuni concurente se aplica mai întâi regulile referitoare la concursul de infractiuni, dupa care se face aplicarea dispozitiilor alin. (2).
(5) Pedeapsa stabilita potrivit dispozitiilor alin. (2) lit. b) nu poate face obiectul amânarii aplicarii pedepsei sau al suspendarii executarii sub supraveghere.

Art. 130
Daca pe durata termenului de supraveghere al amânarii aplicarii pedepsei, al suspendarii sub supraveghere ori al liberarii conditionate se descopera ca persoana supravegheata mai savârsise o infractiune în timpul minoritatii pentru care s-a luat, chiar dupa expirarea acestui termen, o masura educativa privativa de libertate, amânarea, suspendarea sau liberarea se anuleaza, aplicându-se în mod corespunzator dispozitiile art. 129 alin. (2) - (4).

Art. 134
(1) Dispozitiile prezentului titlu se aplica si majorilor care, la data savârsirii infractiunii, aveau vârsta cuprinsa între 14 si 18 ani.
(2) Când, la data pronuntarii hotarârii prin care s-a luat o masura educativa privativa de libertate, infractorul a împlinit vârsta de 18 ani, instanta, tinând seama de posibilitatile sale de îndreptare, de vârsta acestuia, precum si de celelalte criterii prevazute în art. 74, poate dispune executarea masurii educative într-un penitenciar.

Art. 137
(1) Amenda consta în suma de bani pe care persoana juridica este condamnata sa o plateasca statului.
(2) Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor-amenda. Suma corespunzatoare unei zile-amenda, cuprinsa între 100 si 5.000 lei, se înmulteste cu numarul zilelor-amenda, care este cuprins între 30 de zile si 600 de zile.
(3) Instanta stabileste numarul zilelor-amenda tinând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se determina tinând seama de cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial în cazul altor persoane juridice, precum si de celelalte obligatii ale persoanei juridice.
(4) Limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse între:
a) 60 si 180 de zile-amenda, când legea prevede pentru infractiunea savârsita numai pedeapsa amenzii;
b) 120 si 240 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 5 ani, unica sau alternativ cu pedeapsa amenzii;
c) 180 si 300 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani;
d) 240 si 420 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 20 de ani;
e) 360 si 510 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani sau detentiunea pe viata.
(5) Când prin infractiunea savârsita persoana juridica a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amenda prevazute de lege pentru infractiunea comisa se pot majora cu o treime, fara a se depasi maximul general al amenzii. La stabilirea amenzii se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

Art. 141
(1) Pedepsele complementare prevazute în art. 136 alin. (3) lit. a) si lit. b) nu pot fi aplicate institutiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase ori apartinând minoritatilor nationale, constituite potrivit legii.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor juridice care îsi desfasoara activitatea în domeniul presei.

Art. 142
(1) Pedeapsa complementara a închiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice consta în închiderea unuia sau mai multora dintre punctele de lucru apartinând persoanei juridice cu scop lucrativ, în care s-a desfasurat activitatea în realizarea careia a fost savârsita infractiunea.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica persoanelor juridice care îsi desfasoara activitatea în domeniul presei.

Art. 148
Raspunderea penala a persoanei juridice se prescrie în conditiile prevazute de lege pentru persoana fizica, dispozitiile art. 153-156 aplicându-se în mod corespunzator.

Art. 149
(1) Termenul de prescriptie a executarii pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice este de 5 ani.
(2) Executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice se prescrie într-un termen de 3 ani, care curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executata sau considerata ca executata.
(3) Dispozitiile art. 161, art. 162 alin. (2), art. 163 si art. 164 se aplica în mod corespunzator.

Art. 153
(1) Prescriptia înlatura raspunderea penala.
(2) Prescriptia nu înlatura raspunderea penala în cazul:
a) infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, indiferent de data la care au fost comise;
b) infractiunilor prevazute la art. 188 si 189 si al infractiunilor intentionate urmate de moartea victimei.
c) infractiunilor prevazute la art. 209-211, art. 213, art. 218 - 220 si art. 282.
(3) Prescriptia nu înlatura raspunderea penala nici în cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescriptie, generala sau speciala, la data intrarii în vigoare a acestei dispozitii.

