Art. 194
(1) Fapta prevazuta în art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmatoarele consecinte:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav si permanent;
d) avortul;
e) punerea în primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Când fapta a fost savârsita în scopul producerii uneia dintre consecintele prevazute în alin. (1) lit. a), lit. b) si lit. c), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa la infractiunea prevazuta în alin. (2) se pedepseste.

Art. 440
(1) Savârsirea, în cadrul unui conflict armat, cu sau fara caracter international, asupra uneia sau mai multor persoane protejate de dreptul international umanitar, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) uciderea;
b) luarea de ostatici;
c) aplicarea de tratamente cu cruzime sau inumane, cauzându-i vatamari ale integritatii fizice sau psihice ori suferinte fizice sau psihice grave, în special prin tortura sau mutilare;
d) violul sau agresiunea sexuala, constrângerea la prostitutie, sterilizarea fortata sau detentia ilegala a unei femei ramase gravida în mod fortat, în scopul modificarii compozitiei etnice a unei populatii;
e) deportarea sau transferarea fortata, cu încalcarea regulilor generale de drept international, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau un alt teritoriu ori prin folosirea altor masuri de constrângere;
f) aplicarea sau executarea unei pedepse severe, în special pedeapsa cu moartea sau o pedeapsa privativa de libertate, împotriva unei persoane care nu a fost judecata în cadrul unei proceduri legale si impartiale, care sa ofere garantiile impuse de dreptul international;
g) expunerea unei persoane la un pericol de moarte sau atingere grava adusa sanatatii prin:
1. efectuarea asupra acesteia de experiente cu privire la care ea nu a consimtit în mod voluntar, expres si prealabil sau care nu sunt necesare pentru sanatatea acesteia ori nu sunt efectuate în interesul sau;
2. prelevarea de tesuturi sau organe de la aceasta în scopul transplantului, cu exceptia prelevarii de sânge sau piele efectuate în scop terapeutic, în conformitate cu principiile medicale general recunoscute si cu consimtamântul voluntar, expres si prealabil al persoanei;
3. supunerea acesteia la metode de tratament nerecunoscute medical, fara ca acestea sa fie necesare pentru sanatatea persoanei si fara ca ea sa fi consimtit, în mod voluntar, expres si prealabil;
h) supunerea unei persoane la un tratament degradant, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza recrutarea sau încorporarea minorilor care nu au împlinit vârsta de 15 ani în fortele armate sau în grupuri armate, precum si determinarea acestora, prin orice mijloace, sa participe activ la ostilitati.
(3) Ranirea, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international, a unui membru al fortelor armate inamice sau a unui combatant al partii inamice, dupa ce acesta s-a predat fara conditii sau care a fost scos din lupta în orice mod, se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Savârsirea, în cadrul unui conflict armat cu caracter international, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) mentinerea ilegala în detentie sau întârzierea nejustificata a repatrierii uneia sau mai multor persoane dintre cele prevazute în alin. (5) lit. a);
b) transferarea, în mod direct sau indirect, de catre un agent al puterii ocupante, a unei parti a populatiei civile careia el îi apartine, în teritoriul ocupat;
c) constrângerea, prin violenta sau amenintare, a uneia sau mai multor persoane dintre cele prevazute în alin. (5) lit. a) sa serveasca în fortele armate ale inamicului;
d) constrângerea resortisantilor puterii inamice sa ia parte la operatiunile de razboi îndreptate împotriva tarii lor, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(5) Persoanele protejate de dreptul international umanitar sunt:
a) într-un conflict armat cu caracter international: persoanele protejate în sensul Conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 si al Protocolului Aditional I din 8 iunie 1977, în special ranitii, bolnavii, naufragiatii, prizonierii de razboi si civilii;
b) într-un conflict armat fara caracter international: ranitii, bolnavii, naufragiatii si persoanele care nu participa direct la ostilitati si care se gasesc sub puterea partii inamice;
c) într-un conflict armat cu sau fara caracter international: membrii fortelor armate si combatantii partii inamice, care au depus armele sau care, din orice alta cauza, nu se mai pot apara si care nu se afla sub puterea partii inamice.

