Codul Penal 2024 actualizat

Partea GENERALA

• Titlul I - Legea penala si limitele ei de aplicare art. 1 - 14 Capitolul I - Principii generale art. 1-2 Capitolul II - Aplicarea legii penale art. 3-14 Sectiunea 1 - Aplicarea legii penale in timp art. 3-7 Sectiunea a 2-a - Aplicarea legii penale in spatiu art. 8-14 • Titlul II - Infractiunea art. 15 - 52 Capitolul I - Dispozitii generale art. 15-17 Capitolul II - Cauzele justificative art. 18-22 Capitolul III - Cauzele de neimputabilitate art. 23-31 Capitolul IV - Tentativa art. 32-34 Capitolul V - Unitatea și pluralitatea de infracțiuni art. 35-45 Capitolul VI - Autorul și participanții art. 46-52 • Titlul III - Pedepsele art. 53 - 106 Capitolul I - Categoriile pedepselor art. 53-55 Capitolul II - Pedepsele principale art. 56-64 Secțiunea 1 - Detențiunea pe viață art. 56-59 Secțiunea a 2-a - Închisoarea art. 60 Secțiunea a 3-a - Amenda art. 61-64 Capitolul III - Pedeapsa accesorie și pedepsele complementare art. 65-70 Secțiunea 1 - Pedeapsa accesorie art. 65 Secțiunea a 2-a - Pedepsele complementare art. 66-70 Capitolul IV - Calculul duratei pedepselor art. 71-73 Capitolul V - Individualizarea pedepselor art. 74-106 Secțiunea 1 - Dispoziții generale art. 74 Secțiunea a 2-a - Circumstanțele atenuante și circumstanțele agravante art. 75-79 Secțiunea a 3-a - Renunțarea la aplicarea pedepsei art. 80-82 Secțiunea a 4-a - Amânarea aplicării pedepsei art. 83-90 Secțiunea a 5-a - Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere art. 91-98 Secțiunea a 6-a - Liberarea condiționată art. 99-106 • Titlul IV - Masurile de siguranta art. 107 - 112 Capitolul I - Dispoziții generale art. 107-108 Capitolul II - Regimul măsurilor de siguranță art. 109-112 • Titlul V - Minoritatea art. 113 - 134 Capitolul I - Regimul răspunderii penale a minorului art. 113-116 Capitolul II - Regimul măsurilor educative neprivative de libertate art. 117-123 Capitolul III - Regimul măsurilor educative privative de libertate art. 124-127 Capitolul IV - Dispoziții comune art. 128-134 • Titlul VI - Raspunderea penala a persoanei juridice art. 135 - 151 Capitolul I - Dispoziții generale art. 135-137 Capitolul II - Regimul pedepselor complementare aplicate persoanei juridice art. 138-145 Capitolul III - Dispoziții comune art. 146-151 • Titlul VII - Cauzele care inlatura raspunderea penala art. 152 - 159 • Titlul VIII - Cauzele care inlatura sau modifica executarea pedepsei art. 160 - 164 • Titlul IX - Cauzele care inlatura consecintele condamnarii art. 165 - 171 • Titlul X - Intelesul unor termeni sau expresii in legea penala art. 172 - 187

Partea SPECIALA

• Titlul I - Infractiuni contra persoanei art. 188 - 227 Capitolul I - Infracțiuni contra vieții art. 188-192 Capitolul II - Infracțiuni contra integrității corporale sau sănătății art. 193-198 Capitolul III - Infracțiuni săvârșite asupra unui membru de familie art. 199-200 Capitolul IV - Agresiuni asupra fătului art. 201-202 Capitolul V - Infracțiuni privind obligația de asistență a celor în primejdie art. 203-204 Capitolul VI - Infracțiuni contra libertății persoanei art. 205-208 Capitolul VII - Traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile art. 209-217 Capitolul VIII - Infracțiuni contra libertății și integrității sexuale art. 218-223 Capitolul IX - Infracțiuni ce aduc atingere domiciliului și vieții private art. 224-227 • Titlul II - Infractiuni contra patrimoniului art. 228 - 256 Capitolul I - Furtul art. 228-232 Capitolul II - Tâlhăria și pirateria art. 233-237 Capitolul III - Infracțiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii art. 238-248 Capitolul IV - Fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice art. 249-252 Capitolul V - Distrugerea și tulburarea de posesie art. 253-256 • Titlul III - Infractiuni privind autoritatea si frontiera de stat art. 257 - 265 Capitolul I - Infracțiuni contra autorității art. 257-261 Capitolul II - Infracțiuni privind frontiera de stat art. 262-265 • Titlul IV - Infractiuni contra infaptuirii justitiei art. 266 - 288 • Titlul V - Infractiuni de coruptie si de serviciu art. 289 - 309 Capitolul I - Infracțiuni de corupție art. 289-294 Capitolul II - Infracțiuni de serviciu art. 295-309 • Titlul VI - Infractiuni de fals art. 310 - 328 Capitolul I - Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori art. 310-316 Capitolul II - Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare art. 317-319 Capitolul III - Falsuri în înscrisuri art. 320-328 • Titlul VII - Infractuni contra sigurantei publice art. 329 - 366 Capitolul I - Infracțiuni contra siguranței circulației pe căile ferate art. 329-333 Capitolul II - Infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice art. 334-341 Capitolul III - Nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare și al materiilor explozive art. 342-347 Capitolul IV - Infracțiuni privitoare la regimul stabilit pentru alte activități reglementate de lege art. 348-351 Capitolul V - Infracțiuni contra sănătății publice art. 352-359 Capitolul VI - Infracțiuni contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice art. 360-366 • Titlul VIII - Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala art. 367 - 384 Capitolul I - Infracțiuni contra ordinii și liniștii publice art. 367-375 Capitolul II - Infracțiuni contra familiei art. 376-380 Capitolul III - Infracțiuni contra libertății religioase și respectului datorat persoanelor decedate art. 381-384 • Titlul IX - Infractiuni electorale art. 385 - 393 • Titlul X - Infractiuni contra securitatii nationale art. 394 - 412 • Titlul XI - Infractiuni contra capacitatii de lupta a fortelor armate art. 413 - 437 Capitolul I - Infracțiuni săvârșite de militari art. 413-431 Capitolul II - Infracțiuni săvârșite de militari sau de civili art. 432-437 • Titlul XII - Infractiuni de genocid, contra umanitatii si de razboi art. 438 - 445 Capitolul I - Infracțiuni de genocid și contra umanității art. 438-439 Capitolul II - Infracțiuni de război art. 440-445 • Titlul XIII - Dispozitii finale art. 446
Inducerea in eroare a organelor judiciare
Art. 268 (1) Sesizarea penala, facuta prin denunt sau plângere, cu privire la existenta unei fapte prevazute de legea penala ori în legatura cu savârsirea unei asemenea fapte de catre o anumita persoana, cunoscând ca aceasta este nereala, se pedepseste cu închisoare de
Violarea secretului corespondentei
Art. 302 (1) Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau retinerea, fara drept, a unei corespondente adresate altuia, precum si divulgarea fara drept a continutului unei asemenea corespondente, chiar atunci când aceasta a fost trimisa deschisa ori a fost deschisa din greseala, se pedepsesc cu &
Neglijenta in pastrarea informatiilor
Art. 305 (1) Neglijenta care are drept urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce contine informatii secrete de stat, precum si neglijenta care a prilejuit altei persoane aflarea unei asemenea informatii se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu am
Falsul privind identitatea
Art. 327 (1) Prezentarea sub o identitate falsa ori atribuirea unei asemenea identitati altei persoane, facuta unei persoane dintre cele prevazute în art. 175 sau transmisa unei unitati în care aceasta îsi desfasoara activitatea prin folosirea frauduloasa a unui act ce serveste la
Zadarnicirea combaterii bolilor
u combaterea bolilor infectocontagioase, daca fapta a avut ca urmare raspândirea unei asemenea boli, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani. (3) Transmiterea, prin orice mijloace, a unei boli infectocontagioase de catre o persoana care stie ca sufera de aceasta boala se pedepses
Raspandirea bolilor la animale sau plante
Art. 355 (1) Nerespectarea masurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase la animale sau plante ori a daunatorilor, daca a avut ca urmare raspândirea unei asemenea boli ori a daunatorilor, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda. (2
Exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obligatii
Art. 21
(1) Este justificata fapta prevazuta de legea penala constând în exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligatii impuse de lege, cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de aceasta.
(2) Este de asemenea justificata fapta prevazuta de legea penala constând în îndeplinirea unei obligatii impuse de autoritatea competenta, în forma prevazuta de lege, daca aceasta nu este în mod vadit ilegala.

Interceptarea ilegala a unei transmisii de date informatice
Art. 361
(1) Interceptarea, fara drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publica si care este destinata unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectueaza în cadrul unui sistem informatic se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si interceptarea, fara drept, a unei emisii electromagnetice provenite dintr-un sistem informatic, ce contine date informatice care nu sunt publice.

Executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii
Art. 64
(1) În cazul în care pedeapsa amenzii nu poate fi executata în tot sau în parte din motive neimputabile persoanei condamnate, cu consimtamântul acesteia, instanta înlocuieste obligatia de plata a amenzii neexecutate cu obligatia de a presta o munca neremunerata în folosul comunitatii, afara de cazul în care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca. Unei zile-amenda îi corespunde o zi de munca în folosul comunitatii.
(2) Daca amenda înlocuita conform dispozitiilor alin. (1) a însotit pedeapsa închisorii, obligatia de munca în folosul comunitatii se executa dupa executarea pedepsei închisorii.
(3) Coordonarea executarii obligatiei de munca în folosul comunitatii se face de serviciul de probatiune.
(4) Executarea muncii în folosul comunitatii dispusa în conditiile alin. (1) înceteaza prin plata amenzii corespunzatoare zilelor-amenda ramase neexecutate.
(5) Instanta înlocuieste zilele-amenda neexecutate prin munca în folosul comunitatii cu un numar corespunzator de zile cu închisoare, daca:
a) persoana condamnata nu executa obligatia de munca în folosul comunitatii în conditiile stabilite de instanta;
b) persoana condamnata savârseste o noua infractiune descoperita înainte de executarea integrala a obligatiei de munca în folosul comunitatii. Zilele-amenda neexecutate prin munca în folosul comunitatii la data condamnarii definitive pentru noua infractiune, înlocuite cu închisoarea, se adauga la pedeapsa pentru noua infractiune.
(6) Daca persoana condamnata, aflata în situatia prevazuta în alin. (1), nu îsi da consimtamântul la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunitatii, amenda neexecutata se înlocuieste cu pedeapsa închisorii conform art. 63.

Interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii
Art. 111
(1) Când faptuitorul a savârsit fapta datorita incapacitatii, nepregatirii sau altor cauze care îl fac inapt pentru ocuparea unei anumite functii, pentru exercitarea unei profesii sau meserii ori pentru desfasurarea unei alte activitati, se poate lua masura interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa acea functie ori de a exercita acea profesie, meserie sau activitate.
(2) Masura de siguranta poate fi revocata la cerere, dupa trecerea unui termen de cel putin un an, daca se constata ca temeiurile care au impus luarea ei au încetat. O noua cerere nu se poate face decât dupa trecerea unui termen de cel putin un an de la data respingerii cererii anterioare.

Savarsirea unei infractiuni
Art. 174
Prin savârsirea unei infractiuni sau comiterea unei infractiuni se întelege savârsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa, precum si participarea la comiterea acestora în calitate de coautor, instigator sau complice.

Exploatarea unei persoane
Art. 182
Prin exploatarea unei persoane se întelege:
a) supunerea la executarea unei munci sau îndeplinirea de servicii, în mod fortat;
b) tinerea în stare de sclavie sau alte procedee asemanatoare de lipsire de libertate ori de aservire;
c) obligarea la practicarea prostitutiei, la manifestari pornografice în vederea producerii si difuzarii de materiale pornografice sau la alte forme de exploatare sexuala;
d) obligarea la practicarea cersetoriei;
e) prelevarea de organe, tesuturi sau celule de origine umana, în mod ilegal.

Exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile
Art. 247
(1) Fapta creditorului care, cu ocazia darii cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de starea de vadita vulnerabilitate a debitorului, datorata vârstei, starii de sanatate, infirmitatii ori relatiei de dependenta în care debitorul se afla fata de el, îl face sa constituie sau sa transmita, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanta de valoare vadit disproportionata fata de aceasta prestatie se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Punerea unei persoane în stare de vadita vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicatii cu alcool sau cu substante psihoactive în scopul de a o determina sa consimta la constituirea sau transmiterea unui drept real ori de creanta sau sa renunte la un drept, daca s-a produs o paguba, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Falsificarea unei inregistrari tehnice
Art. 324
(1) Falsificarea unei înregistrari tehnice prin contrafacere, alterare ori prin determinarea atestarii unor împrejurari necorespunzatoare adevarului sau omisiunea înregistrarii unor date sau împrejurari, daca a fost urmata de folosirea de catre faptuitor a înregistrarii ori de încredintarea acesteia unei alte persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza folosirea unei înregistrari tehnice falsificate în vederea producerii unei consecinte juridice.
(3) Prin înregistrare tehnica, în sensul prezentului articol, se întelege atestarea unei valori, greutati, masuri ori a desfasurarii unui eveniment, realizata, în tot sau în parte, în mod automat, prin intermediul unui dispozitiv tehnic omologat si care este destinata a proba un anumit fapt, în vederea producerii de consecinte juridice.

Exercitarea fara drept a unei profesii sau activitati
Art. 348
Exercitarea, fara drept, a unei profesii sau activitati pentru care legea cere autorizatie ori exercitarea acestora în alte conditii decât cele legale, daca legea speciala prevede ca savârsirea unor astfel de fapte se sanctioneaza potrivit legii penale, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Impiedicarea desfasurarii unei adunari publice
Art. 373
Împiedicarea, prin orice mijloace, a desfasurarii unei adunari publice care a fost autorizata potrivit legii se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Atentatul contra unei colectivitati
Art. 402
Atentatul savârsit contra unei colectivitati prin otraviri în masa, provocare de epidemii sau prin orice alt mijloc, în scopul îngreunarii sau împiedicarii exercitarii puterii de stat, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Legitima aparare
Art. 19
(1) Este justificata fapta prevazuta de legea penala savârsita în legitima aparare.
(2) Este în legitima aparare persoana care savârseste fapta pentru a înlatura un atac material, direct, imediat si injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general, daca apararea este proportionala cu gravitatea atacului.
(3) Se prezuma a fi în legitima aparare, în conditiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge patrunderea unei persoane într-o locuinta, încapere, dependinta ori loc împrejmuit tinând de aceasta, fara drept, prin violenta, viclenie, efractie ori alte asemenea modalitati nelegale ori în timpul noptii.

