Codul Penal 2024 actualizat

Partea GENERALA

• Titlul I - Legea penala si limitele ei de aplicare art. 1 - 14 Capitolul I - Principii generale art. 1-2 Capitolul II - Aplicarea legii penale art. 3-14 Sectiunea 1 - Aplicarea legii penale in timp art. 3-7 Sectiunea a 2-a - Aplicarea legii penale in spatiu art. 8-14 • Titlul II - Infractiunea art. 15 - 52 Capitolul I - Dispozitii generale art. 15-17 Capitolul II - Cauzele justificative art. 18-22 Capitolul III - Cauzele de neimputabilitate art. 23-31 Capitolul IV - Tentativa art. 32-34 Capitolul V - Unitatea și pluralitatea de infracțiuni art. 35-45 Capitolul VI - Autorul și participanții art. 46-52 • Titlul III - Pedepsele art. 53 - 106 Capitolul I - Categoriile pedepselor art. 53-55 Capitolul II - Pedepsele principale art. 56-64 Secțiunea 1 - Detențiunea pe viață art. 56-59 Secțiunea a 2-a - Închisoarea art. 60 Secțiunea a 3-a - Amenda art. 61-64 Capitolul III - Pedeapsa accesorie și pedepsele complementare art. 65-70 Secțiunea 1 - Pedeapsa accesorie art. 65 Secțiunea a 2-a - Pedepsele complementare art. 66-70 Capitolul IV - Calculul duratei pedepselor art. 71-73 Capitolul V - Individualizarea pedepselor art. 74-106 Secțiunea 1 - Dispoziții generale art. 74 Secțiunea a 2-a - Circumstanțele atenuante și circumstanțele agravante art. 75-79 Secțiunea a 3-a - Renunțarea la aplicarea pedepsei art. 80-82 Secțiunea a 4-a - Amânarea aplicării pedepsei art. 83-90 Secțiunea a 5-a - Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere art. 91-98 Secțiunea a 6-a - Liberarea condiționată art. 99-106 • Titlul IV - Masurile de siguranta art. 107 - 112 Capitolul I - Dispoziții generale art. 107-108 Capitolul II - Regimul măsurilor de siguranță art. 109-112 • Titlul V - Minoritatea art. 113 - 134 Capitolul I - Regimul răspunderii penale a minorului art. 113-116 Capitolul II - Regimul măsurilor educative neprivative de libertate art. 117-123 Capitolul III - Regimul măsurilor educative privative de libertate art. 124-127 Capitolul IV - Dispoziții comune art. 128-134 • Titlul VI - Raspunderea penala a persoanei juridice art. 135 - 151 Capitolul I - Dispoziții generale art. 135-137 Capitolul II - Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice art. 138-145 Capitolul III - Dispoziții comune art. 146-151 • Titlul VII - Cauzele care inlatura raspunderea penala art. 152 - 159 • Titlul VIII - Cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei art. 160 - 164 • Titlul IX - Cauzele care inlatura consecintele condamnarii art. 165 - 171 • Titlul X - Intelesul unor termeni sau expresii in legea penala art. 172 - 187