Art. 159
(1) Împacarea poate interveni în cazul în care punerea în miscare a actiunii penale s-a facut din oficiu, daca legea o prevede în mod expres.
(2) Împacarea înlatura raspunderea penala si stinge actiunea civila.
(3) Împacarea produce efecte numai cu privire la persoanele între care a intervenit si daca are loc pâna la citirea actului de sesizare a instantei.
(4) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, împacarea se face numai de reprezentantii lor legali, iar persoanele cu capacitate de exercitiu restrânsa se pot împaca cu încuviintarea persoanelor prevazute de lege.
(5) În cazul persoanei juridice, împacarea se realizeaza de reprezentantul sau legal sau conventional ori de catre persoana desemnata în locul acestuia. Împacarea intervenita între persoana juridica ce a savârsit infractiunea si persoana vatamata nu produce efecte fata de persoanele fizice care au participat la comiterea aceleiasi fapte.
(6) În cazul în care infractiunea este savârsita de reprezentantul persoanei juridice vatamate, dispozitiile art. 158 alin. (4) se aplica în mod corespunzator.

Art. 161
(1) Prescriptia înlatura executarea pedepsei principale.
(2) Prescriptia nu înlatura executarea pedepselor principale în cazul:
a) infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, indiferent de data la care au fost comise;
b) infractiunilor prevazute la art. 188 si 189 si al infractiunilor intentionate urmate de moartea victimei.
(3) Prescriptia nu înlatura executarea pedepselor principale nici în cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) lit. b) pentru care, la data intrarii în vigoare a acestei dispozitii, nu s-a împlinit termenul de prescriptie a executarii.

Art. 177
(1) Prin membru de familie se întelege:
a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) sotul;
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, în cazul în care convietuiesc.
(2) Dispozitiile din legea penala privitoare la membru de familie, în limitele prevazute în alin. (1) lit. a), se aplica, în caz de adoptie, si persoanei adoptate ori descendentilor acesteia în raport cu rudele firesti.

Art. 179
(1) Arme sunt instrumentele, dispozitivele sau piesele declarate astfel prin dispozitii legale.
(2) Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natura a putea fi folosite ca arme si care au fost întrebuintate pentru atac.

Art. 186
(1) La calcularea timpului ziua se socoteste de 24 de ore, saptamâna de 7 zile, iar anul de 12 luni. Luna si anul se socotesc împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzatoare datei de la care au început sa curga.
(2) Daca limita de pedeapsa este exprimata într-un termen pe luni care nu este divizibil cu fractia de majorare sau reducere ce ar urma sa se aplice, fractia se va aplica asupra termenului transformat în zile, dupa care durata obtinuta se transforma în luni. În acest caz, luna se socoteste de 30 de zile si se iau în calcul doar zilele întregi rezultate din aplicarea fractiei.
(3) În cazul limitelor de pedeapsa exprimate în ani se aplica în mod corespunzator dispozitiile alin. (2), transformarea facându-se între ani si luni.

Art. 191
(1) Fapta de a determina sau înlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea a avut loc, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 7 ani.
(2) Când fapta prevazuta în alin. (1) s-a savârsit fata de un minor cu vârsta cuprinsa între 13 si 18 ani sau fata de o persoana cu discernamânt diminuat, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani.
(3) Determinarea sau înlesnirea sinuciderii, savârsita fata de un minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani sau fata de o persoana care nu a putut sa-si dea seama de consecintele actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sa le controleze, daca sinuciderea a avut loc, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Daca actele de determinare sau înlesnire prevazute în alin. (1) - (3) au fost urmate de o încercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

Art. 198
(1) Participarea la o încaierare între mai multe persoane se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca în cursul încaierarii s-a cauzat o vatamare corporala uneia sau mai multor persoane si nu se cunoaste care dintre participanti a produs urmarile, se aplica tuturor pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, cu exceptia victimei, care raspunde potrivit alin. (1).
(3) Când prin fapta savârsita în conditiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani, iar daca s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(4) Nu se pedepseste cel care a fost prins în încaierare împotriva vointei sale sau care a încercat sa-i desparta pe altii.
 