Complicele
Art. 48
(1) Complice este persoana care, cu intentie, înlesneste sau ajuta în orice mod la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala.
(2) Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul savârsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca dupa savârsirea faptei promisiunea nu este îndeplinita.

Confiscarea speciala
Art. 112
(1) Sunt supuse confiscarii speciale:
a) bunurile produse prin savârsirea faptei prevazute de legea penala;
b) bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
c) bunurile folosite, imediat dupa savârsirea faptei, pentru a asigura scaparea faptuitorului sau pastrarea folosului ori a produsului obtinut, daca sunt ale faptuitorului sau daca, apartinând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor;
d) bunurile care au fost date pentru a determina savârsirea unei fapte prevazute de legea penala sau pentru a rasplati pe faptuitor;
e) bunurile dobândite prin savârsirea faptei prevazute de legea penala, daca nu sunt restituite persoanei vatamate si în masura în care nu servesc la despagubirea acesteia;
f) bunurile a caror detinere este interzisa de legea penala.
(2) În cazul prevazut în alin. (1) lit. b) si lit. c), daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si gravitatea faptei, se dispune confiscarea în parte, prin echivalent banesc, tinând seama de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de contributia bunului la aceasta. Daca bunurile au fost produse, modificate sau adaptate în scopul savârsirii faptei prevazute de legea penala, se dispune confiscarea lor în întregime.
(3) În cazurile prevazute în alin. (1) lit. b) si lit. c), daca bunurile nu pot fi confiscate, întrucât nu apartin infractorului, iar persoana careia îi apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca echivalentul în bani al acestora, cu aplicarea dispozitiilor alin. (2).
(4) Dispozitiile alin. (1) lit. b) nu se aplica în cazul faptelor savârsite prin presa.
(5) Daca bunurile supuse confiscarii potrivit alin. (1) lit. b) -e) nu se gasesc, în locul lor se confisca bani si bunuri pâna la concurenta valorii acestora.
(6) Se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea bunurilor supuse confiscarii, precum si bunurile produse de acestea, cu exceptia bunurilor prevazute în alin. (1) lit. b) si lit. c).
 

Confiscarea extinsa
Art. 1121
(1) Sunt supuse confiscarii si alte bunuri decât cele prevazute la art. 112, când fata de o persoana se dispune condamnarea pentru o fapta susceptibila sa îi procure un folos material si pentru care pedeapsa prevazuta de lege este închisoarea de 4 ani sau mai mare, instanta îsi formeaza convingerea ca bunurile respective provin din activitati infractionale. Convingerea instantei se poate baza inclusiv pe disproportia dintre veniturile licite si averea persoanei.
(2) Confiscarea extinsa se dispune asupra bunurilor dobândite de persoana condamnata într-o perioada de 5 ani înainte si, daca este cazul, dupa momentul savârsirii infractiunii, pâna la data emiterii actului de sesizare a instantei. Confiscarea extinsa poate fi dispusa si asupra bunurilor transferate catre terti, daca acestia stiau sau ar fi trebuit sa stie ca scopul transferului a fost evitarea confiscarii.
(3) Pentru aplicarea dispozitiilor alin. (2) se va tine seama si de valoarea bunurilor transferate de catre persoana condamnata ori de un tert unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra careia persoana condamnata detine controlul.
(4) Prin bunuri, conform prezentului articol, se întelege si sumele de bani.
(5) La stabilirea diferentei dintre veniturile licite si valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor si cheltuielile facute de persoana condamnata, membrii familiei acesteia.
(6) Daca bunurile supuse confiscarii nu se gasesc, în locul lor se confisca bani si bunuri pâna la concurenta valorii acestora.
(7) Se confisca, de asemenea, bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii, precum si bunurile produse de acestea.
(8) Confiscarea nu poate depasi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevazuta la alin. (2), care excedeaza nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

Descoperirea unei infractiuni savarsite in timpul minoritatii
Art. 130
Daca pe durata termenului de supraveghere al amânarii aplicarii pedepsei, al suspendarii sub supraveghere ori al liberarii conditionate se descopera ca persoana supravegheata mai savârsise o infractiune în timpul minoritatii pentru care s-a luat, chiar dupa expirarea acestui termen, o masura educativa privativa de libertate, amânarea, suspendarea sau liberarea se anuleaza, aplicându-se în mod corespunzator dispozitiile art. 129 alin. (2) - (4).

Functionar public
Art. 175
(1) Functionar public, în sensul legii penale, este persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie:
a) exercita atributii si responsabilitati, stabilite în temeiul legii, în scopul realizarii prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti;
b) exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura;
c) exercita, singura sau împreuna cu alte persoane, în cadrul unei regii autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral sau majoritar de stat, atributii legate de realizarea obiectului de activitate al acesteia.
(2) De asemenea, este considerata functionar public, în sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost învestita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Lasarea fara ajutor a unei persoane aflate in dificultate
Art. 203
(1) Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a anunta de îndata autoritatile de catre cel care a gasit o persoana a carei viata, integritate corporala sau sanatate este în pericol si nu are putinta de a se salva se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Fapta nu constituie infractiune daca, prin acordarea ajutorului, autorul s-ar expune unui pericol grav cu privire la viata, integritatea corporala sau sanatatea sa.

Folosirea serviciilor unei persoane exploatate
Art. 216
Fapta de a utiliza serviciile prevazute în art. 182, prestate de o persoana despre care beneficiarul stie ca este victima a traficului de persoane ori a traficului de minori, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Tortura
Art. 282
(1) Fapta functionarului public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat sau a altei persoane care actioneaza la instigarea sau cu consimtamântul expres ori tacit al acestuia de a provoca unei persoane puternice suferinte fizice ori psihice:
a) în scopul obtinerii de la aceasta persoana sau de la o terta persoana informatii sau declaratii;
b) în scopul pedepsirii ei pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis;
c) în scopul de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei terte persoane;
d) pe un motiv bazat pe orice forma de discriminare, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Daca fapta prevazuta în alin. (1) a avut ca urmare o vatamare corporala, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Tortura ce a avut ca urmare moartea victimei se pedepseste cu închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Tentativa la infractiunea prevazuta în alin. (1) se pedepseste.
(5) Nicio împrejurare exceptionala, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de stare de razboi sau de amenintari cu razboiul, de instabilitate politica interna sau de orice alta stare de exceptie, nu poate fi invocata pentru a justifica tortura. De asemenea, nu poate fi invocat ordinul superiorului ori al unei autoritati publice.
(6) Nu constituie tortura durerea sau suferintele ce rezulta exclusiv din sanctiuni legale si care sunt inerente acestor sanctiuni sau sunt ocazionate de ele.

Nerespectarea atributiilor privind verificarea tehnica ori efectuarea reparatiilor
Art. 340
(1) Îndeplinirea defectuoasa sau neîndeplinirea atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica periodica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice de catre persoanele care au asemenea atributii, daca din cauza starii tehnice a vehiculului s-a pus în pericol siguranta circulatiei pe drumurile publice, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Daca, urmare a faptei prevazute în alin. (1), s-a produs un accident de circulatie care a avut ca urmare vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani, iar daca s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) au fost savârsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
(4) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de accident, fara a fi îndeplinite conditiile prevazute de lege, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Operatiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice
Art. 365
(1) Fapta persoanei care, fara drept, produce, importa, distribuie sau pune la dispozitie sub orice forma:
a) dispozitive sau programe informatice concepute sau adaptate în scopul comiterii uneia dintre infractiunile prevazute în art. 360-364;
b) parole, coduri de acces sau alte asemenea date informatice care permit accesul total sau partial la un sistem informatic, în scopul savârsirii uneia dintre infractiunile prevazute în art. 360-364, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Detinerea, fara drept, a unui dispozitiv, a unui program informatic, a unei parole, a unui cod de acces sau a altor date informatice dintre cele prevazute în alin. (1), în scopul savârsirii uneia dintre infractiunile prevazute în art. 360-364, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Incercarea de a determina savarsirea unei infractiuni
Art. 370
Încercarea de a determina o persoana, prin constrângere sau corupere, sa comita o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.

Constituirea de structuri informative ilegale
Art. 409
Initierea, organizarea sau constituirea pe teritoriul României a unor structuri informative în scopul culegerii de informatii secrete de stat ori desfasurarea de catre acestea a unei activitati de culegere sau prelucrare de asemenea informatii, în afara cadrului legal, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.

Infractiuni contra umanitatii
Art. 439
(1) Savârsirea, în cadrul unui atac generalizat sau sistematic, lansat împotriva unei populatii civile, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) uciderea unor persoane;
b) supunerea unei populatii sau parti a acesteia, în scopul de a o distruge în tot sau în parte, la conditii de viata menite sa determine distrugerea fizica, totala sau partiala, a acesteia;
c) sclavia sau traficul de fiinte umane, în special de femei sau copii;
d) deportarea sau transferarea fortata, cu încalcarea regulilor generale de drept international, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau spre un alt teritoriu ori prin folosirea altor masuri de constrângere;
e) torturarea unei persoane aflate sub paza faptuitorului sau asupra careia acesta exercita controlul în orice alt mod, cauzându-i vatamari fizice sau psihice, ori suferinte fizice sau psihice grave, ce depasesc consecintele sanctiunilor admise de catre dreptul international;
f) violul sau agresiunea sexuala, constrângerea la prostitutie, sterilizarea fortata sau detentia ilegala a unei femei ramase gravida în mod fortat, în scopul modificarii compozitiei etnice a unei populatii;
g) vatamarea integritatii fizice sau psihice a unor persoane;
h) provocarea disparitiei fortate a unei persoane, în scopul de a o sustrage de sub protectia legii pentru o perioada îndelungata, prin rapire, arestare sau detinere, la ordinul unui stat sau al unei organizatii politice ori cu autorizarea, sprijinul sau asentimentul acestora, urmate de refuzul de a admite ca aceasta persoana este privata de libertate sau de a furniza informatii reale privind soarta care îi este rezervata ori locul unde se afla, de îndata ce aceste informatii au fost solicitate;
i) întemnitarea sau alta forma de privare grava de libertate, cu încalcarea regulilor generale de drept international;
j) persecutarea unui grup sau a unei colectivitati determinate, prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea grava a exercitarii acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, national, etnic, cultural, religios, sexual ori în functie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul international;
k) alte asemenea fapte inumane ce cauzeaza suferinte mari sau vatamari ale integritatii fizice sau psihice, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele prevazute în alin. (1), savârsite în cadrul unui regim institutionalizat de oprimare sistematica si de dominare a unui grup rasial asupra altuia, cu intentia de a mentine acest regim.

Realitatea legii penale
Art. 10
(1) Legea penala româna se aplica infractiunilor savârsite în afara teritoriului tarii de catre un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, contra statului român, contra unui cetatean român ori a unei persoane juridice române.
(2) Punerea în miscare a actiunii penale se face cu autorizarea prealabila a procurorului general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie si numai daca fapta nu face obiectul unei proceduri judiciare în statul pe teritoriul caruia s-a comis.

Extradarea
Art. 14
(1) Extradarea poate fi acordata sau solicitata în temeiul unui tratat international la care România este parte ori pe baza de reciprocitate, în conditiile legii.
(2) Predarea sau extradarea unei persoane în relatia cu statele membre ale Uniunii Europene se acorda sau se solicita în conditiile legii.
(3) Predarea unei persoane catre un tribunal penal international se acorda în conditiile legii.

Stabilirea amenzii
Art. 61
(1) Amenda consta în suma de bani pe care condamnatul este obligat sa o plateasca statului.
(2) Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor-amenda. Suma corespunzatoare unei zile-amenda, cuprinsa între 10 lei si 500 lei, se înmulteste cu numarul zilelor-amenda, care este cuprins între 30 de zile si 400 de zile.
(3) Instanta stabileste numarul zilelor-amenda potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se stabileste tinând seama de situatia materiala a condamnatului si de obligatiile legale ale condamnatului fata de persoanele aflate în întretinerea sa.
(4) Limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse între:
a) 60 si 180 de zile-amenda, când legea prevede pentru infractiunea savârsita numai pedeapsa amenzii;
b) 120 si 240 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani;
c) 180 si 300 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.
(5) Daca prin infractiunea savârsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevazuta de lege este numai amenda ori instanta opteaza pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amenda se pot majora cu o treime.
(6) Fractiile stabilite de lege pentru cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei se aplica limitelor speciale ale zilelor-amenda prevazute în alin. (4) si alin. (5).

Amenda care insoteste pedeapsa inchisorii
Art. 62
(1) Daca prin infractiunea savârsita s-a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, pe lânga pedeapsa închisorii, se poate aplica si pedeapsa amenzii.
(2) Limitele speciale ale zilelor-amenda prevazute în art. 61 alin. (4) lit. b) si lit. c) se determina în raport de durata pedepsei închisorii stabilite de instanta si nu pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei.
(3) La stabilirea cuantumului sumei corespunzatoare unei zile-amenda se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii
Art. 63
(1) Daca persoana condamnata, cu rea-credinta, nu executa pedeapsa amenzii, în tot sau în parte, numarul zilelor-amenda neexecutate se înlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu închisoare.
(2) Daca amenda neexecutata a însotit pedeapsa închisorii, numarul zilelor-amenda neexecutate se înlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu închisoare, care se adauga la pedeapsa închisorii, pedeapsa astfel rezultata fiind considerata o singura pedeapsa.
(3) În cazul înlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii, în conditiile alin. (1) si alin. (2), unei zile-amenda îi corespunde o zi de închisoare.