Partea SPECIALA

• Titlul I - Infractiuni contra persoanei art. 188 - 227 Capitolul I - Infracțiuni contra vieții art. 188-192 Capitolul II - Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății art. 193-198 Capitolul III - Infracțiuni săvârșite asupra unui membru de familie art. 199-200 Capitolul IV - Agresiuni asupra fătului art. 201-202 Capitolul V - Infracțiuni privind obligația de asistență a celor în primejdie art. 203-204 Capitolul VI - Infracțiuni contra libertății persoanei art. 205-208 Capitolul VII - Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile art. 209-217 Capitolul VIII - Infracțiuni contra libertății și integrității sexuale art. 218-223 Capitolul IX - Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private art. 224-227 • Titlul II - Infractiuni contra patrimoniului art. 228 - 256 Capitolul I - Furtul art. 228-232 Capitolul II - Tâlhăria și pirateria art. 233-237 Capitolul III - Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii art. 238-248 Capitolul IV - Fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice art. 249-252 Capitolul V - Distrugerea și tulburarea de posesie art. 253-256 • Titlul III - Infractiuni privind autoritatea si frontiera de stat art. 257 - 265 Capitolul I - Infracțiuni contra autorității art. 257-261 Capitolul II - Infracțiuni privind frontiera de stat art. 262-265 • Titlul IV - Infractiuni contra infaptuirii justitiei art. 266 - 288 • Titlul V - Infractiuni de coruptie si de serviciu art. 289 - 309 Capitolul I - Infracțiuni de corupție art. 289-294 Capitolul II - Infracțiuni de serviciu art. 295-309 • Titlul VI - Infractiuni de fals art. 310 - 328 Capitolul I - Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori art. 310-316 Capitolul II - Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare art. 317-319 Capitolul III - Falsuri în înscrisuri art. 320-328 • Titlul VII - Infractuni contra sigurantei publice art. 329 - 366 Capitolul I - Infracțiuni contra siguranței circulației pe căile ferate art. 329-333 Capitolul II - Infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice art. 334-341 Capitolul III - Nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive art. 342-347 Capitolul IV - Infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activități reglementate de lege art. 348-351 Capitolul V - Infracțiuni contra sănătății publice art. 352-359 Capitolul VI - Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice art. 360-366 • Titlul VIII - Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala art. 367 - 384 Capitolul I - Infracțiuni contra ordinii și liniștii publice art. 367-375 Capitolul II - Infracțiuni contra familiei art. 376-380 Capitolul III - Infracțiuni contra libertății religioase și respectului datorat persoanelor decedate art. 381-384 • Titlul IX - Infractiuni electorale art. 385 - 393 • Titlul X - Infractiuni contra securitatii nationale art. 394 - 412 • Titlul XI - Infractiuni contra capacitatii de lupta a fortelor armate art. 413 - 437 Capitolul I - Infracțiuni săvârșite de militari art. 413-431 Capitolul II - Infracțiuni săvârșite de militari sau de civili art. 432-437 • Titlul XII - Infractiuni de genocid, contra umanitatii si de razboi art. 438 - 445 Capitolul I - Infracțiuni de genocid și contra umanității art. 438-439 Capitolul II - Infracțiuni de război art. 440-445 • Titlul XIII - Dispozitii finale art. 446
Aplicarea legii penale de dezincriminare
Art. 4
Legea penala nu se aplica faptelor savârsite sub legea veche, daca nu mai sunt prevazute de legea noua. În acest caz, executarea pedepselor, a masurilor educative si a masurilor de siguranta, pronuntate în baza legii vechi, precum si toate consecintele penale ale hotarârilor judecatoresti privitoare la aceste fapte înceteaza prin intrarea în vigoare a legii noi.

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei
Art. 5
(1) În cazul în care de la savârsirea infractiunii pâna la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila. 
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstitutionale, precum si ordonantelor de urgenta aprobate de Parlament cu modificari sau completari ori respinse, daca în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispozitii penale mai favorabile. 

Activitatea legii penale
Art. 3 
Legea penala se aplica infractiunilor savârsite în timpul cât ea se afla în vigoare. 

Aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei
Art. 6
(1) Când dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare si pâna la executarea completa a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsa mai usoara, sanctiunea aplicata, daca depaseste maximul special prevazut de legea noua pentru infractiunea savârsita, se reduce la acest maxim.
(2) Daca dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare la detentiune pe viata si pâna la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeasi fapta numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detentiunii pe viata se înlocuieste cu maximul închisorii prevazut pentru acea infractiune.
(3) Daca legea noua prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicata se înlocuieste cu amenda, fara a se putea depasi maximul special prevazut în legea noua. Tinându-se seama de partea executata din pedeapsa închisorii, se poate înlatura în totul sau în parte executarea amenzii.
(4) Masurile educative neexecutate si neprevazute în legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent în legea noua se executa în continutul si limitele prevazute de aceasta, daca este mai favorabila.
(5) Când legea noua este mai favorabila în conditiile alin. (1) - (4), pedepsele complementare si masurile de siguranta neexecutate si neprevazute în legea noua nu se mai executa, iar cele care au corespondent în legea noua se executa în continutul si limitele prevazute de aceasta.
(6) Daca legea noua este mai favorabila numai sub aspectul pedepselor complementare sau masurilor de siguranta, acestea se executa în continutul si limitele prevazute de legea noua.
(7) Când o dispozitie din legea noua se refera la pedepse definitiv aplicate, se tine seama, în cazul pedepselor executate pâna la data intrarii în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusa sau înlocuita potrivit dispozitiilor alin. (1) - (6).