Art. 74
(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infractiunii savârsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii:
a) împrejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite;
b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita;
c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii;
d) motivul savârsirii infractiunii si scopul urmarit;
e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita dupa savârsirea infractiunii si în cursul procesului penal;
g) nivelul de educatie, vârsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
(2) Când pentru infractiunea savârsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama de criteriile prevazute în alin. (1) si pentru alegerea uneia dintre acestea.

Art. 75
(1) Urmatoarele împrejurari constituie circumstante atenuante legale:
a) savârsirea infractiunii sub stapânirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava;
b) depasirea limitelor legitimei aparari;
c) depasirea limitelor starii de necesitate.
d) acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la primul termen de judecata, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanta atenuanta nu se aplica în cazul savârsirii urmatoarelor infractiuni: contra persoanei, furt calificat, tâlharie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuziva, infractiuni contra sigurantei publice, infractiuni contra sanatatii publice, infractiuni contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate, contra securitatii nationale, contra capacitatii de lupta a fortelor armate, infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, a infractiunilor privind frontiera de stat a României, a infractiunilor la legislatia privind prevenirea si combaterea terorismului, a infractiunilor de coruptie, infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infractiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor,  privind regimul juridic al substantelor dopante, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spalarea banilor, privind activitatile aeronautice civile si cele care pot pune în pericol siguranta zborurilor si securitatea aeronautica, privind protectia martorilor, privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, a celor privind traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana, privind prevenirea si combaterea pornografiei si a celor la regimul adoptiilor.
(2) Pot constitui circumstante atenuante judiciare:
a) eforturile depuse de infractor pentru înlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii;
b) împrejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului.

Art. 23
(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca a fost comisa în conditiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate.
(2) Efectul cauzelor de neimputabilitate nu se extinde asupra participantilor, cu exceptia cazului fortuit.

Art. 124
(1) Masura educativa a internarii într-un centru educativ consta în internarea minorului într-o institutie specializata în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor sale, precum si programe de reintegrare sociala.
(2) Internarea se dispune pe o perioada cuprinsa între unu si 3 ani.
(3) Daca în perioada internarii minorul savârseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenta savârsita anterior, instanta poate mentine masura internarii într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fara a depasi maximul prevazut de lege, sau o poate înlocui cu masura internarii într-un centru de detentie.
(4) În cazul în care pe durata internarii minorul a dovedit interes constant pentru însusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente în vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a cel putin jumatate din durata internarii, instanta poate dispune:
a) înlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioada egala cu durata internarii neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, daca persoana internata nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul educativ, daca persoana internata a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Odata cu înlocuirea sau liberarea instanta impune respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevazute în art. 121 pâna la împlinirea duratei masurii internarii.
(6) Daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instanta revine asupra înlocuirii sau liberarii si dispune executarea restului ramas neexecutat din durata masurii internarii într-un centru educativ.
(7) În cazul savârsirii, pâna la împlinirea duratei internarii, a unei noi infractiuni de catre o persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani si fata de care s-a dispus înlocuirea masurii internarii într-un centru educativ cu masura asistarii zilnice, instanta revine asupra înlocuirii si dispune:
a) executarea restului ramas din durata masurii internarii initiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia pâna la maximul prevazut de lege;
b) internarea într-un centru de detentie.

Art. 125
(1) Masura educativa a internarii într-un centru de detentie consta în internarea minorului într-o institutie specializata în recuperarea minorilor, cu regim de paza si supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare sociala, precum si programe de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor sale.
(2) Internarea se dispune pe o perioada cuprinsa între 2 si 5 ani, afara de cazul în care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viata, când internarea se ia pe o perioada cuprinsa între 5 si 15 ani.
(3) Daca în perioada internarii minorul savârseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenta savârsita anterior, instanta prelungeste masura internarii, fara a depasi maximul prevazut în alin. (2), determinat în raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevazute de lege pentru infractiunile savârsite. Din durata masurii educative se scade perioada executata pâna la data hotarârii.
(4) În cazul în care pe durata internarii minorul a dovedit interes constant pentru însusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente în vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a cel putin jumatate din durata internarii, instanta poate dispune:
a) înlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioada egala cu durata internarii neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, daca persoana internata nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul de detentie, daca persoana internata a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Odata cu înlocuirea sau liberarea, instanta impune respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevazute în art. 121, pâna la împlinirea duratei masurii internarii.
(6) Daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instanta revine asupra înlocuirii sau liberarii si dispune executarea restului ramas neexecutat din durata masurii internarii într-un centru de detentie.
(7) În cazul savârsirii, pâna la împlinirea duratei internarii, a unei noi infractiuni de catre o persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani si fata de care s-a dispus înlocuirea masurii internarii într-un centru de detentie cu masura asistarii zilnice, instanta revine asupra înlocuirii si dispune:
a) executarea restului ramas din durata masurii internarii într-un centru de detentie;
b) prelungirea duratei acestei internari în conditiile prevazute în alin. (3).