Continutul pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
Art. 66
(1) Pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi consta în interzicerea exercitarii, pe o perioada de la unu la 5 ani, a unuia sau mai multora dintre urmatoarele drepturi:
a) dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în orice alte functii publice;
b) dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat;
c) dreptul strainului de a se afla pe teritoriul României;
d) dreptul de a alege;
e) drepturile parintesti;
f) dreptul de a fi tutore sau curator;
g) dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfasura activitatea de care s-a folosit pentru savârsirea infractiunii;
h) dreptul de a detine, purta si folosi orice categorie de arme;
i) dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule stabilite de instanta;
j) dreptul de a parasi teritoriul României;
k) dreptul de a ocupa o functie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public;
l) dreptul de a se afla în anumite localitati stabilite de instanta;
m) dreptul de a se afla în anumite locuri sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instanta;
n) dreptul de a comunica cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori de a se apropia de acestea;
o) dreptul de a se apropia de locuinta, locul de munca, scoala sau alte locuri unde victima desfasoara activitati sociale, în conditiile stabilite de instanta de judecata.
(2) Când legea prevede interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica, instanta dispune interzicerea exercitarii drepturilor prevazute în alin. (1) lit. a) si lit. b).
(3) Interzicerea exercitarii drepturilor prevazute în alin. (1) lit. a) si lit. b) se dispune cumulativ.
(4) Pedeapsa prevazuta în alin. (1) lit. c) nu se va dispune atunci când exista motive întemeiate de a crede ca viata persoanei expulzate este pusa în pericol ori ca persoana va fi supusa la tortura sau alte tratamente inumane ori degradante în statul în care urmeaza a fi expulzata.
(5) Când dispune interzicerea unuia dintre drepturile prevazute în alin. (1) lit. n) si lit. o), instanta individualizeaza în concret continutul acestei pedepse, tinând seama de împrejurarile cauzei.

Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi
Art. 68
(1) Executarea pedepsei interzicerii exercitarii unor drepturi începe:
a) de la ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare la pedeapsa amenzii;
b) de la ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;
c) dupa executarea pedepsei închisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa împlinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.
(2) În cazul în care s-a dispus liberarea conditionata, interzicerea dreptului strainului de a se afla pe teritoriul României se executa la data liberarii.
(3) Daca se dispune revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea, pentru alte motive decât savârsirea unei noi infractiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi neexecutata la data revocarii sau înlocuirii se va executa dupa executarea pedepsei închisorii.

Publicarea hotararii definitive de condamnare
Art. 70
(1) Publicarea hotarârii definitive de condamnare se poate dispune când, tinând seama de natura si gravitatea infractiunii, împrejurarile cauzei si persoana condamnatului, instanta apreciaza ca publicarea va contribui la prevenirea savârsirii altor asemenea infractiuni.
(2) Hotarârea de condamnare se publica în extras, în forma stabilita de instanta, într-un cotidian local sau national, o singura data.
(3) Publicarea hotarârii definitive de condamnare se face pe cheltuiala persoanei condamnate, fara a se dezvalui identitatea altor persoane.

Criteriile generale de individualizare a pedepsei
Art. 74
(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infractiunii savârsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii:
a) împrejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite;
b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita;
c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii;
d) motivul savârsirii infractiunii si scopul urmarit;
e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;
f) conduita dupa savârsirea infractiunii si în cursul procesului penal;
g) nivelul de educatie, vârsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
(2) Când pentru infractiunea savârsita legea prevede pedepse alternative, se tine seama de criteriile prevazute în alin. (1) si pentru alegerea uneia dintre acestea.

Circumstante atenuante
Art. 75
(1) Urmatoarele împrejurari constituie circumstante atenuante legale:
a) savârsirea infractiunii sub stapânirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava;
b) depasirea limitelor legitimei aparari;
c) depasirea limitelor starii de necesitate.
d) acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la primul termen de judecata, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei. Circumstanta atenuanta nu se aplica în cazul savârsirii urmatoarelor infractiuni: contra persoanei, furt calificat, tâlharie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuziva, infractiuni contra sigurantei publice, infractiuni contra sanatatii publice, infractiuni contra libertatii religioase si respectului datorat persoanelor decedate, contra securitatii nationale, contra capacitatii de lupta a fortelor armate, infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi, a infractiunilor privind frontiera de stat a României, a infractiunilor la legislatia privind prevenirea si combaterea terorismului, a infractiunilor de coruptie, infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, a celor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, a infractiunilor privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive si al precursorilor de explozivi restrictionati, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul juridic al drogurilor,  privind regimul juridic al substantelor dopante, privind regimul juridic al precursorilor de droguri, a celor privind spalarea banilor, privind activitatile aeronautice civile si cele care pot pune în pericol siguranta zborurilor si securitatea aeronautica, privind protectia martorilor, privind interzicerea organizatiilor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni contra pacii si omenirii, a celor privind traficul de organe, tesuturi sau celule de origine umana, privind prevenirea si combaterea pornografiei si a celor la regimul adoptiilor.
(2) Pot constitui circumstante atenuante judiciare:
a) eforturile depuse de infractor pentru înlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii;
b) împrejurarile legate de fapta comisa, care diminueaza gravitatea infractiunii sau periculozitatea infractorului.

Circumstante agravante
Art. 77
Urmatoarele împrejurari constituie circumstante agravante:
a) savârsirea faptei de trei sau mai multe persoane împreuna;
b) savârsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante;
c) savârsirea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna în pericol alte persoane ori bunuri;
d) savârsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa împreuna cu un minor;
e) savârsirea infractiunii profitând de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei vatamate, datorata vârstei, starii de sanatate, infirmitatii sau altor cauze;
f) savârsirea infractiunii în stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive, când a fost provocata în vederea comiterii infractiunii;
g) savârsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenta;
h) savârsirea infractiunii pentru motive legate de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte împrejurari de acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei persoane în raport cu celelalte.

Conditiile renuntarii la aplicarea pedepsei
Art. 80
(1) Instanta poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca sunt întrunite urmatoarele conditii:
a) infractiunea savârsita prezinta o gravitate redusa, având în vedere natura si întinderea urmarilor produse, mijloacele folosite, modul si împrejurarile în care a fost comisa, motivul si scopul urmarit;
b) în raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savârsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de îndreptare, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse ar fi inoportuna din cauza consecintelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.
(2) Nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca:
a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu exceptia cazurilor prevazute în art. 42 lit. a) si lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
b) fata de acelasi infractor s-a mai dispus renuntarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infractiunii pentru care este judecat;
c) infractorul s-a sustras de la urmarire penala ori judecata sau a încercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor;
d) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este închisoarea mai mare de 5 ani.
(3) În caz de concurs de infractiuni, renuntarea la aplicarea pedepsei se poate dispune daca pentru fiecare infractiune concurenta sunt îndeplinite conditiile prevazute în alin. (1) si alin. (2).

Anularea si efectele renuntarii la aplicarea pedepsei
Art. 82
(1) Persoana fata de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei nu este supusa niciunei decaderi, interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea savârsita.
(2) Renuntarea la aplicarea pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute în hotarâre.
(3) Daca în termen de 2 ani de la ramânerea definitiva a hotarârii prin care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei se descopera ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura savârsise anterior ramânerii definitive a hotarârii o alta infractiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsa chiar dupa expirarea acestui termen, renuntarea la aplicarea pedepsei se anuleaza si se stabileste pedeapsa pentru infractiunea care a atras initial renuntarea la aplicarea pedepsei, aplicându-se apoi, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.

Conditiile amanarii aplicarii pedepsei
Art. 83
(1) Instanta poate dispune amânarea aplicarii pedepsei, stabilind un termen de supraveghere, daca sunt întrunite urmatoarele conditii:
a) pedeapsa stabilita, inclusiv în cazul concursului de infractiuni, este amenda sau închisoarea de cel mult 2 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii, cu exceptia cazurilor prevazute în art. 42 lit. a) si lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;
c) infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata în folosul comunitatii;
d) în raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savârsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de îndreptare, instanta apreciaza ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.
(2) Nu se poate dispune amânarea aplicarii pedepsei daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este de 7 ani sau mai mare sau daca infractorul s-a sustras de la urmarire penala ori judecata sau a încercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor.
(3) Amânarea aplicarii pedepsei închisorii atrage si amânarea aplicarii amenzii care însoteste pedeapsa închisorii în conditiile art. 62.
(4) Sunt obligatorii prezentarea motivelor care au determinat amânarea aplicarii pedepsei si atentionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni sau nu va respecta masurile de supraveghere ori nu va executa obligatiile ce îi revin pe durata termenului de supraveghere.

Efectele amanarii aplicarii pedepsei
Art. 90
(1) Persoanei fata de care s-a dispus amânarea aplicarii pedepsei nu i se mai aplica pedeapsa si nu este supusa niciunei decaderi, interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea savârsita, daca nu a savârsit din nou o infractiune pâna la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amânarii si nu s-a descoperit o cauza de anulare.
(2) Amânarea aplicarii pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute în hotarâre.

Dispozitii generale
Art. 23
(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca a fost comisa în conditiile vreuneia dintre cauzele de neimputabilitate.
(2) Efectul cauzelor de neimputabilitate nu se extinde asupra participantilor, cu exceptia cazului fortuit.

Constrangerea fizica
Art. 24
Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savârsita din cauza unei constrângeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.

Constrangerea morala
Art. 25
Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savârsita din cauza unei constrângeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi înlaturat în alt mod.

Excesul neimputabil
Art. 26
(1) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savârsita de persoana aflata în stare de legitima aparare, care a depasit, din cauza tulburarii sau temerii, limitele unei aparari proportionale cu gravitatea atacului.
(2) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savârsita de persoana aflata în stare de necesitate, care nu si-a dat seama, în momentul comiterii faptei, ca pricinuieste urmari vadit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era înlaturat.

Iresponsabilitatea
Art. 28
Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savârsita de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu putea sa le controleze, fie din cauza unei boli psihice, fie din alte cauze.

Eroarea
Art. 30
(1) Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala savârsita de persoana care, în momentul comiterii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii ori împrejurari de care depinde caracterul penal al faptei.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica si faptelor savârsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei ori împrejurarii respective nu este ea însasi rezultatul culpei.
(3) Nu constituie circumstanta agravanta sau element circumstantial agravant starea, situatia ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul savârsirii infractiunii.
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplica în mod corespunzator si în cazul necunoasterii unei dispozitii legale extrapenale.
(5) Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala savârsita ca urmare a necunoasterii sau cunoasterii gresite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurari care nu putea fi în niciun fel evitata.

Cazul fortuit
Art. 31
Nu este imputabila fapta prevazuta de legea penala al carei rezultat e consecinta unei împrejurari care nu putea fi prevazuta.

Recidiva
Art. 41
(1) Exista recidiva când, dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de un an si pâna la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul savârseste din nou o infractiune cu intentie sau cu intentie depasita, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.
(2) Exista recidiva si în cazul în care una dintre pedepsele prevazute în alin. (1) este detentiunea pe viata.
(3) Pentru stabilirea starii de recidiva se tine seama si de hotarârea de condamnare pronuntata în strainatate, pentru o fapta prevazuta si de legea penala româna, daca hotarârea de condamnare a fost recunoscuta potrivit legii.

Pluralitatea intermediara
Art. 44
(1) Exista pluralitate intermediara de infractiuni când, dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare si pâna la data la care pedeapsa este executata sau considerata ca executata, condamnatul savârseste din nou o infractiune si nu sunt întrunite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva.
(2) În caz de pluralitate intermediara, pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni.

Participatia improprie
Art. 52
(1) Savârsirea nemijlocita, cu intentie, de catre o persoana a unei fapte prevazute de legea penala la care, din culpa sau fara vinovatie, contribuie cu acte de executare o alta persoana se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.
(2) Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intentie, la savârsirea din culpa de catre o alta persoana a unei fapte prevazute de legea penala se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa cu intentie.
(3) Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intentie, la savârsirea unei fapte prevazute de legea penala, de catre o persoana care comite acea fapta fara vinovatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune.
(4) Dispozitiile art. 50 si art. 51 se aplica în mod corespunzator.

Computarea duratei masurilor preventive privative de libertate
Art. 72
(1) Perioada în care o persoana a fost supusa unei masuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronuntate. Scaderea se face si atunci când condamnatul a fost urmarit sau judecat, în acelasi timp ori în mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca a fost condamnat pentru o alta fapta decât cea care a determinat dispunerea masurii preventive.
(2) Perioada în care o persoana a fost supusa unei masuri preventive privative de libertate se scade si în caz de condamnare la pedeapsa amenzii, prin înlaturarea în tot sau în parte a zilelor-amenda.
(3) În cazul amenzii care însoteste pedeapsa închisorii, perioada în care o persoana a fost supusa unei masuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii.

Scopul masurilor de siguranta
Art. 107
(1) Masurile de siguranta au ca scop înlaturarea unei stari de pericol si preîntâmpinarea savârsirii faptelor prevazute de legea penala.
(2) Masurile de siguranta se iau fata de persoana care a comis o fapta prevazuta de legea penala, nejustificata.
(3) Masurile de siguranta se pot lua si în situatia în care faptuitorului nu i se aplica o pedeapsa.

Categoriile masurilor de siguranta
Art. 108
Masurile de siguranta sunt:
a) obligarea la tratament medical;
b) internarea medicala;
c) interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii;
d) confiscarea speciala.
e) confiscarea extinsa.

Obligarea la tratament medical
Art. 109
(1) Daca faptuitorul, din cauza unei boli, inclusiv cea provocata de consumul cronic de alcool sau de alte substante psihoactive, prezinta pericol pentru societate, poate fi obligat sa urmeze un tratament medical pâna la însanatosire sau pâna la obtinerea unei ameliorari care sa înlature starea de pericol.
(2) Când persoana fata de care s-a luat aceasta masura nu urmeaza tratamentul, se poate dispune internarea medicala.
(3) Daca persoana obligata la tratament este condamnata la o pedeapsa privativa de libertate, tratamentul se efectueaza si în timpul executarii pedepsei.

Internarea medicala
Art. 110
Când faptuitorul este bolnav psihic, consumator cronic de substante psihoactive sau sufera de o boala infectocontagioasa si prezinta pericol pentru societate, se poate lua masura internarii într-o unitate sanitara de specialitate, pâna la însanatosire sau pâna la obtinerea unei ameliorari care sa înlature starea de pericol.