Aplicarea legii penale temporare
Art. 7
(1) Legea penala temporara se aplica infractiunii savârsite în timpul când era în vigoare, chiar daca fapta nu a fost urmarita sau judecata în acel interval de timp.
(2) Legea penala temporara este legea penala care prevede data iesirii ei din vigoare sau a carei aplicare este limitata prin natura temporara a situatiei care a impus adoptarea sa.

Personalitatea legii penale
Art. 9
(1) Legea penala româna se aplica infractiunilor savârsite în afara teritoriului tarii de catre un cetatean român sau de o persoana juridica româna, daca pedeapsa prevazuta de legea româna este detentiunea pe viata ori închisoarea mai mare de 10 ani.
(2) În celelalte cazuri, legea penala româna se aplica infractiunilor savârsite în afara teritoriului tarii de catre un cetatean român sau de o persoana juridica româna, daca fapta este prevazuta ca infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savârsita ori daca a fost comisa într-un loc care nu este supus jurisdictiei niciunui stat.
(3) Punerea în miscarea a actiunii penale se face cu autorizarea prealabila a procurorului general al parchetului de pe lânga curtea de apel în a carei raza teritoriala se afla parchetul mai întâi sesizat sau, dupa caz, a procurorului general al parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. Termenul în care procurorul poate emite autorizarea este de pâna la 30 de zile de la data solicitarii autorizarii si poate fi prelungit, în conditiile legii, fara ca durata totala sa depaseasca 180 de zile.

Universalitatea legii penale
Art. 11
(1) Legea penala româna se aplica si altor infractiuni decât celor prevazute în art. 10, savârsite în afara teritoriului tarii de un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, care se afla de bunavoie pe teritoriul României, în urmatoarele cazuri:
a) s-a savârsit o infractiune pe care statul român si-a asumat obligatia sa o reprime în temeiul unui tratat international, indiferent daca este prevazuta sau nu de legea penala a statului pe al carui teritoriu a fost comisa;
b) s-a cerut extradarea sau predarea infractorului si aceasta a fost refuzata.
(2) Dispozitiile alin. (1) lit. b) nu se aplica atunci când, potrivit legii statului în care s-a savârsit infractiunea, exista o cauza care împiedica punerea în miscare a actiunii penale sau continuarea procesului penal ori executarea pedepsei sau când pedeapsa a fost executata ori este considerata ca executata.
(3) Când pedeapsa nu a fost executata sau a fost executata numai în parte, se procedeaza potrivit dispozitiilor legale privitoare la recunoasterea hotarârilor straine.

Legitima aparare
Art. 19
(1) Este justificata fapta prevazuta de legea penala savârsita în legitima aparare.
(2) Este în legitima aparare persoana care savârseste fapta pentru a înlatura un atac material, direct, imediat si injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, daca apararea este proportionala cu gravitatea atacului.
(3) Se prezuma a fi în legitima aparare, în conditiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge patrunderea unei persoane într-o locuinta, încapere, dependinta ori loc împrejmuit tinând de aceasta, fara drept, prin violenta, viclenie, efractie ori alte asemenea modalitati nelegale ori în timpul noptii.

Intrarea in vigoare
Art. 446
(1) Prezentul cod intra în vigoare la data care va fi stabilita în legea pentru punerea în aplicare a acestuia, cu exceptia dispozitiilor alin. (2) si alin. (3), care intra în vigoare la 4 zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod.
(2) Legea nr. 301/2004 - Codul penal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificarile ulterioare, si Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificarile ulterioare, se abroga.
(3) În termen de 12 luni de la data publicarii prezentului cod în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului penal.

Teritorialitatea legii penale
Art. 8
(1) Legea penala româna se aplica infractiunilor savârsite pe teritoriul României.
(2) Prin teritoriul României se întelege întinderea de pamânt, marea teritoriala si apele cu solul, subsolul si spatiul aerian, cuprinse între frontierele de stat.
(3) Prin infractiune savârsita pe teritoriul României se întelege orice infractiune comisa pe teritoriul aratat în alin. (2) sau pe o nava sub pavilion românesc ori pe o aeronava înmatriculata în România.
(4) Infractiunea se considera savârsita pe teritoriul României si atunci când pe acest teritoriu ori pe o nava sub pavilion românesc sau pe o aeronava înmatriculata în România s-a efectuat un act de executare, de instigare sau de complicitate ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infractiunii.