Art. 136
(1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale si complementare.
(2) Pedeapsa principala este amenda.
(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciara;
f) afisarea sau publicarea hotarârii de condamnare.

Art. 138
(1) Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci când instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, precum si de împrejurarile cauzei, aceste pedepse sunt necesare.
(2) Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatorie când legea prevede aceasta pedeapsa.
(3) Pedepsele complementare prevazute în art. 136 alin. (3) lit. b) -f) se pot aplica în mod cumulativ.
(4) Executarea pedepselor complementare începe dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare.

Art. 139
(1) Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice se aplica atunci când:
a) persoana juridica a fost constituita în scopul savârsirii de infractiuni;
b) obiectul sau de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infractiuni, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este închisoarea mai mare de 3 ani.
(2) În caz de neexecutare, cu rea-credinta, a uneia dintre pedepsele complementare prevazute în art. 136 alin. (3) lit. b)-e), instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.
(3) Abrogat(a)

Art. 140
(1) Pedeapsa complementara a suspendarii activitatii persoanei juridice consta în interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice în realizarea careia a fost savârsita infractiunea.
(2) În caz de neexecutare, cu rea-credinta, a pedepsei complementare prevazute în art. 136 alin. (3) lit. f), instanta dispune suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pâna la punerea în executare a pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni.
(3) Daca pâna la împlinirea termenului prevazut în alin. (2) pedeapsa complementara nu a fost pusa în executare, instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

Art. 198
(1) Participarea la o încaierare între mai multe persoane se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca în cursul încaierarii s-a cauzat o vatamare corporala uneia sau mai multor persoane si nu se cunoaste care dintre participanti a produs urmarile, se aplica tuturor pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, cu exceptia victimei, care raspunde potrivit alin. (1).
(3) Când prin fapta savârsita în conditiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani, iar daca s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(4) Nu se pedepseste cel care a fost prins în încaierare împotriva vointei sale sau care a încercat sa-i desparta pe altii.
 

Art. 250
(1) Efectuarea unei operatiuni de retragere de numerar, încarcare sau descarcare a unui instrument de moneda electronica ori de transfer de fonduri, valoare monetara sau moneda virtuala, prin utilizarea, fara consimtamântul titularului, a unui instrument de plata fara numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute în alin. (1), prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
(3) Transmiterea neautorizata catre alta persoana a oricaror date de identificare, în vederea efectuarii uneia dintre operatiunile prevazute în alin. (1), se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Art. 251
(1) Acceptarea unei operatiuni de retragere de numerar, încarcare sau descarcare a unui instrument de moneda electronica ori de transfer de fonduri, valoare monetara sau moneda virtuala cunoscând ca este efectuata prin folosirea unui instrument de plata fara numerar falsificat sau utilizat fara consimtamântul titularului sau, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza acceptarea uneia dintre operatiunile prevazute în alin. (1), cunoscând ca este efectuata prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.

Art. 303
(1) Divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de stat, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca prin aceasta sunt afectate interesele unei persoane juridice dintre cele prevazute în art. 176, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Detinerea, fara drept, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui document ce contine informatii secrete de stat, daca poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevazute în art. 176, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Persoana care detine un document ce contine informatii secrete de stat, care poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevazute în art. 176, nu se pedepseste daca preda de îndata documentul la organul sau institutia emitenta.