Prelungirea sau inlocuirea masurilor educative neprivative de libertate
Art. 123
(1) Daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii educative sau a obligatiilor impuse, instanta dispune:
a) prelungirea masurii educative, fara a putea depasi maximul prevazut de lege pentru aceasta;
b) înlocuirea masurii luate cu o alta masura educativa neprivativa de libertate mai severa;
c) înlocuirea masurii luate cu internarea într-un centru educativ, în cazul în care, initial, s-a luat masura educativa neprivativa de libertate cea mai severa, pe durata sa maxima.
(2) În cazurile prevazute în alin. (1) lit. a) si lit. b), daca nici de aceasta data nu sunt respectate conditiile de executare a masurii educative sau a obligatiilor impuse, instanta înlocuieste masura educativa neprivativa de libertate cu masura internarii într-un centru educativ.
(3) Daca minorul aflat în executarea unei masuri educative neprivative de libertate savârseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenta savârsita anterior, instanta dispune:
a) prelungirea masurii educative luate initial, fara a putea depasi maximul prevazut de lege pentru aceasta;
b) înlocuirea masurii luate initial cu o alta masura educativa neprivativa de libertate mai severa;
c) înlocuirea masurii luate initial cu o masura educativa privativa de libertate.
(4) În cazurile prevazute în alin. (1) lit. a) si lit. b), precum si în alin. (3) lit. a) si lit. b), instanta poate impune noi obligatii în sarcina minorului ori sporeste conditiile de executare a celor existente.

Internarea intr-un centru educativ
Art. 124
(1) Masura educativa a internarii într-un centru educativ consta în internarea minorului într-o institutie specializata în recuperarea minorilor, unde va urma un program de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor sale, precum si programe de reintegrare sociala.
(2) Internarea se dispune pe o perioada cuprinsa între unu si 3 ani.
(3) Daca în perioada internarii minorul savârseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenta savârsita anterior, instanta poate mentine masura internarii într-un centru educativ, prelungind durata acesteia, fara a depasi maximul prevazut de lege, sau o poate înlocui cu masura internarii într-un centru de detentie.
(4) În cazul în care pe durata internarii minorul a dovedit interes constant pentru însusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente în vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a cel putin jumatate din durata internarii, instanta poate dispune:
a) înlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioada egala cu durata internarii neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, daca persoana internata nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul educativ, daca persoana internata a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Odata cu înlocuirea sau liberarea instanta impune respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevazute în art. 121 pâna la împlinirea duratei masurii internarii.
(6) Daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instanta revine asupra înlocuirii sau liberarii si dispune executarea restului ramas neexecutat din durata masurii internarii într-un centru educativ.
(7) În cazul savârsirii, pâna la împlinirea duratei internarii, a unei noi infractiuni de catre o persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani si fata de care s-a dispus înlocuirea masurii internarii într-un centru educativ cu masura asistarii zilnice, instanta revine asupra înlocuirii si dispune:
a) executarea restului ramas din durata masurii internarii initiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia pâna la maximul prevazut de lege;
b) internarea într-un centru de detentie.

Internarea intr-un centru de detentie
Art. 125
(1) Masura educativa a internarii într-un centru de detentie consta în internarea minorului într-o institutie specializata în recuperarea minorilor, cu regim de paza si supraveghere, unde va urma programe intensive de reintegrare sociala, precum si programe de pregatire scolara si formare profesionala potrivit aptitudinilor sale.
(2) Internarea se dispune pe o perioada cuprinsa între 2 si 5 ani, afara de cazul în care pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viata, când internarea se ia pe o perioada cuprinsa între 5 si 15 ani.
(3) Daca în perioada internarii minorul savârseste o noua infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenta savârsita anterior, instanta prelungeste masura internarii, fara a depasi maximul prevazut în alin. (2), determinat în raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevazute de lege pentru infractiunile savârsite. Din durata masurii educative se scade perioada executata pâna la data hotarârii.
(4) În cazul în care pe durata internarii minorul a dovedit interes constant pentru însusirea cunostintelor scolare si profesionale si a facut progrese evidente în vederea reintegrarii sociale, dupa executarea a cel putin jumatate din durata internarii, instanta poate dispune:
a) înlocuirea internarii cu masura educativa a asistarii zilnice pe o perioada egala cu durata internarii neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni, daca persoana internata nu a împlinit vârsta de 18 ani;
b) liberarea din centrul de detentie, daca persoana internata a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Odata cu înlocuirea sau liberarea, instanta impune respectarea uneia sau mai multora dintre obligatiile prevazute în art. 121, pâna la împlinirea duratei masurii internarii.
(6) Daca minorul nu respecta, cu rea-credinta, conditiile de executare a masurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instanta revine asupra înlocuirii sau liberarii si dispune executarea restului ramas neexecutat din durata masurii internarii într-un centru de detentie.
(7) În cazul savârsirii, pâna la împlinirea duratei internarii, a unei noi infractiuni de catre o persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani si fata de care s-a dispus înlocuirea masurii internarii într-un centru de detentie cu masura asistarii zilnice, instanta revine asupra înlocuirii si dispune:
a) executarea restului ramas din durata masurii internarii într-un centru de detentie;
b) prelungirea duratei acestei internari în conditiile prevazute în alin. (3).

Schimbarea regimului de executare
Art. 126
Daca în cursul executarii unei masuri educative privative de libertate persoana internata, care a împlinit vârsta de 18 ani, are un comportament prin care influenteaza negativ sau împiedica procesul de recuperare si reintegrare a celorlalte persoane internate, instanta poate dispune continuarea executarii masurii educative într-un penitenciar.

Conditiile raspunderii penale a persoanei juridice
Art. 135
(1) Persoana juridica, cu exceptia statului si a autoritatilor publice, raspunde penal pentru infractiunile savârsite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.
(2) Institutiile publice nu raspund penal pentru infractiunile savârsite în exercitarea unei activitati ce nu poate face obiectul domeniului privat.
(3) Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savârsirea aceleiasi fapte.

Pedepsele aplicabile persoanei juridice
Art. 136
(1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale si complementare.
(2) Pedeapsa principala este amenda.
(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
c) închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciara;
f) afisarea sau publicarea hotarârii de condamnare.

Stabilirea amenzii pentru persoana juridica
Art. 137
(1) Amenda consta în suma de bani pe care persoana juridica este condamnata sa o plateasca statului.
(2) Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor-amenda. Suma corespunzatoare unei zile-amenda, cuprinsa între 100 si 5.000 lei, se înmulteste cu numarul zilelor-amenda, care este cuprins între 30 de zile si 600 de zile.
(3) Instanta stabileste numarul zilelor-amenda tinând cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se determina tinând seama de cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial în cazul altor persoane juridice, precum si de celelalte obligatii ale persoanei juridice.
(4) Limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse între:
a) 60 si 180 de zile-amenda, când legea prevede pentru infractiunea savârsita numai pedeapsa amenzii;
b) 120 si 240 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 5 ani, unica sau alternativ cu pedeapsa amenzii;
c) 180 si 300 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 10 ani;
d) 240 si 420 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa închisorii de cel mult 20 de ani;
e) 360 si 510 de zile-amenda, când legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 20 de ani sau detentiunea pe viata.
(5) Când prin infractiunea savârsita persoana juridica a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amenda prevazute de lege pentru infractiunea comisa se pot majora cu o treime, fara a se depasi maximul general al amenzii. La stabilirea amenzii se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

Aplicarea si executarea pedepselor complementare in cazul persoanei juridice
Art. 138
(1) Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare se dispune atunci când instanta constata ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, precum si de împrejurarile cauzei, aceste pedepse sunt necesare.
(2) Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este obligatorie când legea prevede aceasta pedeapsa.
(3) Pedepsele complementare prevazute în art. 136 alin. (3) lit. b) -f) se pot aplica în mod cumulativ.
(4) Executarea pedepselor complementare începe dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare.

Dizolvarea persoanei juridice
Art. 139
(1) Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice se aplica atunci când:
a) persoana juridica a fost constituita în scopul savârsirii de infractiuni;
b) obiectul sau de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infractiuni, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savârsita este închisoarea mai mare de 3 ani.
(2) În caz de neexecutare, cu rea-credinta, a uneia dintre pedepsele complementare prevazute în art. 136 alin. (3) lit. b)-e), instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.
(3) Abrogat(a)

Suspendarea activitatii persoanei juridice
Art. 140
(1) Pedeapsa complementara a suspendarii activitatii persoanei juridice consta în interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice în realizarea careia a fost savârsita infractiunea.
(2) În caz de neexecutare, cu rea-credinta, a pedepsei complementare prevazute în art. 136 alin. (3) lit. f), instanta dispune suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pâna la punerea în executare a pedepsei complementare, dar nu mai mult de 3 luni.
(3) Daca pâna la împlinirea termenului prevazut în alin. (2) pedeapsa complementara nu a fost pusa în executare, instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

Recidiva in cazul persoanei juridice
Art. 146
(1) Exista recidiva pentru persoana juridica atunci când, dupa ramânerea definitiva a unei hotarâri de condamnare si pâna la reabilitare, persoana juridica savârseste din nou o infractiune, cu intentie sau cu intentie depasita.
(2) În caz de recidiva, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate, fara a depasi maximul general al pedepsei amenzii.
(3) Daca amenda anterioara nu a fost executata, în tot sau în parte, amenda stabilita pentru noua infractiune, potrivit alin. (2), se adauga la pedeapsa anterioara sau la restul ramas neexecutat din aceasta.
(4) Dispozitiile art. 42 se aplica în mod corespunzator.

Lipsa plangerii prealabile
Art. 157
(1) În cazul infractiunilor pentru care punerea în miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plângeri prealabile de catre persoana vatamata, lipsa acestei plângeri înlatura raspunderea penala.
(2) Fapta care a adus o vatamare mai multor persoane atrage raspunderea penala, chiar daca plângerea prealabila s-a facut numai de catre una dintre ele.
(3) Fapta atrage raspunderea penala a tuturor persoanelor fizice sau juridice care au participat la savârsirea acesteia, chiar daca plângerea prealabila s-a facut numai cu privire la una dintre acestea.
(4) În cazul în care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitatea de exercitiu restrânsa sau o persoana juridica ce este reprezentata de faptuitor, actiunea penala se poate pune în miscare si din oficiu.
(5) Daca persoana vatamata a decedat sau în cazul persoanei juridice aceasta a fost lichidata, înainte de expirarea termenului prevazut de lege pentru introducerea plângerii, actiunea penala poate fi pusa în miscare din oficiu.

Retragerea plangerii prealabile
Art. 158
(1) Retragerea plângerii prealabile poate interveni pâna la pronuntarea unei hotarâri definitive, în cazul infractiunilor pentru care punerea în miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plângeri prealabile.
(2) Retragerea plângerii prealabile înlatura raspunderea penala a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasa.
(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, retragerea plângerii prealabile se face numai de reprezentantii lor legali. În cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restrânsa, retragerea se face cu încuviintarea persoanelor prevazute de lege.
(4) În cazul infractiunilor pentru care punerea în miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plângeri prealabile, dar actiunea penala a fost pusa în miscare din oficiu în conditiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai daca este însusita de procuror.

Intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei
Art. 163
(1) Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei se întrerupe prin începerea executarii pedepsei. Sustragerea de la executare, dupa începerea executarii pedepsei, face sa curga un nou termen de prescriptie de la data sustragerii.
(2) Cursul termenului de prescriptie a executarii se întrerupe si prin savârsirea din nou a unei infractiuni.
(3) Cursul termenului de prescriptie a executarii pedepsei amenzii se întrerupe si prin înlocuirea obligatiei de plata a amenzii cu obligatia de a presta o munca neremunerata în folosul comunitatii.

Informatii secrete de stat si inscrisuri oficiale
Art. 178
(1) Informatii secrete de stat sunt informatiile clasificate astfel, potrivit legii.
(2) Înscris oficial este orice înscris care emana de la o persoana juridica dintre cele la care se refera art. 176 ori de la persoana prevazuta în art. 175 alin. (2) sau care apartine unor asemenea persoane.

Omorul
Art. 188
(1) Uciderea unei persoane se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.

Omorul calificat
Art. 189
(1) Omorul savârsit în vreuna dintre urmatoarele împrejurari:
a) cu premeditare;
b) din interes material;
c) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse;
d) pentru a înlesni sau a ascunde savârsirea altei infractiuni;
e) de catre o persoana care a mai comis anterior o infractiune de omor sau o tentativa la infractiunea de omor;
f) asupra a doua sau mai multor persoane;
g) asupra unei femei gravide;
h) prin cruzimi,
se pedepseste cu detentiune pe viata sau închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Tentativa se pedepseste.

Determinarea sau inlesnirea sinuciderii
Art. 191
(1) Fapta de a determina sau înlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea a avut loc, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 7 ani.
(2) Când fapta prevazuta în alin. (1) s-a savârsit fata de un minor cu vârsta cuprinsa între 13 si 18 ani sau fata de o persoana cu discernamânt diminuat, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani.
(3) Determinarea sau înlesnirea sinuciderii, savârsita fata de un minor care nu a împlinit vârsta de 13 ani sau fata de o persoana care nu a putut sa-si dea seama de consecintele actiunilor sau inactiunilor sale ori nu putea sa le controleze, daca sinuciderea a avut loc, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Daca actele de determinare sau înlesnire prevazute în alin. (1) - (3) au fost urmate de o încercare de sinucidere, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.

Uciderea din culpa
Art. 192
(1) Uciderea din culpa a unei persoane se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Uciderea din culpa ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Când încalcarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere constituie prin ea însasi o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(3) Daca prin fapta savârsita s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei prevazute în alin. (1) si alin. (2) se majoreaza cu jumatate.

Lovirea sau alte violente
Art. 193
(1) Lovirea sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectata sanatatea unei persoane, a carei gravitate este evaluata prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Vatamarea corporala
Art. 194
(1) Fapta prevazuta în art. 193, care a cauzat vreuna dintre urmatoarele consecinte:
a) o infirmitate;
b) leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane, care au necesitat, pentru vindecare, mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale;
c) un prejudiciu estetic grav si permanent;
d) avortul;
e) punerea în primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Când fapta a fost savârsita în scopul producerii uneia dintre consecintele prevazute în alin. (1) lit. a), lit. b) si lit. c), pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Tentativa la infractiunea prevazuta în alin. (2) se pedepseste.