Realitatea legii penale
Art. 10
(1) Legea penala româna se aplica infractiunilor savârsite în afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, contra statului român, contra unui cetatean român ori a unei persoane juridice române.
(2) Punerea în miscare a actiunii penale se face cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si numai daca fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare în statul pe teritoriul caruia s-a comis.

Extradarea
Art. 14
(1) Extradarea poate fi acordata sau solicitata în temeiul unui tratat international la care România este parte ori pe baza de reciprocitate, în conditiile legii.
(2) Predarea sau extradarea unei persoane în relatia cu statele membre ale Uniunii Europene se acorda sau se solicita în conditiile legii.
(3) Predarea unei persoane catre un tribunal penal international se acorda în conditiile legii.

Regimul detentiunii pe viata
Art. 56
Detentiunea pe viata consta în privarea de libertate pe durata nedeterminata si se executa potrivit legii privind executarea pedepselor.

Regimul inchisorii
Art. 60
Închisoarea consta în privarea de libertate pe durata determinata, cuprinsa între 15 zile si 30 de ani, si se executa potrivit legii privind executarea pedepselor.

Circumstante atenuante
Art. 75
(1) Urmatoarele împrejurari constituie circumstante atenuante legale:
a) savârsirea infractiunii sub stapânirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava;
b) depasirea limitelor legitimei aparari;
c) depasirea limitelor starii de necesitate.
d) acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la primul termen de judecata, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanta atenuanta nu se aplica în cazul savârsirii urmatoarelor infractiuni: contra persoanei, furt calificat, tâlharie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuziva, infractiuni contra sigurantei publice, infractiuni contra sanatatii publice, infractiuni contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate, contra securitatii nationale, contra capacitatii de lupta a fortelor armate, infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, a infractiunilor privind frontiera de stat a României, a infractiunilor la legislatia privind prevenirea si combaterea terorismului, a infractiunilor de coruptie, infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infractiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor,  privind regimul juridic al substantelor dopante, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spalarea banilor, privind activitatile aeronautice civile si cele care pot pune în pericol siguranta zborurilor si securitatea aeronautica, privind protectia martorilor, privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, a celor privind traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana, privind prevenirea si combaterea pornografiei si a celor la regimul adoptiilor.
(2) Pot constitui circumstante atenuante judiciare:
a) eforturile depuse de infractor pentru înlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii;
b) împrejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului.

Conditiile liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisorii
Art. 100
(1) Liberarea conditionata în cazul închisorii poate fi dispusa, daca:
a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se afla în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotarârea de condamnare, afara de cazul când dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le îndeplineasca;
d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a îndreptat si se poate reintegra în societate.
(2) În cazul condamnatului care a împlinit vârsta de 60 de ani, se poate dispune liberarea conditionata, dupa executarea efectiva a jumatate din durata pedepsei, în cazul închisorii ce nu depaseste 10 ani, sau a cel putin doua treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii mai mari de 10 ani, daca sunt îndeplinite conditiile prevazute în alin. (1) lit. b) -d).
(3) În calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute în alin. (1) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa înainte de executarea efectiva a cel putin jumatate din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin doua treimi, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(4) În calculul fractiunilor de pedeapsa prevazute în alin. (2) se tine seama de partea din durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate. În acest caz, liberarea conditionata nu poate fi dispusa înainte de executarea efectiva a cel putin o treime din durata pedepsei închisorii, când aceasta nu depaseste 10 ani, si a cel putin jumatate, când pedeapsa este mai mare de 10 ani.
(5) Este obligatorie prezentarea motivelor de fapt ce au determinat acordarea liberarii conditionate si atentionarea condamnatului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune, daca va mai comite infractiuni ori nu va respecta masurile de supraveghere sau nu va executa obligatiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.
(6) Intervalul cuprins între data liberarii conditionate si data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat.

Excesul neimputabil
Art. 26
(1) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savârsita de persoana aflata în stare de legitima aparare, care a depasit, din cauza tulburarii sau temerii, limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului.
(2) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savârsita de persoana aflata în stare de necesitate, care nu si-a dat seama, în momentul comiterii faptei, ca pricinuieste urmari vadit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era înlaturat.