Art. 200
(1) Uciderea copilului nou-nascut imediat dupa nastere, dar nu mai târziu de 24 de ore, savârsita de catre mama aflata în stare de tulburare psihica se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Daca faptele prevazute în art. 193-195 sunt savârsite asupra copilului nou-nascut imediat dupa nastere, dar nu mai târziu de 24 de ore, de catre mama aflata în stare de tulburare psihica, limitele speciale ale pedepsei sunt de o luna si, respectiv, 3 ani.

Art. 202
(1) Vatamarea fatului, în timpul nasterii, care a împiedicat instalarea vietii extrauterine se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 7 ani.
(2) Vatamarea fatului, în timpul nasterii, care a cauzat ulterior copilului o vatamare corporala, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar daca a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Vatamarea fatului în timpul sarcinii, prin care s-a cauzat ulterior copilului o vatamare corporala, se pedepseste cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar daca a avut ca urmare moartea copilului pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(4) Vatamarea fatului savârsita în timpul nasterii de catre mama aflata în stare de tulburare psihica se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta în alin. (1) si alin. (2), ale carei limite se reduc la jumatate.
(5) Daca faptele prevazute în alin. (1) - (4) au fost savârsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Nu constituie infractiune faptele prevazute în alin. (1) - (3) savârsite de un medic sau de persoana autorizata sa asiste nasterea sau sa urmareasca sarcina, daca acestea au fost savârsite în cursul actului medical, cu respectarea prevederilor specifice profesiei si au fost facute în interesul femeii gravide sau al fatului, ca urmare a riscului inerent exercitarii actului medical.
(7) Vatamarea fatului în perioada sarcinii de catre femeia însarcinata nu se pedepseste.
 

Art. 212
Fapta de a supune o persoana, în alte cazuri decât cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci împotriva vointei sale sau la o munca obligatorie se pedepseste cu închisoarea de la unu la 3 ani.

Art. 213
(1) Determinarea sau înlesnirea practicarii prostitutiei ori obtinerea de foloase patrimoniale de pe urma practicarii prostitutiei de catre una sau mai multe persoane se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) În cazul în care determinarea la începerea sau continuarea practicarii prostitutiei s-a realizat prin constrângere, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele sunt savârsite fata de un minor, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu jumatate.
(3¹) Daca fapta prevazuta la alin. (3) a fost savârsita în una dintre urmatoarele împrejurari:
a) fapta a fost comisa de catre un membru de familie sau de catre o persoana care convietuieste cu victima;
b) minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscuta de încredere sau de autoritate asupra minorului;
c) de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune contra libertatii si integritatii sexuale asupra unui minor, o infractiune de pornografie infantila sau proxenetism asupra unui minor, limitele speciale ale pedepsei prevazute la alin. (3) se majoreaza cu înca o patrime.
(4) Prin practicarea prostitutiei se întelege întretinerea de acte sexuale cu diferite persoane în scopul obtinerii de foloase patrimoniale pentru sine sau pentru altul.

Art. 222¹
Daca faptele prevazute la art. 220-222 sunt savârsite de doua sau mai multe persoane împreuna sau de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune contra libertatii si integritatii sexuale asupra unui minor, o infractiune de pornografie infantila sau proxenetism asupra unui minor, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.

Art. 230
(1) Furtul care are ca obiect un vehicul, savârsit în scopul de a-l folosi pe nedrept, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta în art. 228 sau art. 229, dupa caz, ale carei limite speciale se reduc cu o treime.
(2) Cu pedeapsa prevazuta în alin. (1) se sanctioneaza folosirea fara drept a unui terminal de comunicatii al altuia sau folosirea unui terminal de comunicatii racordat fara drept la o retea, daca s-a produs o paguba.

Art. 253
(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun apartinând altuia ori împiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum si înlaturarea masurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Distrugerea unui înscris sub semnatura privata, care apartine în tot sau în parte altei persoane si serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala, daca prin aceasta s-a produs o paguba, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2^1) Distrugerea unui dispozitiv electronic de supraveghere folosit pentru monitorizarea electronica în cadrul unor proceduri judiciare sau executional penale se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Daca fapta prevazuta în alin. (1) priveste bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun, savârsita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Dispozitiile prevazute în alin. (3) si alin. (4) se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.
(6) Pentru faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.
(7) Tentativa faptelor prevazute în alin. (3) si alin. (4) se pedepseste.