Vatamarea corporala din culpa
Art. 196
(1) Fapta prevazuta în art. 193 alin. (2) savârsita din culpa de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice ori a unei substante psihoactive sau în desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea însasi infractiune se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Fapta prevazuta în art. 194 alin. (1) savârsita din culpa se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Când fapta prevazuta în alin. (2) a fost savârsita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale sau a masurilor de prevedere pentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(4) Daca urmarile prevazute în alin. (1) - (3) s-au produs fata de doua sau mai multe persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(5) Daca nerespectarea dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere sau desfasurarea activitatii care a condus la comiterea faptelor prevazute în alin. (1) si alin. (3) constituie prin ea însasi o infractiune se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(6) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Incaierarea
Art. 198
(1) Participarea la o încaierare între mai multe persoane se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca în cursul încaierarii s-a cauzat o vatamare corporala uneia sau mai multor persoane si nu se cunoaste care dintre participanti a produs urmarile, se aplica tuturor pedeapsa închisorii de la unu la 5 ani, cu exceptia victimei, care raspunde potrivit alin. (1).
(3) Când prin fapta savârsita în conditiile alin. (2) s-a cauzat moartea unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani, iar daca s-a cauzat moartea a doua sau mai multor persoane, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(4) Nu se pedepseste cel care a fost prins în încaierare împotriva vointei sale sau care a încercat sa-i desparta pe altii.
 

Impiedicarea ajutorului
Art. 204
Împiedicarea interventiei ajutoarelor pentru salvarea unei persoane de la un pericol iminent si grav pentru viata, integritatea corporala sau sanatatea acesteia se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.

Lipsirea de libertate in mod ilegal
Art. 205
(1) Lipsirea de libertate a unei persoane în mod ilegal se pedepseste cu închisoarea de la unu la 7 ani.
(2) Se considera lipsire de libertate si rapirea unei persoane aflate în imposibilitatea de a-si exprima vointa ori de a se apara.
(3) Daca fapta este savârsita:
a) de catre o persoana înarmata;
b) asupra unui minor;
c) punând în pericol sanatatea sau viata victimei, pedeapsa este închisoarea cuprinsa între 3 si 10 ani.
(4) Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(5) Tentativa la infractiunile prevazute în alin. (1) - (3) se pedepseste.

Amenintarea
Art. 206
(1) Fapta de a ameninta o persoana cu savârsirea unei infractiuni sau a unei fapte pagubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, daca este de natura sa îi produca o stare de temere, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care a format obiectul amenintarii.
(2) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Santajul
Art. 207
(1) Constrângerea unei persoane sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza amenintarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevazut în alin. (1).
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Hartuirea
Art. 208
(1) Fapta celui care, în mod repetat, urmareste, fara drept sau fara un interes legitim, o persoana ori îi supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care, prin frecventa sau continut, îi cauzeaza o temere unei persoane, se pedepseste cu închisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Sclavia
Art. 209
Punerea sau tinerea unei persoane în stare de sclavie, precum si traficul de sclavi se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Traficul de persoane
Art. 210
(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea unei persoane în scopul exploatarii acesteia, savârsita:
a) prin constrângere, rapire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;
b) profitând de imposibilitatea de a se apara sau de a-si exprima vointa ori de starea de vadita vulnerabilitate a acelei persoane;
c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimtamântului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Traficul de persoane savârsit de un functionar public în exercitiul atributiilor de serviciu se pedepseste cu închisoare de la 5 la 12 ani.
(3) Consimtamântul persoanei victima a traficului nu constituie cauza justificativa.

Traficul de minori
Art. 211
(1) Recrutarea, transportarea, transferarea, adapostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatarii acestuia, se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci când:
a) fapta a fost savârsita în conditiile art. 210 alin. (1);
b) fapta a fost savârsita de catre un functionar public în exercitiul atributiilor de serviciu;
c) fapta a pus în pericol viata minorului;
d) fapta a fost comisa de catre un membru de familie sau de catre o persoana care convietuieste cu victima;
e) fapta a fost savârsita de catre o persoana în a carei îngrijire, ocrotire, educare, paza sau tratament se afla minorul sau faptuitorul a abuzat de pozitia sa recunoscuta de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situatia vadit vulnerabila a acestuia, datorata unui handicap psihic sau fizic, unei situatii de dependenta, unei stari de incapacitate fizica sau psihica ori altei cauze.
(3) Consimtamântul persoanei victima a traficului nu constituie cauza justificativa.

Supunerea la munca fortata sau obligatorie
Art. 212
Fapta de a supune o persoana, în alte cazuri decât cele prevazute de dispozitiile legale, la prestarea unei munci împotriva vointei sale sau la o munca obligatorie se pedepseste cu închisoarea de la unu la 3 ani.

Actul sexual cu un minor
Art. 220
(1) Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum si orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise cu un minor cu vârsta între 14 si 16 ani se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fapta prevazuta la alin. (1), savârsita asupra unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 9 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Fapta prevazuta la alin. (1), comisa de un major cu un minor cu vârsta între 16 si 18 ani, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 9 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi daca:
a) minorul este membru de familie al majorului;
b) minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscuta de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situatia vadit vulnerabila a acestuia, datorata unui handicap psihic sau fizic, unei situatii de dependenta, unei stari de incapacitate fizica sau psihica ori altei cauze;
c) fapta a pus în pericol viata minorului;
d) a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice.
(4) Fapta prevazuta la alin. (1) se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci când:
a) fapta a fost comisa de un membru de familie al minorului sau de o persoana care convietuieste cu acesta;
b) minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscuta de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situatia vadit vulnerabila a acestuia, datorata unui handicap psihic sau fizic, unei situatii de dependenta, unei stari de incapacitate fizica sau psihica ori altei cauze;
c) fapta a pus în pericol viata minorului;
d) a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice;
e) faptuitorul a împlinit vârsta de 18 ani.
(5) Fapta prevazuta la alin. (2) se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi atunci când:
a) fapta a fost comisa de un membru de familie al minorului sau de o persoana care convietuieste cu acesta;
b) minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscuta de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situatia vadit vulnerabila a acestuia, datorata unui handicap psihic sau fizic, unei situatii de dependenta, unei stari de incapacitate fizica sau psihica ori altei cauze;
c) fapta a pus în pericol viata minorului;
d) a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice;
e) faptuitorul a împlinit vârsta de 18 ani.
(6) Faptele prevazute la alin. (1) si (2), precum si la alin. (4) lit. e) nu se sanctioneaza daca diferenta de vârsta nu depaseste 3 ani.
(7) Tentativa la infractiunile prevazute la alin. (1)-(5) se pedepseste.

Coruperea sexuala a minorilor
Art. 221
(1) Comiterea unui act de natura sexuala, altul decât cel prevazut în art. 220, împotriva unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani, precum si determinarea minorului sa suporte ori sa efectueze un astfel de act se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Pedeapsa este închisoarea de la 2 la 8 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, atunci când:
a) fapta a fost comisa de un membru de familie al minorului sau de o persoana care convietuieste cu acesta;
b) minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscuta de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situatia vadit vulnerabila a acestuia, datorata unui handicap psihic sau fizic, unei situatii de dependenta, unei stari de incapacitate fizica sau psihica ori altei cauze;
c) fapta a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice.
d) fapta a pus în pericol viata minorului.
(21) Fapta prevazuta la alin. (1), comisa de un major cu un minor cu vârsta între 14 si 18 ani, se pedepseste cu închisoarea de la doua luni la 3 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi daca:
a) minorul este membru de familie al majorului;
b) minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptuitorului sau acesta a abuzat de pozitia sa recunoscuta de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situatia vadit vulnerabila a acestuia, datorata unui handicap psihic sau fizic, unei situatii de dependenta, unei stari de incapacitate fizica sau psihica ori altei cauze;
c) fapta a pus în pericol viata minorului;
d) a fost comisa în scopul producerii de materiale pornografice.
(3) Actul sexual de orice natura savârsit de un major în prezenta unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(4) Determinarea de catre un major a unui minor care nu a împlinit vârsta de 14 ani sa asiste la comiterea unor acte cu caracter exhibitionist ori la spectacole sau reprezentatii în cadrul carora se comit acte sexuale de orice natura, precum si punerea la dispozitia acestuia de materiale cu caracter pornografic se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(5) Faptele prevazute la alin. (1) nu se sanctioneaza daca diferenta de vârsta nu depaseste 3 ani.
(6) Tentativa la infractiunile prevazute la alin. (1), (2) si (21) se pedepseste.

Hartuirea sexuala
Art. 223
(1) Pretinderea în mod repetat de favoruri de natura sexuala în cadrul unei relatii de munca sau al unei relatii similare, daca prin aceasta victima a fost intimidata sau pusa într-o situatie umilitoare, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Violarea vietii private
Art. 226
(1) Atingerea adusa vietii private, fara drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuinta sau încapere ori dependinta tinând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseste cu închisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fara drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevazute în alin. (1), catre o alta persoana sau catre public, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.
(4) Nu constituie infractiune fapta savârsita:
a) de catre cel care a participat la întâlnirea cu persoana vatamata în cadrul careia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, daca justifica un interes legitim;
b) daca persoana vatamata a actionat explicit cu intentia de a fi vazuta ori auzita de faptuitor;
c) daca faptuitorul surprinde savârsirea unei infractiuni sau contribuie la dovedirea savârsirii unei infractiuni;
d) daca surprinde fapte de interes public, care au semnificatie pentru viata comunitatii si a caror divulgare prezinta avantaje publice mai mari decât prejudiciul produs persoanei vatamate.
(5) Plasarea, fara drept, de mijloace tehnice de înregistrare audio sau video, în scopul savârsirii faptelor prevazute în alin. (1) si alin. (2), se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Divulgarea secretului profesional
Art. 227
(1) Divulgarea, fara drept, a unor date sau informatii privind viata privata a unei persoane, de natura sa aduca un prejudiciu unei persoane, de catre acela care a luat cunostinta despre acestea în virtutea profesiei ori functiei si care are obligatia pastrarii confidentialitatii cu privire la aceste date, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Furtul calificat
Art. 229
(1) Furtul savârsit în urmatoarele împrejurari:
a) într-un mijloc de transport în comun;
b) în timpul noptii;
c) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;
d) prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase;
e) prin scoaterea din functiune a sistemului de alarma ori de supraveghere, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Daca furtul a fost savârsit în urmatoarele împrejurari:
a) asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural;
b) prin violare de domiciliu sau sediu profesional;
c) de o persoana având asupra sa o arma, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Furtul privind urmatoarele categorii de bunuri:
a) titei, gazolina, condensat, etan lichid, benzina, motorina, alte produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne ori vagoane-cisterna;
b) componente ale sistemelor de irigatii;
c) componente ale retelelor electrice;
d) un dispozitiv ori un sistem de semnalizare, alarmare ori alertare în caz de incendiu sau alte situatii de urgenta publica;
e) un mijloc de transport sau orice alt mijloc de interventie la incendiu, la accidente de cale ferata, rutiere, navale sau aeriene ori în caz de dezastru;
f) instalatii de siguranta si dirijare a traficului feroviar, rutier, naval, aerian si componente ale acestora, precum si componente ale mijloacelor de transport aferente;
g) bunuri prin însusirea carora se pune în pericol siguranta traficului si a persoanelor pe drumurile publice;
h) cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani.

Talharia calificata
Art. 234
(1) Tâlharia savârsita în urmatoarele împrejurari:
a) prin folosirea unei arme ori substante explozive, narcotice sau paralizante;
b) prin simularea de calitati oficiale;
c) de o persoana mascata, deghizata sau travestita;
d) în timpul noptii;
e) într-un mijloc de transport sau asupra unui mijloc de transport;
f) prin violare de domiciliu sau sediu profesional, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Tâlharia savârsita în conditiile art. 229 alin. (3) se pedepseste cu închisoare de la 5 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza tâlharia care a avut ca urmare vatamarea corporala.

Pirateria
Art. 235
(1) Furtul comis, prin violenta sau amenintare, de catre o persoana care face parte din echipajul sau din pasagerii unei nave aflate în marea libera, al bunurilor ce se gasesc pe acel vas sau pe o alta nava, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu pedeapsa prevazuta în alin. (1) se sanctioneaza si capturarea unei nave aflate în marea libera sau faptul de a provoca, prin orice mijloc, naufragiul ori esuarea acesteia, în scopul de a-si însusi încarcatura ei sau de a tâlhari persoanele aflate la bord.
(3) Daca pirateria a avut ca urmare vatamarea corporala, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Exista piraterie si daca fapta s-a comis pe o aeronava sau între aeronave si nave.

Gestiunea frauduloasa
Art. 242
(1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Când fapta prevazuta în alin. (1) a fost savârsita de administratorul judiciar, de lichidatorul averii debitorului sau de un reprezentant sau prepus al acestora, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) savârsite în scopul de a dobândi un folos patrimonial se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Inselaciunea
Art. 244
(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, în scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Înselaciunea savârsita prin folosirea de nume sau calitati mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani. Daca mijlocul fraudulos constituie prin el însusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(3) Împacarea înlatura raspunderea penala.

Frauda informatica
Art. 249
Introducerea, transmiterea, modificarea sau stergerea de date informatice, restrictionarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a functionarii unui sistem informatic, în scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, daca s-a cauzat o paguba unei persoane, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Efectuarea de operatiuni financiare in mod fraudulos
Art. 250
(1) Efectuarea unei operatiuni de retragere de numerar, încarcare sau descarcare a unui instrument de moneda electronica ori de transfer de fonduri, valoare monetara sau moneda virtuala, prin utilizarea, fara consimtamântul titularului, a unui instrument de plata fara numerar sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea uneia dintre operatiunile prevazute în alin. (1), prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
(3) Transmiterea neautorizata catre alta persoana a oricaror date de identificare, în vederea efectuarii uneia dintre operatiunile prevazute în alin. (1), se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Acceptarea operatiunilor financiare efectuate in mod fraudulos
Art. 251
(1) Acceptarea unei operatiuni de retragere de numerar, încarcare sau descarcare a unui instrument de moneda electronica ori de transfer de fonduri, valoare monetara sau moneda virtuala cunoscând ca este efectuata prin folosirea unui instrument de plata fara numerar falsificat sau utilizat fara consimtamântul titularului sau, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza acceptarea uneia dintre operatiunile prevazute în alin. (1), cunoscând ca este efectuata prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.