Contopirea pedepselor pentru infractiuni concurente
Art. 40
(1) Daca infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infractiune concurenta, se aplica dispozitiile art. 39.
(2) Dispozitiile art. 39 se aplica si în cazul în care, dupa ce o hotarâre de condamnare a ramas definitiva, se constata ca cel condamnat mai suferise o condamnare definitiva pentru o infractiune concurenta.
(3) Daca infractorul a executat integral sau partial pedeapsa aplicata prin hotarârea anterioara, ceea ce s-a executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infractiunile concurente.
(4) Dispozitiile privitoare la aplicarea pedepsei în caz de concurs de infractiuni se aplica si în cazul în care condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata a fost comutata sau înlocuita cu pedeapsa închisorii.
(5) În cazul contopirii pedepselor conform alin. (1) - (4) se tine seama si de pedeapsa aplicata printr-o hotarâre de condamnare pronuntata în strainatate, pentru o infractiune concurenta, daca hotarârea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii.

Recidiva
Art. 41
(1) Exista recidiva când, dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an si pâna la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul savârseste din nou o infractiune cu intentie sau cu intentie depasita, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.
(2) Exista recidiva si în cazul în care una dintre pedepsele prevazute în alin. (1) este detentiunea pe viata.
(3) Pentru stabilirea starii de recidiva se tine seama si de hotarârea de condamnare pronuntata în strainatate, pentru o fapta prevazuta si de legea penala româna, daca hotarârea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii.

Durata executarii
Art. 71
(1) Durata executarii pedepsei privative de libertate se socoteste din ziua în care condamnatul a început executarea hotarârii definitive de condamnare.
(2) Ziua în care începe executarea pedepsei si ziua în care înceteaza se socotesc în durata executarii.
(3) Perioada în care condamnatul, în cursul executarii pedepsei, se afla bolnav în spital intra în durata executarii, în afara de cazul în care si-a provocat în mod voit boala, iar aceasta împrejurare se constata în cursul executarii pedepsei.
(4) Permisiunile de iesire din penitenciar, acordate condamnatului conform legii de executare a pedepselor, intra în durata executarii pedepsei.

Limitele raspunderii penale
Art. 113
(1) Minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu raspunde penal.
(2) Minorul care are vârsta între 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savârsit fapta cu discernamânt.
(3) Minorul care a împlinit vârsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii.

Neaplicarea dizolvarii sau suspendarii activitatii persoanei juridice
Art. 141
(1) Pedepsele complementare prevazute în art. 136 alin. (3) lit. a) si lit. b) nu pot fi aplicate institutiilor publice, partidelor politice, sindicatelor, patronatelor si organizatiilor religioase ori apartinând minoritatilor nationale, constituite potrivit legii.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor juridice care îsi desfasoara activitatea în domeniul presei.

Prescriptia raspunderii penale
Art. 153
(1) Prescriptia înlatura raspunderea penala.
(2) Prescriptia nu înlatura raspunderea penala în cazul:
a) infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, indiferent de data la care au fost comise;
b) infractiunilor prevazute la art. 188 si 189 si al infractiunilor intentionate urmate de moartea victimei.
c) infractiunilor prevazute la art. 209-211, art. 213, art. 218 - 220 si art. 282.
(3) Prescriptia nu înlatura raspunderea penala nici în cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) lit. b) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescriptie, generala sau speciala, la data intrarii în vigoare a acestei dispozitii.

Retragerea plangerii prealabile
Art. 158
(1) Retragerea plângerii prealabile poate interveni pâna la pronuntarea unei hotarâri definitive, în cazul infractiunilor pentru care punerea în miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plângeri prealabile.
(2) Retragerea plângerii prealabile înlatura raspunderea penala a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasa.
(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, retragerea plângerii prealabile se face numai de reprezentantii lor legali. În cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsa, retragerea se face cu încuviintarea persoanelor prevazute de lege.
(4) În cazul infractiunilor pentru care punerea în miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plângeri prealabile, dar actiunea penala a fost pusa în miscare din oficiu în conditiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai daca este însusita de procuror.

Prescriptia executarii pedepsei
Art. 161
(1) Prescriptia înlatura executarea pedepsei principale.
(2) Prescriptia nu înlatura executarea pedepselor principale în cazul:
a) infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, indiferent de data la care au fost comise;
b) infractiunilor prevazute la art. 188 si 189 si al infractiunilor intentionate urmate de moartea victimei.
(3) Prescriptia nu înlatura executarea pedepselor principale nici în cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) lit. b) pentru care, la data intrarii în vigoare a acestei dispozitii, nu s-a împlinit termenul de prescriptie a executarii.