Art. 256¹
Daca faptele prevazute la art. 228, 229, 233, 234, 235, 239, 242, 244, 245, 247, art. 249-251 au produs consecinte deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.

Art. 257
(1) Amenintarea savârsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savârsite împotriva unui functionar public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(2) Savârsirea unei infractiuni împotriva unui functionar public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de razbunare, în legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise în conditiile alin. (2), daca privesc un membru de familie al functionarului public.
(4) Faptele prevazute la alin. (1) - (3), comise asupra unui politist sau jandarm, precum si asupra personalului silvic învestit cu exercitiul autoritatii publice, aflati în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite se majoreaza cu jumatate.

Art. 259
(1) Sustragerea ori distrugerea unui înscris care se afla în pastrarea ori în detinerea unei persoane dintre cele prevazute în art. 176 sau art. 175 alin. (2) se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta este savârsita de un functionar public în exercitarea atributiilor de serviciu, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(3) Tentativa se pedepseste.

Art. 264
(1) Fapta persoanei care faciliteaza, prin orice mijloace, ramânerea ilegala pe teritoriul României a unei persoane, victima a unei infractiuni de trafic de persoane, de minori sau de migranti, care nu are cetatenia româna si nici domiciliul în România, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. Daca mijlocul folosit constituie prin el însusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(2) Când fapta a fost savârsita:
a) în scopul de a obtine, direct sau indirect, un folos patrimonial;
b) de catre un functionar public aflat în exercitarea atributiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Când faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) sunt savârsite cu privire la un alt strain aflat ilegal pe teritoriul României, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

Art. 271
(1) Persoana care, fiind avertizata asupra consecintelor faptei sale:
a) împiedica, fara drept, organul de urmarire sau instanta sa efectueze, în conditiile legii, un act procedural;
b) refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, în tot sau în parte, datele, informatiile, înscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în conditiile legii, în vederea solutionarii unei cauze, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal.

Art. 274
Savârsirea unei infractiuni împotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia, pe motiv ca a sesizat organele de urmarire penala, a dat declaratii ori a prezentat probe într-o cauza penala, civila sau în orice alta procedura dintre cele prevazute în art. 273, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.

Art. 281
(1) Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative în alt mod decât cel prevazut de dispozitiile legale se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate în stare de retinere, detinere ori în executarea unei masuri de siguranta sau educative, privative de libertate, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

Art. 286
(1) Înlesnirea prin orice mijloace a evadarii se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Înlesnirea evadarii:
a) savârsita prin folosire de violente, arme, substante narcotice sau paralizante;
b) a doua sau mai multor persoane în aceeasi împrejurare;
c) unei persoane retinute sau arestate pentru o infractiune sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeapsa se sanctioneaza cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) sunt savârsite de o persoana care avea îndatorirea de a-l pazi pe cel retinut sau detinut, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(4) Înlesnirea evadarii, savârsita din culpa, de catre o persoana care avea îndatorirea de a-l pazi pe cel care a evadat, se pedepseste cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.
(5) Tentativa la infractiunile prevazute în alin. (1) - (3) se pedepseste.

Art. 293
Dispozitiile art. 289 si art. 290 se aplica în mod corespunzator si persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate sa pronunte o hotarâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre solutionare de catre partile la acest acord, indiferent daca procedura arbitrala se desfasoara în baza legii române ori în baza unei alte legi.

Art. 296
(1) Întrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana de catre cel aflat în exercitarea atributiilor de serviciu se pedepseste cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
(2) Amenintarea ori lovirea sau alte violente savârsite în conditiile alin. (1) se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.

Art. 301
(1) Fapta functionarului public care, în exercitarea atributiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obtinut un folos patrimonial pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori un afin pâna la gradul II inclusiv se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica pe o perioada de 3 ani.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazurile în care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligatii impuse de lege, cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de aceasta.