Distrugerea
Art. 253
(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun apartinând altuia ori împiedicarea luarii masurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum si înlaturarea masurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Distrugerea unui înscris sub semnatura privata, care apartine în tot sau în parte altei persoane si serveste la dovedirea unui drept de natura patrimoniala, daca prin aceasta s-a produs o paguba, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2^1) Distrugerea unui dispozitiv electronic de supraveghere folosit pentru monitorizarea electronica în cadrul unor proceduri judiciare sau executional penale se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Daca fapta prevazuta în alin. (1) priveste bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(4) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a unui bun, savârsita prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Dispozitiile prevazute în alin. (3) si alin. (4) se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului.
(6) Pentru faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.
(7) Tentativa faptelor prevazute în alin. (3) si alin. (4) se pedepseste.

Distrugerea din culpa
Art. 255
(1) Distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuintare, din culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, în cazul în care fapta este savârsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca este de natura sa puna în pericol alte persoane sau bunuri, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Daca faptele au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

Ultrajul
Art. 257
(1) Amenintarea savârsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savârsite împotriva unui functionar public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(2) Savârsirea unei infractiuni împotriva unui functionar public care îndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat ori asupra bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de razbunare, în legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise în conditiile alin. (2), daca privesc un membru de familie al functionarului public.
(4) Faptele prevazute la alin. (1) - (3), comise asupra unui politist sau jandarm, precum si asupra personalului silvic învestit cu exercitiul autoritatii publice, aflati în exercitarea atributiilor de serviciu sau în legatura cu exercitarea acestor atributii, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite se majoreaza cu jumatate.

Uzurparea de calitati oficiale
Art. 258
(1) Folosirea fara drept a unei calitati oficiale care implica exercitiul autoritatii de stat, însotita sau urmata de îndeplinirea vreunui act legat de acea calitate, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza fapta functionarului public care continua sa exercite o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, dupa ce a pierdut acest drept conform legii.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) sau alin. (2) au fost savârsite de o persoana care poarta, fara drept, uniforme sau semne distinctive ale unei autoritati publice, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.

Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri
Art. 259
(1) Sustragerea ori distrugerea unui înscris care se afla în pastrarea ori în detinerea unei persoane dintre cele prevazute în art. 176 sau art. 175 alin. (2) se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta este savârsita de un functionar public în exercitarea atributiilor de serviciu, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(3) Tentativa se pedepseste.

Trecerea frauduloasa a frontierei de stat
Art. 262
(1) Intrarea sau iesirea din tara prin trecerea ilegala a frontierei de stat a României se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Daca fapta prevazuta în alin. (1) a fost savârsita:
a) în scopul sustragerii de la tragerea la raspundere penala sau de la executarea unei pedepse ori a unei masuri educative, privative de libertate;
b) de catre un strain declarat indezirabil ori caruia i-a fost interzis în orice mod dreptul de intrare sau de sedere în tara, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
(3) Tentativa se pedepseste.
(4) Fapta prevazuta în alin. (1), savârsita de o victima a traficului de persoane sau de minori, nu se pedepseste.

Traficul de migranti
Art. 263
(1) Racolarea, îndrumarea, calauzirea, transportarea, transferarea sau adapostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Când fapta a fost savârsita:
a) în scopul de a obtine, direct sau indirect, un folos patrimonial;
b) prin mijloace care pun în pericol viata, integritatea sau sanatatea migrantului;
c) prin supunerea migrantului la tratamente inumane sau degradante, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Tentativa se pedepseste.

Facilitarea sederii ilegale in Romania
Art. 264
(1) Fapta persoanei care faciliteaza, prin orice mijloace, ramânerea ilegala pe teritoriul României a unei persoane, victima a unei infractiuni de trafic de persoane, de minori sau de migranti, care nu are cetatenia româna si nici domiciliul în România, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi. Daca mijlocul folosit constituie prin el însusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(2) Când fapta a fost savârsita:
a) în scopul de a obtine, direct sau indirect, un folos patrimonial;
b) de catre un functionar public aflat în exercitarea atributiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Când faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) sunt savârsite cu privire la un alt strain aflat ilegal pe teritoriul României, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

Nedenuntarea
Art. 266
(1) Fapta persoanei care, luând cunostinta de comiterea unei fapte prevazute de legea penala contra vietii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu înstiinteaza de îndata autoritatile se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani.
(1^1) Fapta persoanei care, luând cunostinta de comiterea unei fapte prevazute de legea penala, de trafic si exploatare a persoanelor vulnerabile ori contra libertatii si integritatii sexuale, savârsite fata de un minor, nu înstiinteaza de îndata autoritatile se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
(2) Nedenuntarea savârsita de un membru de familie nu se pedepseste.
(3) Nu se pedepseste persoana care, înainte de punerea în miscare a actiunii penale împotriva unei persoane pentru savârsirea faptei nedenuntate, încunostinteaza autoritatile competente despre aceasta sau care, chiar dupa punerea în miscare a actiunii penale, a înlesnit tragerea la raspundere penala a autorului sau a participantilor.

Omisiunea sesizarii
Art. 267
(1) Functionarul public care, luând cunostinta de savârsirea unei fapte prevazute de legea penala în legatura cu serviciul în cadrul caruia îsi îndeplineste sarcinile, omite sesizarea de îndata a organelor de urmarire penala se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Când fapta este savârsita din culpa, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.

Favorizarea faptuitorului
Art. 269
(1) Ajutorul dat faptuitorului în scopul împiedicarii sau îngreunarii cercetarilor într-o cauza penala, tragerii la raspundere penala, executarii unei pedepse sau masuri privative de libertate se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(2) Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savârsita de autor.
(3) Favorizarea savârsita de un membru de familie nu se pedepseste.

Tainuirea
Art. 270
(1) Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificarii unui bun, de catre o persoana care fie a cunoscut, fie a prevazut din împrejurarile concrete ca acesta provine din savârsirea unei fapte prevazute de legea penala, chiar fara a cunoaste natura acesteia, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(2) Pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savârsita de autor.
(3) Tainuirea savârsita de un membru de familie nu se pedepseste.

Obstructionarea justitiei
Art. 271
(1) Persoana care, fiind avertizata asupra consecintelor faptei sale:
a) împiedica, fara drept, organul de urmarire sau instanta sa efectueze, în conditiile legii, un act procedural;
b) refuza sa puna la dispozitia organului de urmarire penala, instantei sau judecatorului sindic, în tot sau în parte, datele, informatiile, înscrisurile sau bunurile detinute, care i-au fost solicitate în mod explicit, în conditiile legii, în vederea solutionarii unei cauze, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul persoanei urmarite sau judecate pentru infractiunea care formeaza obiectul procesului penal.

Influentarea declaratiilor
Art. 272
(1) Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin corupere, prin constrângere ori prin alta fapta cu efect vadit intimidant, savârsita asupra sa ori asupra unui membru de familie al acesteia, sa nu sesizeze organele de urmarire penala, sa nu dea declaratii, sa îsi retraga declaratiile, sa dea declaratii mincinoase ori sa nu prezinte probe, într-o cauza penala, civila sau în orice alta procedura judiciara, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani. Daca actul de intimidare sau corupere constituie prin el însusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(2) Nu constituie infractiune întelegerea patrimoniala dintre infractor si persoana vatamata, intervenita în cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune în miscare la plângere prealabila sau pentru care intervine împacarea.

Razbunarea pentru ajutorul dat justitiei
Art. 274
Savârsirea unei infractiuni împotriva unei persoane ori a unui membru de familie al acesteia, pe motiv ca a sesizat organele de urmarire penala, a dat declaratii ori a prezentat probe într-o cauza penala, civila sau în orice alta procedura dintre cele prevazute în art. 273, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu o treime.

Sustragerea sau distrugerea de probe ori de inscrisuri
Art. 275
(1) Sustragerea, distrugerea, retinerea, ascunderea ori alterarea de mijloace materiale de proba sau de înscrisuri, în scopul de a împiedica aflarea adevarului într-o procedura judiciara, se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza împiedicarea, în orice alt mod, ca un înscris necesar solutionarii unei cauze, emis de catre un organ judiciar sau adresat acestuia, sa ajunga la destinatar.

Ultrajul judiciar
Art. 279
(1) Amenintarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul, savârsite împotriva unui judecator sau procuror aflat în exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.
(2) Savârsirea unei infractiuni împotriva unui judecator sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în scop de intimidare sau de razbunare, în legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza faptele comise în conditiile alin. (2), daca privesc un membru de familie al judecatorului sau al procurorului.
(4) Dispozitiile alin. (1) - (3) se aplica în mod corespunzator si faptelor comise împotriva unui avocat în legatura cu exercitarea profesiei.

Cercetarea abuziva
Art. 280
(1) Întrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente împotriva unei persoane urmarite sau judecate într-o cauza penala, de catre un organ de cercetare penala, un procuror sau un judecator, pentru a o determina sa dea ori sa nu dea declaratii, sa dea declaratii mincinoase ori sa îsi retraga declaratiile, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de catre un organ de cercetare penala, un procuror sau un judecator.

Supunerea la rele tratamente
Art. 281
(1) Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, masuri de siguranta sau educative în alt mod decât cel prevazut de dispozitiile legale se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate în stare de retinere, detinere ori în executarea unei masuri de siguranta sau educative, privative de libertate, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

Represiunea nedreapta
Art. 283
(1) Fapta de a pune în miscare actiunea penala, de a lua o masura preventiva neprivativa de libertate ori de a trimite în judecata o persoana, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Retinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, stiind ca este nevinovata, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.

Asistenta si reprezentarea neloiala
Art. 284
(1) Fapta avocatului sau a reprezentantului unei persoane care, în întelegere frauduloasa cu o persoana cu interese contrare în aceeasi cauza, în cadrul unei proceduri judiciare sau notariale, vatama interesele clientului sau ale persoanei reprezentate se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza întelegerea frauduloasa dintre avocat sau reprezentantul unei persoane si un tert interesat de solutia ce se va pronunta în cauza, în scopul vatamarii intereselor clientului sau ale persoanei reprezentate.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Inlesnirea evadarii
Art. 286
(1) Înlesnirea prin orice mijloace a evadarii se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Înlesnirea evadarii:
a) savârsita prin folosire de violente, arme, substante narcotice sau paralizante;
b) a doua sau mai multor persoane în aceeasi împrejurare;
c) unei persoane retinute sau arestate pentru o infractiune sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata ori cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare ori condamnate la o astfel de pedeapsa se sanctioneaza cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) sunt savârsite de o persoana care avea îndatorirea de a-l pazi pe cel retinut sau detinut, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
(4) Înlesnirea evadarii, savârsita din culpa, de catre o persoana care avea îndatorirea de a-l pazi pe cel care a evadat, se pedepseste cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani.
(5) Tentativa la infractiunile prevazute în alin. (1) - (3) se pedepseste.

Nerespectarea hotararilor judecatoresti
Art. 287
(1) Nerespectarea unei hotarâri judecatoresti savârsita prin:
a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistenta fata de organul de executare;
b) refuzul organului de executare de a pune în aplicare o hotarâre judecatoreasca, prin care este obligat sa îndeplineasca un anumit act;
c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotarârii, de catre persoanele care au aceasta obligatie conform legii;
d) neexecutarea hotarârii judecatoresti prin care s-a dispus reintegrarea în munca a unui salariat;
e) neexecutarea hotarârii judecatoresti privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata;
f) nerespectarea hotarârilor judecatoresti privind stabilirea, plata, actualizarea si recalcularea pensiilor;
g) împiedicarea unei persoane de a folosi, în tot sau în parte, un imobil detinut în baza unei hotarâri judecatoresti, de catre cel caruia îi este opozabila hotarârea, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
h) nerespectarea unei masuri de protectie dispuse în executarea unui ordin european de protectie.
(2) În cazul faptelor prevazute în lit. d)-g), actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.
(3) În cazul faptei prevazute la alin. (1) lit. h), împacarea partilor înlatura raspunderea penala.

Neexecutarea sanctiunilor penale
Art. 288
(1) Sustragerea de la executare ori neexecutarea conform legii a unei pedepse complementare ori accesorii sau a masurii de siguranta prevazute în art. 108 lit. b) si lit. c), de catre persoana fizica fata de care s-au dispus aceste sanctiuni, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(2) Sustragerea de la executarea unei masuri educative privative de libertate prin parasirea fara drept a centrului educativ sau a centrului de detentie ori prin neprezentarea dupa expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(3) Neexecutarea, de catre mandatar sau administrator, a pedepselor complementare aplicate unei persoane juridice dintre cele prevazute în art. 141 se pedepseste cu amenda.

Cumpararea de influenta
Art. 292
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar public, pentru a-l determina pe acesta sa îndeplineasca, sa nu îndeplineasca, sa urgenteze ori sa întârzie îndeplinirea unui act ce intra în îndatoririle sale de serviciu sau sa îndeplineasca un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta fapta mai înainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, daca au fost date dupa denuntul prevazut în alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscarii, iar daca acestea nu se mai gasesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Fapte savarsite de catre membrii instantelor de arbitraj sau in legatura cu acestia
Art. 293
Dispozitiile art. 289 si art. 290 se aplica în mod corespunzator si persoanelor care, pe baza unui acord de arbitraj, sunt chemate sa pronunte o hotarâre cu privire la un litigiu ce le este dat spre solutionare de catre partile la acest acord, indiferent daca procedura arbitrala se desfasoara în baza legii române ori în baza unei alte legi.

Fapte savarsite de catre functionari straini sau in legatura cu acestia
Art. 294
Prevederile prezentului capitol se aplica în privinta urmatoarelor persoane, daca, prin tratatele internationale la care România este parte, nu se dispune altfel:
a) functionarilor sau persoanelor care îsi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atributii similare în cadrul unei organizatii publice internationale la care România este parte;
b) membrilor adunarilor parlamentare ale organizatiilor internationale la care România este parte;
c) functionarilor sau persoanelor care îsi desfasoara activitatea pe baza unui contract de munca ori altor persoane care exercita atributii similare, în cadrul Uniunii Europene;
d) persoanelor care exercita functii juridice în cadrul instantelor internationale a caror competenta este acceptata de România, precum si functionarilor de la grefele acestor instante;
e) functionarilor unui stat strain;
f) membrilor adunarilor parlamentare sau administrative ale unui stat strain.
g) juratilor din cadrul unor instante straine.

