Conditiile renuntarii la aplicarea pedepsei Art. 80
(1) Instanta poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca sunt întrunite urmatoarele conditii:
a) infractiunea savârsita prezinta o gravitate redusa, având în vedere natura si întinderea urmarilor produse, mijloacele folosite, modul si împrejurarile în care a fost comisa, motivul si scopul urmarit;
b) în raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savârsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de îndreptare, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse ar fi inoportuna din cauza consecintelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.
(2) Nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca:
a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu exceptia cazurilor prevazute în art. 42 lit. a) si lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
b) fata de acelasi infractor s-a mai dispus renuntarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infractiunii pentru care este judecat;
c) infractorul s-a sustras de la urmarire penala ori judecata sau a încercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor;
d) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este închisoarea mai mare de 5 ani.
(3) În caz de concurs de infractiuni, renuntarea la aplicarea pedepsei se poate dispune daca pentru fiecare infractiune concurenta sunt îndeplinite conditiile prevazute în alin. (1) si alin. (2).
Avertismentul Art. 81
(1) Când dispune renuntarea la aplicarea pedepsei, instanta aplica infractorului un avertisment.
(2) Avertismentul consta în prezentarea motivelor de fapt care au determinat renuntarea la aplicarea pedepsei si atentionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni.
(3) În caz de concurs de infractiuni se aplica un singur avertisment.
Anularea si efectele renuntarii la aplicarea pedepsei Art. 82
(1) Persoana fata de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei nu este supusa niciunei decaderi, interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea savârsita.
(2) Renuntarea la aplicarea pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute în hotarâre.
(3) Daca în termen de 2 ani de la ramânerea definitiva a hotarârii prin care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei se descopera ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura savârsise anterior ramânerii definitive a hotarârii o alta infractiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsa chiar dupa expirarea acestui termen, renuntarea la aplicarea pedepsei se anuleaza si se stabileste pedeapsa pentru infractiunea care a atras initial renuntarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.
Pedepsele principale Art. 53
Pedepsele principale sunt:
a) detentiunea pe viata;
b) închisoarea;
c) amenda.
Pedepsele complementare, pedepsele accesorii si masurile de siguranta in caz de pluralitate de infractiuni Art. 45
(1) Daca pentru una dintre infractiunile savârsite s-a stabilit si o pedeapsa complementara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa principala.
(2) Când s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita sau chiar de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, acestea se aplica alaturi de pedeapsa principala.
(3) Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi continut:
a) în caz de concurs de infractiuni sau de pluralitate intermediara se aplica cea mai grea dintre acestea;
b) în caz de recidiva, partea neexecutata din pedeapsa complementara anterioara se adauga la pedeapsa stabilita pentru noua infractiune.
(4) În cazul condamnarilor succesive pentru infractiuni concurente, partea din pedeapsa complementara executata pâna la data contopirii pedepselor principale se scade din durata pedepsei complementare aplicate pe lânga pedeapsa rezultata.
(5) Daca pe lânga pedepsele principale au fost stabilite una sau mai multe pedepse accesorii, se aplica dispozitiile alin. (1) - (3), pedeapsa accesorie rezultata executându-se pâna la executarea sau considerarea ca executata a pedepsei principale.
(6) Masurile de siguranta de natura diferita sau chiar de aceeasi natura, dar cu un continut diferit, luate în cazul infractiunilor savârsite, se cumuleaza.
(7) Daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi continut, dar pe durate diferite, se aplica masura de siguranta cu durata cea mai mare. Masurile de siguranta luate conform art. 112 se cumuleaza.
Pedepsele aplicabile persoanei juridice Art. 136
(1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale si complementare.
(2) Pedeapsa principala este amenda.
(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciara;
f) afisarea sau publicarea hotarârii de condamnare.
Prescriptia executarii pedepsei Art. 161
(1) Prescriptia înlatura executarea pedepsei principale.
(2) Prescriptia nu înlatura executarea pedepselor principale în cazul:
a) infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, indiferent de data la care au fost comise;
b) infractiunilor prevazute la art. 188 si 189 si al infractiunilor intentionate urmate de moartea victimei.
(3) Prescriptia nu înlatura executarea pedepselor principale nici în cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) lit. b) pentru care, la data intrarii în vigoare a acestei dispozitii, nu s-a împlinit termenul de prescriptie a executarii.
Calculul termenului de reabilitare Art. 167
(1) Termenele prevazute în art. 165 si art. 166 se socotesc de la data când a luat sfârsit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris.
(2) Pentru cei condamnati la pedeapsa amenzii, termenul curge din momentul în care amenda a fost achitata integral sau executarea ei s-a stins în orice alt mod.
(3) În caz de gratiere totala sau de gratiere a restului de pedeapsa, termenul curge de la data actului de gratiere, daca la acea data hotarârea de condamnare era definitiva, sau de la data ramânerii definitive a hotarârii de condamnare, daca actul de gratiere se refera la infractiuni în curs de judecata.
(4) În caz de suspendare sub supraveghere a executarii pedepsei, termenul curge de la data împlinirii termenului de supraveghere.
(5) În cazul condamnarilor succesive, termenul de reabilitare se calculeaza în raport cu pedeapsa cea mai grea si curge de la data executarii ultimei pedepse.