Art. 309
Daca faptele prevazute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecinte deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege se majoreaza cu jumatate.

Art. 313
(1) Punerea în circulatie a valorilor falsificate prevazute în art. 310-312, precum si primirea, detinerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse.
(2) Punerea în circulatie a valorilor falsificate prevazute în art. 310-312, savârsita de catre autor sau un participant la infractiunea de falsificare, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse.
(3) Repunerea în circulatie a uneia dintre valorile prevazute în art. 310-312, de catre o persoana care a constatat, ulterior intrarii în posesia acesteia, ca este falsificata, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse, ale carei limite speciale se reduc la jumatate.
(4) Dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin primire, însusire, cumparare sau ca urmare a unei operatiuni precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispozitie în vederea utilizarii frauduloase a unui instrument de plata fara numerar falsificat se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Tentativa se pedepseste.

Art. 316
Dispozitiile cuprinse în prezentul capitol se aplica si în cazul când infractiunea priveste monede, timbre, titluri de valoare ori instrumente de plata, inclusiv instrumente de plata fara numerar emise în strainatate.

Art. 319
Dispozitiile cuprinse în prezentul capitol se aplica si atunci când fapta priveste instrumente de autentificare sau de marcare folosite de autoritatile unui stat strain.

Art. 328
Dispozitiile cuprinse în prezentul capitol se aplica si atunci când fapta priveste acte emise de o autoritate competenta a unui stat strain sau de o organizatie internationala instituita printr-un tratat la care România este parte sau declaratii ori o identitate asumate în fata acesteia.

Art. 332
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare a liniei de cale ferata, a materialului rulant, a instalatiilor de cale ferata ori a celor de comunicatii feroviare, precum si a oricaror altor bunuri sau dotari aferente infrastructurii feroviare ori asezarea de obstacole pe linia ferata, daca prin aceasta se pune în pericol siguranta mijloacelor de transport, manevra sau interventie pe calea ferata, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza savârsirea de acte de semnalizare falsa sau savârsirea oricaror acte care pot induce în eroare personalul care asigura circulatia mijloacelor de transport, manevra sau interventie pe calea ferata în timpul executarii serviciului, daca prin aceste fapte se creeaza un pericol de accident de cale ferata.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) au avut ca urmare un accident de cale ferata, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Când faptele prevazute în alin. (1) - (3) sunt savârsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(5) Tentativa la infractiunile prevazute în alin. (1) si alin. (2) se pedepseste.

Art. 340
(1) Îndeplinirea defectuoasa sau neîndeplinirea atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica periodica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice de catre persoanele care au asemenea atributii, daca din cauza starii tehnice a vehiculului s-a pus în pericol siguranta circulatiei pe drumurile publice, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Daca, urmare a faptei prevazute în alin. (1), s-a produs un accident de circulatie care a avut ca urmare vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) au fost savârsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
(4) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de accident, fara a fi îndeplinite conditiile prevazute de lege, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art. 342
(1) Detinerea, portul, confectionarea, precum si orice operatiune privind circulatia armelor letale, a munitiilor, mecanismelor sau dispozitivelor acestora sau functionarea atelierelor de reparare a armelor letale, fara drept, se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Detinerea sau portul fara drept de arme neletale din categoria celor supuse autorizarii se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(3) Sustragerea armelor sau munitiilor prevazute în alin. (1) si alin. (2) se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Portul armelor prevazute în alin. (1) si alin. (2), fara drept, în sediul autoritatilor publice, institutiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori în spatiile rezervate desfasurarii procesului electoral, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
(5) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (3) au ca obiect arme interzise sau munitii, mecanisme ori dispozitive ale acestora, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(6) Nedepunerea armei si a munitiei la un armurier autorizat în termen de 10 zile de la expirarea perioadei de valabilitate a permisului de arma constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
(7) Fabricarea sau asamblarea de arme letale, de piese sau de munitie pentru acestea:
a) din orice componente esentiale traficate ilicit;
b) fara o autorizatie eliberata de catre o autoritate competenta a statului membru în care are loc fabricarea sau asamblarea;
c) fara marcarea armelor letale asamblate la data producerii lor, în conformitate cu prevederile legale, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art. 355
(1) Nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase la animale sau plante ori a daunatorilor, daca a avut ca urmare raspândirea unei asemenea boli ori a daunatorilor, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta este savârsita din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