Art. 313
(1) Punerea în circulatie a valorilor falsificate prevazute în art. 310-312, precum si primirea, detinerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse.
(2) Punerea în circulatie a valorilor falsificate prevazute în art. 310-312, savârsita de catre autor sau un participant la infractiunea de falsificare, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse.
(3) Repunerea în circulatie a uneia dintre valorile prevazute în art. 310-312, de catre o persoana care a constatat, ulterior intrarii în posesia acesteia, ca este falsificata, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse, ale carei limite speciale se reduc la jumatate.
(4) Dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin primire, însusire, cumparare sau ca urmare a unei operatiuni precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispozitie în vederea utilizarii frauduloase a unui instrument de plata fara numerar falsificat se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Tentativa se pedepseste.

Art. 314
(1) Fabricarea, primirea, detinerea sau transmiterea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor prevazute în art. 310, art. 311 alin. (1) si art. 312 se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fabricarea, producerea, primirea, detinerea, transmiterea sau punerea la dispozitie a unui dispozitiv, instrument, unor date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, sau a oricaror alte mijloace cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata fara numerar se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (2) se sanctioneaza si dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin importul, exportul, vânzarea, transportul sau distributia unui dispozitiv, instrument, unor date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, ori a oricaror alte mijloace cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata fara numerar.
(4) Nu se pedepseste persoana care, dupa comiterea vreuneia dintre faptele prevazute la alin. (1) - (3), înainte de descoperirea acestora si înainte de a se fi trecut la savârsirea faptei de falsificare, preda instrumentele, materialele detinute sau orice alte mijloace autoritatilor judiciare ori încunostinteaza aceste autoritati despre existenta lor.

Art. 345
(1) Primirea, detinerea, folosirea, cedarea, modificarea, înstrainarea, dispersarea, expunerea, productia, procesarea, manipularea, depozitarea intermediara, importul, exportul ori depozitarea finala, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum si orice operatie privind circulatia acestora, fara drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Sustragerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) au pus în pericol alte persoane sau bunuri, au produs vatamarea corporala a uneia ori mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) În cazul în care faptele prevazute la alin. (1) si (2) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(5) Daca faptele prevazute la alin. (1), (3) si (4) au fost savârsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin exceptie de la dispozitiile art. 137 alin. (2), în cazul infractiunii prevazute în prezentul articol, suma corespunzatoare unei zile-amenda pentru persoana juridica este cuprinsa între 500 lei si 25.000 lei.

Art. 346
(1) Producerea, experimentarea, prelucrarea, detinerea, transportul ori folosirea materiilor explozive sau orice alte operatiuni privind circulatia acestora, fara drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Sustragerea materiilor explozive se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Când faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) privesc o cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotil sau când cantitatea exploziva este însotita de materiale de initiere, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) În cazul în care faptele prevazute în alin. (1) - (3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 349
(1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate în munca de catre persoana care avea îndatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de îmbolnavire profesionala, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prevazuta în alin. (1) savârsita din culpa se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Art. 352
(1) Nerespectarea masurilor de carantina sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, daca fapta a avut ca urmare raspândirea unei asemenea boli, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Daca fapta prevazuta în alin. (2) este savârsita din culpa, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(5) Daca prin faptele prevazute în alin. (1) si (2) s-a produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(6) Daca prin fapta prevazuta în alin. (3) s-a produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(7) Daca prin fapta prevazuta în alin. (4) s-a produs vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(8) Tentativa la infractiunea prevazuta la alin. (3) se pedepseste.
(9) Prin carantina se întelege restrictia activitatilor si separarea de alte persoane, în spatii special amenajate, a persoanelor bolnave sau care sunt suspecte de a fi bolnave, într-o maniera care sa previna posibila raspândire a infectiei sau contaminarii.

Art. 356
(1) Infectarea prin orice mijloace a surselor sau retelelor de apa, daca apa devine daunatoare sanatatii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta este savârsita din culpa, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(3) Prin exceptie de la dispozitiile art. 137 alin. (2), în cazul infractiunii prevazute în prezentul articol, suma corespunzatoare unei zile-amenda pentru persoana juridica este cuprinsa între 500 lei si 25.000 lei.
(4) Tentativa se pedepseste.