Legea penala
Art. 173
Prin lege penala se întelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa în legi organice, ordonante de urgenta sau alte acte normative care la data adoptarii lor aveau putere de lege.

Functionar public
Art. 175
(1) Functionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:
a) exercita atributii si responsabilitati, stabilite în temeiul legii, în scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti;
b) exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura;
c) exercita, singura sau împreuna cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerata functionar public, în sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost învestita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Membru de familie
Art. 177
(1) Prin membru de familie se întelege:
a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
b) sotul;
c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, în cazul în care convietuiesc.
(2) Dispozitiile din legea penala privitoare la membru de familie, în limitele prevazute în alin. (1) lit. a), se aplica, în caz de adoptie, si persoanei adoptate ori descendentilor acesteia în raport cu rudele firesti.

Informatii secrete de stat si inscrisuri oficiale
Art. 178
(1) Informatii secrete de stat sunt informatiile clasificate astfel, potrivit legii.
(2) Înscris oficial este orice înscris care emana de la o persoana juridica dintre cele la care se refera art. 176 ori de la persoana prevazuta în art. 175 alin. (2) sau care apartine unor asemenea persoane.

Hartuirea
Art. 208
(1) Fapta celui care, în mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori îi supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau continut, îi cauzeaza o temere unei persoane, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Violarea vietii private
Art. 226
(1) Atingerea adusa vietii private, fara drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinta sau încapere ori dependinta tinând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseste cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fara drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevazute în alin. (1), catre o alta persoana sau catre public, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.
(4) Nu constituie infractiune fapta savârsita:
a) de catre cel care a participat la întâlnirea cu persoana vatamata în cadrul careia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, daca justifica un interes legitim;
b) daca persoana vatamata a actionat explicit cu intentia de a fi vazuta ori auzita de faptuitor;
c) daca faptuitorul surprinde savârsirea unei infractiuni sau contribuie la dovedirea savârsirii unei infractiuni;
d) daca surprinde fapte de interes public, care au semnificatie pentru viata comunitatii si a caror divulgare prezinta avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vatamate.
(5) Plasarea, fara drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul savârsirii faptelor prevazute în alin. (1) si alin. (2), se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Furtul
Art. 228
(1) Luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamântul acestuia, în scopul de a si-l însusi pe nedrept, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta constituie furt si daca bunul apartine în întregime sau în parte faptuitorului, dar în momentul savârsirii acel bun se gasea în posesia sau detentia legitima a altei persoane.
(3) Se considera bunuri mobile si înscrisurile, energia electrica, precum si orice alt fel de energie care are valoare economica.

Uzurparea de calitati oficiale
Art. 258
(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, însotita sau urmata de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului public care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) sau alin. (2) au fost savârsite de o persoana care poarta, fara drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autoritati publice, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

Obstructionarea justitiei
Art. 271
(1) Persoana care, fiind avertizata asupra consecintelor faptei sale:
a) împiedica, fara drept, organul de urmarire sau instanta sa efectueze, în conditiile legii, un act procedural;
b) refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, în tot sau în parte, datele, informatiile, înscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în conditiile legii, în vederea solutionarii unei cauze, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal.

Evadarea
Art. 285
(1) Evadarea din starea legala de retinere sau de detinere se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Când evadarea este savârsita prin folosire de violente sau arme, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Se considera evadare:
a) neprezentarea nejustificata a persoanei condamnate la locul de detinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate;
b) parasirea, fara autorizare, de catre persoana condamnata, a locului de munca, aflat în exteriorul locului de detinere;
c) încalcarea de catre persoana aflata în arest la domiciliu a obligatiei de a nu parasi imobilul ori nerespectarea de catre aceasta a itinerarului sau conditiilor de deplasare, stabilite potrivit legii.
(4) În situatiile prevazute la alin. (3) lit. a) si b), pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare se adauga la restul ramas neexecutat din pedeapsa la data evadarii.
(4^1) În situatia prevazuta la alin. (3) lit. c), se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(5) Tentativa la infractiunile prevazute în alin. (1) si alin. (2) se pedepseste.