Art. 356
(1) Infectarea prin orice mijloace a surselor sau retelelor de apa, daca apa devine daunatoare sanatatii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta este savârsita din culpa, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(3) Prin exceptie de la dispozitiile art. 137 alin. (2), în cazul infractiunii prevazute în prezentul articol, suma corespunzatoare unei zile-amenda pentru persoana juridica este cuprinsa între 500 lei si 25.000 lei.
(4) Tentativa se pedepseste.

Art. 367
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Când infractiunea care intra în scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savârsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, înainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi început savârsirea vreuneia dintre infractiunile care intra în scopul grupului.
(5) Daca persoana care a savârsit una dintre faptele prevazute în alin. (1) - (3) înlesneste, în cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin grup infractional organizat se întelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Art. 374
(1) Producerea, detinerea, procurarea, stocarea, expunerea, promovarea, distribuirea, precum si punerea la dispozitie, în orice mod, de materiale pornografice cu minori se pedepsesc cu închisoarea de la un an la 5 ani.
(1¹) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se pedepseste si îndemnarea sau recrutarea unui minor în scopul participarii lui în cadrul unui spectacol pornografic, obtinerea de foloase de pe urma unui astfel de spectacol în cadrul caruia participa minori sau exploatarea unui minor în orice alt fel pentru realizarea de spectacole pornografice.
(1²) Vizionarea de spectacole pornografice în cadrul carora participa minori se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Daca faptele prevazute în alin. (1) au fost savârsite printr-un sistem informatic sau alt mijloc de stocare a datelor informatice, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Accesarea, fara drept, de materiale pornografice cu minori, prin intermediul sistemelor informatice sau altor mijloace de comunicatii electronice, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3¹) Daca faptele prevazute la alin. (1), (1¹), (1²) si (2) au fost savârsite în urmatoarele împrejurari:
a) de catre un membru de familie sau de catre o persoana care convietuieste cu victima;
b) de catre o persoana în a carei îngrijire, ocrotire, educare, paza sau tratament se afla minorul sau de o persoana care a abuzat de pozitia sa recunoscuta de încredere sau de autoritate asupra minorului;
c) fapta a pus în pericol viata minorului;
d) de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune contra libertatii si integritatii sexuale asupra unui minor, o infractiune de pornografie infantila sau proxenetism asupra unui minor, limitele speciale ale pedepselor se majoreaza cu o treime.
(4) Prin materiale pornografice cu minori se întelege orice material care prezinta un minor ori o persoana majora drept un minor, având un comportament sexual explicit sau care, desi nu prezinta o persoana reala, simuleaza, în mod credibil, un minor având un astfel de comportament, precum si orice reprezentare a organelor genitale ale unui copil cu scop sexual.
(4¹) Prin spectacol pornografic se întelege expunerea în direct adresata unui public, inclusiv prin tehnologia informatiilor si comunicatiilor, a unui copil implicat într-un comportament sexual explicit ori a organelor genitale ale unui copil, cu scop sexual.
(5) Tentativa se pedepseste.

Art. 390
(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilita pentru închiderea votarii, se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Încredintarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al sectiei de votare ori transportarea acesteia de catre alte persoane sau în alte conditii decât cele prevazute de lege se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 392
Dispozitiile art. 385-391 se aplica în mod corespunzator si în cazul faptelor savârsite cu prilejul unui referendum.

Art. 408
(1) Atentatul contra vietii savârsit împotriva reprezentantului unui stat strain sau altei persoane care se bucura de protectie în conformitate cu conventiile internationale, aflata în misiune oficiala în România, se pedepseste cu detentiune pe viata sau închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Infractiunile intentionate contra integritatii corporale, sanatatii sau libertatii, savârsite împotriva unei persoane dintre cele mentionate în alin. (1), se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savârsita, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.