Art. 357
(1) Prepararea, oferirea sau expunerea spre vânzare de alimente, bauturi ori alte produse falsificate sau substituite, daca sunt vatamatoare sanatatii, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Prepararea, oferirea sau expunerea spre vânzare de medicamente contrafacute sau substituite care sunt vatamatoare sanatatii se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 358
(1) Vânzarea de alimente, bauturi sau alte produse cunoscând ca sunt alterate ori cu perioada de valabilitate depasita, daca sunt vatamatoare sanatatii, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza punerea în consum de carne sau produse din carne, provenite din taieri de animale sustrase controlului veterinar, daca sunt vatamatoare sanatatii.
(3) Vânzarea de medicamente cunoscând ca sunt contrafacute, alterate ori cu perioada de valabilitate depasita, daca sunt vatamatoare sanatatii ori si-au pierdut în tot sau în parte eficienta terapeutica, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 365
(1) Fapta persoanei care, fara drept, produce, importa, distribuie sau pune la dispozitie sub orice forma:
a) dispozitive sau programe informatice concepute sau adaptate în scopul comiterii uneia dintre infractiunile prevazute în art. 360-364;
b) parole, coduri de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau partial la un sistem informatic, în scopul savârsirii uneia dintre infractiunile prevazute în art. 360-364, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Detinerea, fara drept, a unui dispozitiv, a unui program informatic, a unei parole, a unui cod de acces sau a altor date informatice dintre cele prevazute în alin. (1), în scopul savârsirii uneia dintre infractiunile prevazute în art. 360-364, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art. 367
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Când infractiunea care intra în scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savârsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, înainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi început savârsirea vreuneia dintre infractiunile care intra în scopul grupului.
(5) Daca persoana care a savârsit una dintre faptele prevazute în alin. (1) - (3) înlesneste, în cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin grup infractional organizat se întelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Art. 378
(1) Savârsirea de catre persoana care are obligatia legala de întretinere, fata de cel îndreptatit la întretinere, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunându-l la suferinte fizice sau morale;
b) neîndeplinirea, cu rea-credinta, a obligatiei de întretinere prevazute de lege;
c) neplata, cu rea-credinta, timp de 3 luni, a pensiei de întretinere stabilite pe cale judecatoreasca, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza neexecutarea, cu rea-credinta, de catre cel condamnat a prestatiilor periodice stabilite prin hotarâre judecatoreasca, în favoarea persoanelor îndreptatite la întretinere din partea victimei infractiunii.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.
(4) Fapta nu se pedepseste daca, înainte de terminarea urmaririi penale, inculpatul îsi îndeplineste obligatiile.
(5) Daca, pâna la ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare, inculpatul îsi îndeplineste obligatiile, instanta dispune, dupa caz, amânarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta.

Art. 408
(1) Atentatul contra vietii savârsit împotriva reprezentantului unui stat strain sau altei persoane care se bucura de protectie în conformitate cu conventiile internationale, aflata în misiune oficiala în România, se pedepseste cu detentiune pe viata sau închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Infractiunile intentionate contra integritatii corporale, sanatatii sau libertatii, savârsite împotriva unei persoane dintre cele mentionate în alin. (1), se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savârsita, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.

Art. 410
(1) Fapta persoanei care, luând cunostinta despre pregatirea sau comiterea vreuneia dintre infractiunile prevazute în art. 394-397, art. 399-403 si art. 406-409, nu înstiinteaza de îndata autoritatile se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Nedenuntarea savârsita de un membru de familie nu se pedepseste.
(3) Nu se pedepseste persoana care, înainte de punerea în miscare a actiunii penale împotriva unei persoane pentru savârsirea faptei nedenuntate, încunostinteaza autoritatile competente despre aceasta sau care, chiar dupa punerea în miscare a actiunii penale, a înlesnit tragerea la raspundere penala a autorului si a participantilor.