Nerespectarea hotararilor judecatoresti
Art. 287
(1) Nerespectarea unei hotarâri judecatoresti savârsita prin:
a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistenta fata de organul de executare;
b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotarâre judecatoreasca, prin care este obligat sa îndeplineasca un anumit act;
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotarârii, de catre persoanele care au aceasta obligatie conform legii;
d) neexecutarea hotarârii judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea în munca a unui salariat;
e) neexecutarea hotarârii judecatoresti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata;
f) nerespectarea hotarârilor judecatoresti privind stabilirea, plata, actualizarea si recalcularea pensiilor;
g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil detinut în baza unei hotarâri judecatoresti, de catre cel caruia îi este opozabila hotarârea, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
h) nerespectarea unei masuri de protectie dispuse în executarea unui ordin european de protectie.
(2) În cazul faptelor prevazute în lit. d)-g), actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.
(3) În cazul faptei prevazute la alin. (1) lit. h), împacarea partilor înlatura raspunderea penala.

Neexecutarea sanctiunilor penale
Art. 288
(1) Sustragerea de la executare ori neexecutarea conform legii a unei pedepse complementare ori accesorii sau a masurii de siguranta prevazute în art. 108 lit. b) si lit. c), de catre persoana fizica fata de care s-au dispus aceste sanctiuni, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) Sustragerea de la executarea unei masuri educative privative de libertate prin parasirea fara drept a centrului educativ sau a centrului de detentie ori prin neprezentarea dupa expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(3) Neexecutarea, de catre mandatar sau administrator, a pedepselor complementare aplicate unei persoane juridice dintre cele prevazute în art. 141 se pedepseste cu amenda.

Fapte savarsite de catre membrii instantelor de arbitraj sau in legatura cu acestia
Art. 293
Dispozitiile art. 289 si art. 290 se aplica în mod corespunzator si persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate sa pronunte o hotarâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre solutionare de catre partile la acest acord, indiferent daca procedura arbitrala se desfasoara în baza legii române ori în baza unei alte legi.

Abuzul in serviciu
Art. 297
(1) Fapta functionarului public care, în exercitarea atributiilor de serviciu, nu îndeplineste un act sau îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, în exercitarea atributiilor de serviciu, îngradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.

Neglijenta in serviciu
Art. 298
Încalcarea din culpa de catre un functionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasa, daca prin aceasta se cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.

Falsul in declaratii
Art. 326
(1) Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute în art. 175 sau unei unitati în care aceasta îsi desfasoara activitatea în vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prevazuta la alin. (1), savârsita pentru a ascunde existenta unui risc privind infectarea cu o boala infectocontagioasa, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.

Falsul privind identitatea
Art. 327
(1) Prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane, facuta unei persoane dintre cele prevazute în art. 175 sau transmisa unei unitati în care aceasta îsi desfasoara activitatea prin folosirea frauduloasa a unui act ce serveste la identificare, legitimare ori la dovedirea starii civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a mentine în eroare un functionar public, în vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine ori pentru altul, se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Când prezentarea s-a facut prin întrebuintarea identitatii reale a unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Încredintarea unui act ce serveste la identificare, legitimare ori la dovedirea starii civile spre a fi folosit fara drept se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Punerea in circulatie sau conducerea unui vehicul neinmatriculat
Art. 334
(1) Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neînmatriculat sau neînregistrat, potrivit legii, se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
(2) Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai cu numar fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu numar fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carei placute cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulatie în România, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Efectuarea de lucrari neautorizate in zona drumului public
Art. 341
(1) Efectuarea unor lucrari de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public ori de amenajare a accesului rutier la drumul public, fara autorizatie de constructie eliberata în conditiile legii ori cu încalcarea conditiilor stabilite în autorizatie, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare în zona drumului, fara autorizatie de constructie eliberata în conditiile legii ori cu încalcarea conditiilor stabilite în autorizatie, daca prin aceasta se creeaza un pericol pentru siguranta circulatiei, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(3) Persoana autorizata de administratorul caii ferate care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Cu pedeapsa prevazuta în alin. (3) se sanctioneaza si persoana autorizata de catre administratorul unui drum public sau executantul unei lucrari pe partea carosabila, care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie.