Art. 411
Daca persoana care a savârsit una dintre infractiunile prevazute în prezentul titlu înlesneste, în cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a autorului sau a participantilor, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

Art. 420
(1) Lovirea superiorului de catre inferior sau a sefului de catre subordonat, atunci când superiorul sau seful se afla în exercitarea atributiilor de serviciu ori pentru acte îndeplinite în legatura cu aceste atributii, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si lovirea savârsita de catre superior sau sef împotriva inferiorului sau a subordonatului, atunci când inferiorul sau subordonatul se afla în exercitarea atributiilor de serviciu ori pentru acte îndeplinite în legatura cu aceste atributii.
(3) Când faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) au fost comise în timp de razboi, pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.

Art. 430
Dispozitiile art. 424-426, 428 si 429 se aplica în mod corespunzator si în cazul aeronavelor militare.

Art. 442
(1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international:
a) declanseaza un atac împotriva personalului, instalatiilor, materialului, unitatilor sau vehiculelor care participa la o misiune de ajutor umanitar ori la o misiune de mentinere a pacii, conform Cartei Natiunilor Unite, si care se bucura de protectia pe care dreptul international umanitar o garanteaza civililor sau bunurilor cu caracter civil;
b) declanseaza un atac împotriva personalului, cladirilor, unitatilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitare, care utilizeaza semnele distinctive prevazute de Conventiile de la Geneva, în conformitate cu dispozitiile dreptului international umanitar, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international, utilizeaza fara drept semnele distinctive prevazute de Conventiile de la Geneva, steagul de parlamentare, drapelul, insignele militare sau uniforma inamicului ori ale Organizatiei Natiunilor Unite, cauzând astfel moartea sau vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 443
(1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international:
a) declanseaza un atac prin mijloace militare împotriva populatiei civile sau a unor civili care nu participa direct la ostilitati;
b) declanseaza un atac prin mijloace militare împotriva bunurilor civile protejate ca atare de dreptul international umanitar, în special cladiri consacrate cultului religios, învatamântului, artei, stiintei, actiunilor caritabile, monumentelor istorice, spitalelor, locurilor unde bolnavii sau ranitii sunt adunati, precum si împotriva oraselor, satelor, locuintelor sau cladirilor neaparate ori zonelor demilitarizate sau asupra instalatiilor ori echipamentelor ce contin substante periculoase, în masura în care acestea nu sunt folosite ca obiective militare;
c) desfasoara un atac prin mijloace militare, stiind ca el va cauza pierderi de vieti omenesti în rândul populatiei civile, raniri ale persoanelor civile, distrugeri de bunuri cu caracter civil, care ar fi vadit disproportionate în raport cu ansamblul avantajului militar concret si direct asteptat;
d) utilizeaza o persoana protejata de dispozitiile dreptului international umanitar pentru a evita ca anumite puncte, zone sau forte militare sa devina tinta a operatiunilor militare ale partii inamice;
e) utilizeaza, ca metoda de purtare a razboiului, înfometarea deliberata a civililor, privându-i de bunurile indispensabile supravietuirii sau împiedicând, cu încalcarea dispozitiilor dreptului international umanitar, primirea ajutoarelor destinate acestora;
f) declara sau ordona ca nu va exista îndurare pentru învinsi;
g) ucide sau raneste, prin viclenie, un membru al fortelor armate inamice sau un combatant al fortelor inamice
h) utilizeaza bunurile culturale protejate ca atare de dreptul international umanitar, în special monumente istorice, cladiri consacrate cultului religios, învatamântului, artei sau stiintei, pentru declansarea unui atac prin mijloace militare împotriva partii inamice se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Desfasurarea unui atac prin mijloace militare, în cadrul unui conflict armat cu caracter international, stiind ca el va cauza mediului înconjurator daune extinse, de durata si grave, care ar fi vadit disproportionate în raport cu ansamblul avantajului militar concret si direct asteptat, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 446
(1) Prezentul cod intra în vigoare la data care va fi stabilita în legea pentru punerea în aplicare a acestuia, cu exceptia dispozitiilor alin. (2) si alin. (3), care intra în vigoare la 4 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod.
(2) Legea nr. 301/2004 - Codul penal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificarile ulterioare, si Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificarile ulterioare, se abroga.
(3) În termen de 12 luni de la data publicarii prezentului cod în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului penal.