Art. 432
Fapta persoanei care, în timp de razboi sau pe durata starii de asediu, îsi provoaca vatamari integritatii corporale sau sanatatii, simuleaza o boala sau o infirmitate, foloseste înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 438
(1) Savârsirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup national, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) uciderea de membri ai grupului;
b) vatamarea integritatii fizice sau mintale a unor membri ai grupului;
c) supunerea grupului la conditii de existenta de natura sa duca la distrugerea fizica, totala sau partiala, a acestuia;
d) impunerea de masuri vizând împiedicarea nasterilor în cadrul grupului;
e) transferul fortat de copii apartinând unui grup în alt grup, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute în alin. (1) sunt savârsite în timp de razboi, pedeapsa este detentiunea pe viata.
(3) Întelegerea în vederea savârsirii infractiunii de genocid se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Incitarea la savârsirea infractiunii de genocid, comisa în mod direct, în public, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 439
(1) Savârsirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populatii civile, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) uciderea unor persoane;
b) supunerea unei populatii sau parti a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la conditii de viata menite sa determine distrugerea fizica, totala sau partiala, a acesteia;
c) sclavia sau traficul de fiinte umane, în special de femei sau copii;
d) deportarea sau transferarea fortata, cu încalcarea regulilor generale de drept international, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor masuri de constrângere;
e) torturarea unei persoane aflate sub paza faptuitorului sau asupra careia acesta exercita controlul în orice alt mod, cauzându-i vatamari fizice sau psihice, ori suferinte fizice sau psihice grave, ce depasesc consecintele sanctiunilor admise de catre dreptul international;
f) violul sau agresiunea sexuala, constrângerea la prostitutie, sterilizarea fortata sau detentia ilegala a unei femei ramase gravida în mod fortat, în scopul modificarii compozitiei etnice a unei populatii;
g) vatamarea integritatii fizice sau psihice a unor persoane;
h) provocarea disparitiei fortate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protectia legii pentru o perioada îndelungata, prin rapire, arestare sau detinere, la ordinul unui stat sau al unei organizatii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite ca aceasta persoana este privata de libertate sau de a furniza informatii reale privind soarta care îi este rezervata ori locul unde se afla, de îndata ce aceste informatii au fost solicitate;
i) întemnitarea sau alta forma de privare grava de libertate, cu încalcarea regulilor generale de drept international;
j) persecutarea unui grup sau a unei colectivitati determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea grava a exercitarii acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, national, etnic, cultural, religios, sexual ori în functie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul international;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzeaza suferinte mari sau vatamari ale integritatii fizice sau psihice, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele prevazute în alin. (1), savârsite în cadrul unui regim institutionalizat de oprimare sistematica si de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intentia de a mentine acest regim.

Art. 442
(1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international:
a) declanseaza un atac împotriva personalului, instalatiilor, materialului, unitatilor sau vehiculelor care participa la o misiune de ajutor umanitar ori la o misiune de mentinere a pacii, conform Cartei Natiunilor Unite, si care se bucura de protectia pe care dreptul international umanitar o garanteaza civililor sau bunurilor cu caracter civil;
b) declanseaza un atac împotriva personalului, cladirilor, unitatilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitare, care utilizeaza semnele distinctive prevazute de Conventiile de la Geneva, în conformitate cu dispozitiile dreptului international umanitar, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international, utilizeaza fara drept semnele distinctive prevazute de Conventiile de la Geneva, steagul de parlamentare, drapelul, insignele militare sau uniforma inamicului ori ale Organizatiei Natiunilor Unite, cauzând astfel moartea sau vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Art. 250^1
(1) Detinerea în vederea utilizarii frauduloase a unui instrument de plata fara numerar însusit prin savârsirea uneia dintre faptele prevazute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239, art. 243, art. 244 si art. 295 se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin primire, însusire, cumparare sau ca urmare a unei operatiuni precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispozitie în vederea utilizarii frauduloase a unui instrument de plata fara numerar obtinut prin savârsirea uneia dintre faptele prevazute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239, art. 243, art. 244 si art. 295 se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Fabricarea, producerea, primirea, detinerea, transmiterea sau punerea la dispozitie a unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, ori a oricaror alte mijloace, cu scopul de a servi la însusirea unui instrument de plata fara numerar prin savârsirea uneia dintre faptele prevazute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239, art. 243, art. 244 si art. 295, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza si dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin importul, exportul, vânzarea, transportul sau distributia unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware ori software, sau a oricaror alte mijloace cu scopul de a servi la însusirea unui instrument de plata fara numerar prin savârsirea uneia dintre faptele prevazute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239, art. 243, art. 244 si art. 295.