Exercitarea fara drept a unei profesii sau activitati
Art. 348
Exercitarea, fara drept, a unei profesii sau activitati pentru care legea cere autorizatie ori exercitarea acestora în alte conditii decât cele legale, daca legea speciala prevede ca savârsirea unor astfel de fapte se sanctioneaza potrivit legii penale, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Impiedicarea desfasurarii unei adunari publice
Art. 373
Împiedicarea, prin orice mijloace, a desfasurarii unei adunari publice care a fost autorizata potrivit legii se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului
Art. 379
(1) Retinerea de catre un parinte a copilului sau minor, fara consimtamântul celuilalt parinte sau al persoanei careia i-a fost încredintat minorul potrivit legii, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta persoanei careia i s-a încredintat minorul prin hotarâre judecatoreasca spre crestere si educare de a împiedica, în mod repetat, pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, în conditiile stabilite de parti sau de catre organul competent.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Impiedicarea accesului la invatamantul general obligatoriu
Art. 380
(1) Parintele sau persoana careia i-a fost încredintat, potrivit legii, un minor si care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedica prin orice mijloace sa urmeze cursurile învatamântului general obligatoriu se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Fapta nu se pedepseste daca înainte de terminarea urmaririi penale inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor.
(3) Daca pâna la ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare inculpatul asigura reluarea frecventarii cursurilor de catre minor, instanta dispune, dupa caz, amânarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta.

Impiedicarea exercitarii libertatii religioase
Art. 381
(1) Împiedicarea sau tulburarea liberei exercitari a ritualului unui cult religios, care este organizat si functioneaza potrivit legii, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Obligarea unei persoane, prin constrângere, sa participe la serviciile religioase ale unui cult ori sa îndeplineasca un act religios legat de exercitarea unui cult se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza obligarea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa îndeplineasca un act interzis de cultul, organizat potrivit legii, caruia îi apartine.
(4) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Profanarea lacasurilor sau a obiectelor de cult
Art. 382
Profanarea unui lacas sau a unui obiect de cult, apartinând unui cult religios care este organizat si functioneaza potrivit legii, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Falsificarea documentelor si evidentelor electorale
Art. 391
(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si înscrierea în copia de pe lista electorala permanenta ori de pe lista electorala complementara a unor persoane care nu figureaza în aceasta lista.
(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care altereaza înregistrarea ori însumarea rezultatelor obtinute în sectiile de votare sau determina repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza introducerea de date, informatii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informational national necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Neprezentarea la incorporare sau concentrare
Art. 435
(1) Neprezentarea la încorporare, concentrare sau mobilizare în timp de razboi sau pe durata starii de asediu, în termenul prevazut în ordinul de chemare, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si neprezentarea celui încorporat sau concentrat la unitatea la care a fost repartizat, precum si a celui care, executând potrivit legii serviciul alternativ, nu se prezinta în termen la angajator.
(3) Termenele de prezentare prevazute în alin. (1) si alin. (2) se prelungesc cu 10 zile, în cazul în care cel chemat se afla în strainatate.

Infractiuni contra umanitatii
Art. 439
(1) Savârsirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populatii civile, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) uciderea unor persoane;
b) supunerea unei populatii sau parti a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la conditii de viata menite sa determine distrugerea fizica, totala sau partiala, a acesteia;
c) sclavia sau traficul de fiinte umane, în special de femei sau copii;
d) deportarea sau transferarea fortata, cu încalcarea regulilor generale de drept international, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor masuri de constrângere;
e) torturarea unei persoane aflate sub paza faptuitorului sau asupra careia acesta exercita controlul în orice alt mod, cauzându-i vatamari fizice sau psihice, ori suferinte fizice sau psihice grave, ce depasesc consecintele sanctiunilor admise de catre dreptul international;
f) violul sau agresiunea sexuala, constrângerea la prostitutie, sterilizarea fortata sau detentia ilegala a unei femei ramase gravida în mod fortat, în scopul modificarii compozitiei etnice a unei populatii;
g) vatamarea integritatii fizice sau psihice a unor persoane;
h) provocarea disparitiei fortate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protectia legii pentru o perioada îndelungata, prin rapire, arestare sau detinere, la ordinul unui stat sau al unei organizatii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite ca aceasta persoana este privata de libertate sau de a furniza informatii reale privind soarta care îi este rezervata ori locul unde se afla, de îndata ce aceste informatii au fost solicitate;
i) întemnitarea sau alta forma de privare grava de libertate, cu încalcarea regulilor generale de drept international;
j) persecutarea unui grup sau a unei colectivitati determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea grava a exercitarii acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, national, etnic, cultural, religios, sexual ori în functie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul international;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzeaza suferinte mari sau vatamari ale integritatii fizice sau psihice, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele prevazute în alin. (1), savârsite în cadrul unui regim institutionalizat de oprimare sistematica si de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intentia de a mentine acest regim.