Abuzul in serviciu
Art. 297
(1) Fapta functionarului public care, în exercitarea atributiilor de serviciu, nu îndeplineste un act sau îl îndeplineste în mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta functionarului public care, în exercitarea atributiilor de serviciu, îngradeste exercitarea unui drept al unei persoane ori creeaza pentru aceasta o situatie de inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, sex, orientare sexuala, apartenenta politica, avere, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.

Neglijenta in serviciu
Art. 298
Încalcarea din culpa de catre un functionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasa, daca prin aceasta se cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.

Folosirea functiei pentru favorizarea unor persoane
Art. 301
(1) Fapta functionarului public care, în exercitarea atributiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obtinut un folos patrimonial pentru sine, pentru sotul sau, pentru o ruda ori un afin pâna la gradul II inclusiv se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica pe o perioada de 3 ani.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazurile în care actul sau decizia se refera la urmatoarele situatii:
a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;
b) exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligatii impuse de lege, cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de aceasta.

Divulgarea informatiilor secrete de stat
Art. 303
(1) Divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de stat, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca prin aceasta sunt afectate interesele unei persoane juridice dintre cele prevazute în art. 176, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Detinerea, fara drept, în afara îndatoririlor de serviciu, a unui document ce contine informatii secrete de stat, daca poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevazute în art. 176, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Persoana care detine un document ce contine informatii secrete de stat, care poate afecta activitatea uneia dintre persoanele juridice prevazute în art. 176, nu se pedepseste daca preda de îndata documentul la organul sau institutia emitenta.

Divulgarea informatiilor secrete de serviciu sau nepublice
Art. 304
(1) Divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Divulgarea, fara drept, a unor informatii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care ia cunostinta de acestea, se pedepseste cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda.
(3) Daca, urmare a faptei prevazute în alin. (1) si alin. (2), s-a savârsit o infractiune împotriva investigatorului sub acoperire, a martorului protejat sau a persoanei incluse în Programul de protectie a martorilor, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani, iar daca s-a comis cu intentie o infractiune contra vietii, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani.

Deturnarea de fonduri
Art. 307
(1) Schimbarea destinatiei fondurilor banesti ori a resurselor materiale alocate unei autoritati publice sau institutii publice, fara respectarea prevederilor legale, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor provenite din finantarile obtinute sau garantate din fonduri publice.
(3) Tentativa se pedepseste.

Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane
Art. 308
(1) Dispozitiile art. 289-292, 295, 297-300 si art. 304 privitoare la functionarii publici se aplica în mod corespunzator si faptelor savârsite de catre sau în legatura cu persoanele care exercita, permanent ori temporar, cu sau fara o remuneratie, o însarcinare de orice natura în serviciul unei persoane fizice prevazute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricarei persoane juridice.
(2) În acest caz, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.

Falsificarea de monede
Art. 310
(1) Falsificarea de moneda cu valoare circulatorie se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza falsificarea unei monede, emise de catre autoritatile competente, înainte de punerea oficiala în circulatie a acesteia.
(3) Tentativa se pedepseste.

Punerea in circulatie de valori falsificate sau dobandirea de instrumente de plata fara numerar falsificate
Art. 313
(1) Punerea în circulatie a valorilor falsificate prevazute în art. 310-312, precum si primirea, detinerea sau transmiterea acestora, în vederea punerii lor în circulatie, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse.
(2) Punerea în circulatie a valorilor falsificate prevazute în art. 310-312, savârsita de catre autor sau un participant la infractiunea de falsificare, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse.
(3) Repunerea în circulatie a uneia dintre valorile prevazute în art. 310-312, de catre o persoana care a constatat, ulterior intrarii în posesia acesteia, ca este falsificata, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de falsificare prin care au fost produse, ale carei limite speciale se reduc la jumatate.
(4) Dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin primire, însusire, cumparare sau ca urmare a unei operatiuni precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispozitie în vederea utilizarii frauduloase a unui instrument de plata fara numerar falsificat se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(5) Tentativa se pedepseste.

Detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori
Art. 314
(1) Fabricarea, primirea, detinerea sau transmiterea de instrumente sau materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilor sau titlurilor prevazute în art. 310, art. 311 alin. (1) si art. 312 se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Fabricarea, producerea, primirea, detinerea, transmiterea sau punerea la dispozitie a unui dispozitiv, instrument, unor date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, sau a oricaror alte mijloace cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata fara numerar se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (2) se sanctioneaza si dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin importul, exportul, vânzarea, transportul sau distributia unui dispozitiv, instrument, unor date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, ori a oricaror alte mijloace cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata fara numerar.
(4) Nu se pedepseste persoana care, dupa comiterea vreuneia dintre faptele prevazute la alin. (1) - (3), înainte de descoperirea acestora si înainte de a se fi trecut la savârsirea faptei de falsificare, preda instrumentele, materialele detinute sau orice alte mijloace autoritatilor judiciare ori încunostinteaza aceste autoritati despre existenta lor.

Falsificarea de instrumente oficiale
Art. 317
(1) Falsificarea unui sigiliu, a unei stampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc persoanele prevazute în art. 176 sau persoanele fizice mentionate în art. 175 alin. (2) se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Falsificarea unui sigiliu, a unei stampile sau a unui instrument de marcare de care se folosesc alte persoane decât cele prevazute în alin. (1) se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(3) Tentativa se pedepseste.

Falsul in inscrisuri sub semnatura privata
Art. 322
(1) Falsificarea unui înscris sub semnatura privata prin vreunul dintre modurile prevazute în art. 320 sau art. 321, daca faptuitorul foloseste înscrisul falsificat ori îl încredinteaza altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Tentativa se pedepseste.

Uzul de fals
Art. 323
Folosirea unui înscris oficial ori sub semnatura privata, cunoscând ca este fals, în vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, când înscrisul este oficial, si cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, când înscrisul este sub semnatura privata.

Falsul informatic
Art. 325
Fapta de a introduce, modifica sau sterge, fara drept, date informatice ori de a restrictiona, fara drept, accesul la aceste date, rezultând date necorespunzatoare adevarului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecinte juridice, constituie infractiune si se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Falsul in declaratii
Art. 326
(1) Declararea necorespunzatoare a adevarului, facuta unei persoane dintre cele prevazute în art. 175 sau unei unitati în care aceasta îsi desfasoara activitatea în vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurarilor, declaratia facuta serveste la producerea acelei consecinte, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prevazuta la alin. (1), savârsita pentru a ascunde existenta unui risc privind infectarea cu o boala infectocontagioasa, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.

Punerea in circulatie sau conducerea unui vehicul neinmatriculat
Art. 334
(1) Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai neînmatriculat sau neînregistrat, potrivit legii, se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
(2) Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau a unui tramvai cu numar fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amenda.
(3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu numar fals de înmatriculare sau înregistrare se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carei placute cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat, care nu are drept de circulatie în România, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.

Conducerea unui vehicul fara permis de conducere
Art. 335
(1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al carei permis i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si persoana care încredinteaza un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care stie ca se afla în una dintre situatiile prevazute în alin. (1) sau alin. (2) sau sub influenta alcoolului ori a unor substante psihoactive.

Parasirea locului accidentului ori modificarea sau stergerea urmelor acestuia
Art. 338
(1) Parasirea locului accidentului, fara încuviintarea politiei sau a procurorului care efectueaza cercetarea locului faptei, de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de catre examinatorul autoritatii competente, aflat în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulatie, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si fapta oricarei persoane de a modifica starea locului sau de a sterge urmele accidentului de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, fara acordul echipei de cercetare la fata locului.
(3) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului când:
a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
b) conducatorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport, transporta el însusi persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara în masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, daca se înapoiaza imediat la locul accidentului;
c) conducatorul autovehiculului cu regim de circulatie prioritara anunta de îndata politia, iar dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;
d) victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.

Efectuarea de lucrari neautorizate in zona drumului public
Art. 341
(1) Efectuarea unor lucrari de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public ori de amenajare a accesului rutier la drumul public, fara autorizatie de constructie eliberata în conditiile legii ori cu încalcarea conditiilor stabilite în autorizatie, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare în zona drumului, fara autorizatie de constructie eliberata în conditiile legii ori cu încalcarea conditiilor stabilite în autorizatie, daca prin aceasta se creeaza un pericol pentru siguranta circulatiei, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(3) Persoana autorizata de administratorul caii ferate care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Cu pedeapsa prevazuta în alin. (3) se sanctioneaza si persoana autorizata de catre administratorul unui drum public sau executantul unei lucrari pe partea carosabila, care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie.

Nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive
Art. 345
(1) Primirea, detinerea, folosirea, cedarea, modificarea, înstrainarea, dispersarea, expunerea, productia, procesarea, manipularea, depozitarea intermediara, importul, exportul ori depozitarea finala, transportul sau deturnarea materialelor nucleare ori a altor materii radioactive, precum si orice operatie privind circulatia acestora, fara drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Sustragerea materialelor nucleare sau a altor materii radioactive se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute la alin. (1) si (2) au pus în pericol alte persoane sau bunuri, au produs vatamarea corporala a uneia ori mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) În cazul în care faptele prevazute la alin. (1) si (2) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(5) Daca faptele prevazute la alin. (1), (3) si (4) au fost savârsite din culpa, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin exceptie de la dispozitiile art. 137 alin. (2), în cazul infractiunii prevazute în prezentul articol, suma corespunzatoare unei zile-amenda pentru persoana juridica este cuprinsa între 500 lei si 25.000 lei.

Nerespectarea regimului materiilor explozive
Art. 346
(1) Producerea, experimentarea, prelucrarea, detinerea, transportul ori folosirea materiilor explozive sau orice alte operatiuni privind circulatia acestora, fara drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Sustragerea materiilor explozive se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Când faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) privesc o cantitate mai mare de 1 kg echivalent trotil sau când cantitatea exploziva este însotita de materiale de initiere, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) În cazul în care faptele prevazute în alin. (1) - (3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Neluarea masurilor legale de securitate si sanatate in munca
Art. 349
(1) Neluarea vreuneia dintre masurile legale de securitate si sanatate în munca de catre persoana care avea îndatorirea de a lua aceste masuri, daca se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de munca sau de îmbolnavire profesionala, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Fapta prevazuta în alin. (1) savârsita din culpa se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Omisiunea declararii unor informatii
Art. 3521
Omisiunea persoanei de a divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevazute în art. 175 sau unei unitati în care acestea îsi desfasoara activitatea unele informatii esentiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoana infectata cu o boala infectocontagioasa se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Contaminarea venerica
Art. 353
(1) Transmiterea unei boli venerice, prin raport sexual sau alte acte sexuale, de catre o persoana care stie ca sufera de o astfel de boala, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Instanta de judecata va dispune masura de siguranta a obligarii la tratament medical.

Infectarea apei
Art. 356
(1) Infectarea prin orice mijloace a surselor sau retelelor de apa, daca apa devine daunatoare sanatatii oamenilor, animalelor sau plantelor, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta este savârsita din culpa, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amenda.
(3) Prin exceptie de la dispozitiile art. 137 alin. (2), în cazul infractiunii prevazute în prezentul articol, suma corespunzatoare unei zile-amenda pentru persoana juridica este cuprinsa între 500 lei si 25.000 lei.
(4) Tentativa se pedepseste.

Constituirea unui grup infractional organizat
Art. 367
(1) Initierea sau constituirea unui grup infractional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice forma, a unui astfel de grup se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Când infractiunea care intra în scopul grupului infractional organizat este sanctionata de lege cu pedeapsa detentiunii pe viata sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(3) Daca faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2) au fost urmate de savârsirea unei infractiuni, se aplica regulile privind concursul de infractiuni.
(4) Nu se pedepsesc persoanele care au comis faptele prevazute în alin. (1) si alin. (2), daca denunta autoritatilor grupul infractional organizat, înainte ca acesta sa fi fost descoperit si sa se fi început savârsirea vreuneia dintre infractiunile care intra în scopul grupului.
(5) Daca persoana care a savârsit una dintre faptele prevazute în alin. (1) - (3) înlesneste, în cursul urmaririi penale, aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor membri ai unui grup infractional organizat, limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate.
(6) Prin grup infractional organizat se întelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infractiuni.

Incitarea la ura sau discriminare
Art. 369
Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ura sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.

Portul sau folosirea fara drept de obiecte periculoase
Art. 372
(1) Fapta de a purta fara drept, la adunari publice, manifestari culturalsportive, în locuri special amenajate si autorizate pentru distractie ori agrement sau în mijloace de transport în comun:
a) cutitul, pumnalul, boxul sau alte asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, întepare sau lovire;
b) arme neletale care nu sunt supuse autorizarii ori dispozitive pentru socuri electrice;
c) substante iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
(2) Folosirea, fara drept, la adunari publice, manifestari cultural-sportive, în locuri de distractie ori agrement sau în mijloace de transport în comun a obiectelor sau substantelor prevazute în alin. (1) se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Portul, fara drept, al obiectelor sau substantelor prevazute în alin. (1) în sediul autoritatilor publice, institutiilor publice sau al altor persoane juridice de interes public ori în spatiile rezervate desfasurarii procesului electoral se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.

Bigamia
Art. 376
(1) Încheierea unei noi casatorii de catre o persoana casatorita se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Persoana necasatorita care încheie o casatorie cu o persoana pe care o stie casatorita se pedepseste cu închisoare de la o luna la un an sau cu amenda.

Abandonul de familie
Art. 378
(1) Savârsirea de catre persoana care are obligatia legala de întretinere, fata de cel îndreptatit la întretinere, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunându-l la suferinte fizice sau morale;
b) neîndeplinirea, cu rea-credinta, a obligatiei de întretinere prevazute de lege;
c) neplata, cu rea-credinta, timp de 3 luni, a pensiei de întretinere stabilite pe cale judecatoreasca, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza neexecutarea, cu rea-credinta, de catre cel condamnat a prestatiilor periodice stabilite prin hotarâre judecatoreasca, în favoarea persoanelor îndreptatite la întretinere din partea victimei infractiunii.
(3) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.
(4) Fapta nu se pedepseste daca, înainte de terminarea urmaririi penale, inculpatul îsi îndeplineste obligatiile.
(5) Daca, pâna la ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare, inculpatul îsi îndeplineste obligatiile, instanta dispune, dupa caz, amânarea aplicarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, chiar daca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta.

Impiedicarea exercitarii libertatii religioase
Art. 381
(1) Împiedicarea sau tulburarea liberei exercitari a ritualului unui cult religios, care este organizat si functioneaza potrivit legii, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Obligarea unei persoane, prin constrângere, sa participe la serviciile religioase ale unui cult ori sa îndeplineasca un act religios legat de exercitarea unui cult se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amenda.
(3) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza obligarea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa îndeplineasca un act interzis de cultul, organizat potrivit legii, caruia îi apartine.
(4) Actiunea penala se pune în miscare la plângerea prealabila a persoanei vatamate.

Profanarea de cadavre sau morminte
Art. 383
(1) Sustragerea, distrugerea sau profanarea unui cadavru ori a cenusii rezultate din incinerarea acestuia se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unei urne funerare sau a unui monument funerar se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Coruperea alegatorilor
Art. 386
(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze o anumita lista de candidati ori un anumit candidat se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Nu intra în categoria bunurilor prevazute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolica, inscriptionate cu însemnele unei formatiuni politice.

Frauda la vot
Art. 387
(1) Fapta persoanei care voteaza:
a) fara a avea acest drept;
b) de doua sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urna a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegator se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza utilizarea unei carti de alegator sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Tradarea
Art. 394
Fapta cetateanului român de a intra în legatura cu o putere sau cu o organizatie straina ori cu agenti ai acestora, în scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului, prin:
a) provocare de razboi contra tarii sau de înlesnire a ocupatiei militare straine;
b) subminare economica, politica sau a capacitatii de aparare a statului;
c) aservire fata de o putere sau organizatie straina;
d) ajutarea unei puteri sau organizatii straine pentru desfasurarea unei activitati ostile împotriva securitatii nationale, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Tradarea prin transmitere de informatii secrete de stat
Art. 395
Transmiterea de informatii secrete de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, precum si procurarea ori detinerea de documente sau date ce constituie informatii secrete de stat de catre cei care nu au calitatea de a le cunoaste, în scopul transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, savârsite de un cetatean român, se pedepsesc cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Atentatul care pune in pericol securitatea nationala
Art. 401
Atentatul contra vietii savârsit împotriva unei persoane care detine o functie de demnitate publica, daca fapta pune în pericol securitatea nationala, se pedepseste cu detentiune pe viata sau închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Infractiuni contra persoanelor care se bucura de protectie internationala
Art. 408
(1) Atentatul contra vietii savârsit împotriva reprezentantului unui stat strain sau altei persoane care se bucura de protectie în conformitate cu conventiile internationale, aflata în misiune oficiala în România, se pedepseste cu detentiune pe viata sau închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Infractiunile intentionate contra integritatii corporale, sanatatii sau libertatii, savârsite împotriva unei persoane dintre cele mentionate în alin. (1), se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta savârsita, ale carei limite speciale se majoreaza cu jumatate.

Nedenuntarea unor infractiuni contra securitatii nationale
Art. 410
(1) Fapta persoanei care, luând cunostinta despre pregatirea sau comiterea vreuneia dintre infractiunile prevazute în art. 394-397, art. 399-403 si art. 406-409, nu înstiinteaza de îndata autoritatile se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Nedenuntarea savârsita de un membru de familie nu se pedepseste.
(3) Nu se pedepseste persoana care, înainte de punerea în miscare a actiunii penale împotriva unei persoane pentru savârsirea faptei nedenuntate, încunostinteaza autoritatile competente despre aceasta sau care, chiar dupa punerea în miscare a actiunii penale, a înlesnit tragerea la raspundere penala a autorului si a participantilor.

Constrangerea superiorului
Art. 418
(1) Constrângerea, prin orice mijloace, a superiorului de catre inferior sau a sefului de catre subordonat, la încalcarea îndatoririlor de serviciu se pedepseste cu închisoarea de la unu la 3 ani.
(2) Fapta prevazuta în alin. (1) savârsita de 2 sau mai multi militari împreuna ori în fata trupei adunate sau prin folosirea unei arme se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) În timp de razboi fapta prevazuta în alin. (1) se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani, iar fapta prevazuta în alin. (2) se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 12 ani.

Parasirea campului de lupta
Art. 422
Parasirea câmpului de lupta sau refuzul de a actiona, savârsite în timpul luptei, ori predarea în captivitate sau savârsirea altor asemenea fapte de natura a servi cauzei inamicului se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Parasirea navei
Art. 424
(1) Parasirea unei nave militare în caz de naufragiu de catre comandant, înainte de a-si fi exercitat pâna la capat îndatoririle de serviciu, precum si de catre orice alte persoane ce fac parte din echipajul navei, fara ordinul comandantului, se pedepseste cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Daca fapta este savârsita în timp de razboi, pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Parasirea comenzii
Art. 425
(1) Parasirea comenzii de catre comandantul unei nave militare sau al unei grupari de nave militare, în situatii care ar fi putut periclita nava militara sau navele militare ori echipajul acestora, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) În cazul în care parasirea comenzii s-a savârsit în timpul luptei, de catre comandantul unei nave militare sau al unei grupari de nave militare, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Neluarea masurilor necesare in operatiunile navale
Art. 426
Fapta comandantului unei nave militare sau grupari de nave militare care, fara a fi fost oprit prin vreun ordin sau fara a fi fost împiedicat de misiunea speciala pe care o avea:
a) nu ia masurile necesare sa atace, sa lupte împotriva inamicului, sa ajute o nava a statului român sau a unei tari aliate, urmarita de inamic ori angajata în lupta;
b) nu ia masurile necesare pentru a distruge un convoi inamic;
c) nu urmareste navele de razboi sau comerciale ale inamicului se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Coborarea pavilionului
Art. 427
Coborârea pavilionului în timpul luptei, în scopul de a servi cauza inamicului, savârsita de catre comandantul unei nave militare sau al unei grupari de nave militare, precum si de catre orice alta persoana ambarcata, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Coliziunea
Art. 428
(1) Fapta comandantului unei nave militare sau a oricarei persoane aflate la bordul navei, care a produs o coliziune sau punerea pe uscat a navei, daca fapta a avut ca urmare avarierea grava a acesteia, se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) În cazul în care fapta prevazuta în alin. (1) a fost savârsita din culpa, pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(3) Fapta prevazuta în alin. (1) savârsita în timp de razboi, pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta, se pedepseste cu închisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Agresiunea impotriva santinelei
Art. 433
(1) Fapta persoanei care ameninta sau loveste santinela sau militarul aflat în serviciu de interventie, însotire sau de securitate se pedepseste cu închisoarea de la unu la 3 ani.
(2) Daca fapta este savârsita prin folosirea unei arme sau de doua sau mai multe persoane împreuna, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Genocidul
Art. 438
(1) Savârsirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup national, etnic, rasial sau religios, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) uciderea de membri ai grupului;
b) vatamarea integritatii fizice sau mintale a unor membri ai grupului;
c) supunerea grupului la conditii de existenta de natura sa duca la distrugerea fizica, totala sau partiala, a acestuia;
d) impunerea de masuri vizând împiedicarea nasterilor în cadrul grupului;
e) transferul fortat de copii apartinând unui grup în alt grup, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Daca faptele prevazute în alin. (1) sunt savârsite în timp de razboi, pedeapsa este detentiunea pe viata.
(3) Întelegerea în vederea savârsirii infractiunii de genocid se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Incitarea la savârsirea infractiunii de genocid, comisa în mod direct, în public, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Infractiuni de razboi contra persoanelor
Art. 440
(1) Savârsirea, în cadrul unui conflict armat, cu sau fara caracter international, asupra uneia sau mai multor persoane protejate de dreptul international umanitar, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) uciderea;
b) luarea de ostatici;
c) aplicarea de tratamente cu cruzime sau inumane, cauzându-i vatamari ale integritatii fizice sau psihice ori suferinte fizice sau psihice grave, în special prin tortura sau mutilare;
d) violul sau agresiunea sexuala, constrângerea la prostitutie, sterilizarea fortata sau detentia ilegala a unei femei ramase gravida în mod fortat, în scopul modificarii compozitiei etnice a unei populatii;
e) deportarea sau transferarea fortata, cu încalcarea regulilor generale de drept international, a unor persoane aflate în mod legal pe un anumit teritoriu, prin expulzarea acestora spre un alt stat sau un alt teritoriu ori prin folosirea altor masuri de constrângere;
f) aplicarea sau executarea unei pedepse severe, în special pedeapsa cu moartea sau o pedeapsa privativa de libertate, împotriva unei persoane care nu a fost judecata în cadrul unei proceduri legale si impartiale, care sa ofere garantiile impuse de dreptul international;
g) expunerea unei persoane la un pericol de moarte sau atingere grava adusa sanatatii prin:
1. efectuarea asupra acesteia de experiente cu privire la care ea nu a consimtit în mod voluntar, expres si prealabil sau care nu sunt necesare pentru sanatatea acesteia ori nu sunt efectuate în interesul sau;
2. prelevarea de tesuturi sau organe de la aceasta în scopul transplantului, cu exceptia prelevarii de sânge sau piele efectuate în scop terapeutic, în conformitate cu principiile medicale general recunoscute si cu consimtamântul voluntar, expres si prealabil al persoanei;
3. supunerea acesteia la metode de tratament nerecunoscute medical, fara ca acestea sa fie necesare pentru sanatatea persoanei si fara ca ea sa fi consimtit, în mod voluntar, expres si prealabil;
h) supunerea unei persoane la un tratament degradant, se pedepseste cu detentiune pe viata sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza recrutarea sau încorporarea minorilor care nu au împlinit vârsta de 15 ani în fortele armate sau în grupuri armate, precum si determinarea acestora, prin orice mijloace, sa participe activ la ostilitati.
(3) Ranirea, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international, a unui membru al fortelor armate inamice sau a unui combatant al partii inamice, dupa ce acesta s-a predat fara conditii sau care a fost scos din lupta în orice mod, se pedepseste cu închisoarea de la 5 la 12 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(4) Savârsirea, în cadrul unui conflict armat cu caracter international, a uneia dintre urmatoarele fapte:
a) mentinerea ilegala în detentie sau întârzierea nejustificata a repatrierii uneia sau mai multor persoane dintre cele prevazute în alin. (5) lit. a);
b) transferarea, în mod direct sau indirect, de catre un agent al puterii ocupante, a unei parti a populatiei civile careia el îi apartine, în teritoriul ocupat;
c) constrângerea, prin violenta sau amenintare, a uneia sau mai multor persoane dintre cele prevazute în alin. (5) lit. a) sa serveasca în fortele armate ale inamicului;
d) constrângerea resortisantilor puterii inamice sa ia parte la operatiunile de razboi îndreptate împotriva tarii lor, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(5) Persoanele protejate de dreptul international umanitar sunt:
a) într-un conflict armat cu caracter international: persoanele protejate în sensul Conventiilor de la Geneva din 12 august 1949 si al Protocolului Aditional I din 8 iunie 1977, în special ranitii, bolnavii, naufragiatii, prizonierii de razboi si civilii;
b) într-un conflict armat fara caracter international: ranitii, bolnavii, naufragiatii si persoanele care nu participa direct la ostilitati si care se gasesc sub puterea partii inamice;
c) într-un conflict armat cu sau fara caracter international: membrii fortelor armate si combatantii partii inamice, care au depus armele sau care, din orice alta cauza, nu se mai pot apara si care nu se afla sub puterea partii inamice.

Infractiuni de razboi contra proprietatii si altor drepturi
Art. 441
(1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat, cu sau fara caracter international, jefuieste sau, cu încalcarea dreptului international si fara ca aceasta sa fie justificata de necesitati militare, distruge, îsi însuseste sau rechizitioneaza bunuri ale partii inamice, aflate sub puterea partii careia îi apartine faptuitorul, se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Declararea, în cadrul unui conflict armat cu caracter international, ca fiind stinse, suspendate sau inadmisibile în justitie drepturile si actiunile tuturor resortisantilor partii inamice sau ale unei parti importante a acestora se pedepseste cu închisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Infractiuni de razboi contra operatiunilor umanitare si emblemelor
Art. 442
(1) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international:
a) declanseaza un atac împotriva personalului, instalatiilor, materialului, unitatilor sau vehiculelor care participa la o misiune de ajutor umanitar ori la o misiune de mentinere a pacii, conform Cartei Natiunilor Unite, si care se bucura de protectia pe care dreptul international umanitar o garanteaza civililor sau bunurilor cu caracter civil;
b) declanseaza un atac împotriva personalului, cladirilor, unitatilor sanitare sau mijloacelor de transport sanitare, care utilizeaza semnele distinctive prevazute de Conventiile de la Geneva, în conformitate cu dispozitiile dreptului international umanitar, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.
(2) Fapta persoanei care, în cadrul unui conflict armat cu sau fara caracter international, utilizeaza fara drept semnele distinctive prevazute de Conventiile de la Geneva, steagul de parlamentare, drapelul, insignele militare sau uniforma inamicului ori ale Organizatiei Natiunilor Unite, cauzând astfel moartea sau vatamarea corporala a uneia sau mai multor persoane, se pedepseste cu închisoarea de la 7 la 15 ani si interzicerea exercitarii unor drepturi.

Introdus de Legea nr. 207/2021
Art. 250^1
(1) Detinerea în vederea utilizarii frauduloase a unui instrument de plata fara numerar însusit prin savârsirea uneia dintre faptele prevazute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239, art. 243, art. 244 si art. 295 se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin primire, însusire, cumparare sau ca urmare a unei operatiuni precum transferul, importul, exportul, vânzarea, transportul, distribuirea sau punerea la dispozitie în vederea utilizarii frauduloase a unui instrument de plata fara numerar obtinut prin savârsirea uneia dintre faptele prevazute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239, art. 243, art. 244 si art. 295 se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(3) Fabricarea, producerea, primirea, detinerea, transmiterea sau punerea la dispozitie a unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware sau software, ori a oricaror alte mijloace, cu scopul de a servi la însusirea unui instrument de plata fara numerar prin savârsirea uneia dintre faptele prevazute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239, art. 243, art. 244 si art. 295, se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin. (3) se sanctioneaza si dobândirea pentru sine sau pentru altul, inclusiv prin importul, exportul, vânzarea, transportul sau distributia unui dispozitiv, instrument, date informatice, echipamente, inclusiv hardware ori software, sau a oricaror alte mijloace cu scopul de a servi la însusirea unui instrument de plata fara numerar prin savârsirea uneia dintre faptele prevazute la art. 228, art. 229, art. 233-236, art. 238, art. 239, art. 243, art. 244 si art. 295.