Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii art. 97-201 Codul de procedura penala 2018

TITLUL IV - Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii

    SECTIUNEA 1  Reguli generale in materia audierii persoanelor
    SECTIUNEA a 2-a Audierea suspectului sau a inculpatului
    SECTIUNEA a 3-a Audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente
    SECTIUNEA a 4-a Audierea martorilor
    SECTIUNEA a 5-a Protectia martorilor
    SECTIUNEA a 6-a Confruntarea

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari


Rezolvati rapid si perfect legal orice problema generata de noile reglementari ce modifica in Codul fiscal 4 argumente solide pentru a va abona la Consilier – Taxe si Impozite pentru Contabili 1 Evitati garantat orice greseala fiscala din contabilitate 2 Va rezolvati rapid toate problemele de fiscalitate 3 Salvati sume importante din...

Oferta Speciala
valabila 48h
    SECTIUNEA 1  Perchezitia domiciliara
    SECTIUNEA a 2-a  Alte forme de perchezitie
    SECTIUNEA a 3-a Ridicarea de obiecte si inscrisuri

    CAP. I - Reguli generale


    ART. 97
    Proba si mijloacele de proba
    (1) Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei si care contribuie la aflarea adevarului in procesul penal.
    (2) Proba se obtine in procesul penal prin urmatoarele mijloace:
    a) declaratiile suspectului sau ale inculpatului;
    b) declaratiile persoanei vatamate;
    c) declaratiile partii civile sau ale partii responsabile civilmente;
    d) declaratiile martorilor;
    e) inscrisuri, rapoarte de expertiza sau constatare, procese-verbale, fotografii, mijloace materiale de proba;
    f) orice alt mijloc de proba care nu este interzis prin lege.
    (3) Procedeul probatoriu este modalitatea legala de obtinere a mijlocului de proba.

    ART. 98
    Obiectul probatiunii
    Constituie obiect al probei:
    a) existenta infractiunii si savarsirea ei de catre inculpat;
    b) faptele privitoare la raspunderea civila, atunci cand exista parte civila;
    c) faptele si imprejurarile de fapt de care depinde aplicarea legii;
    d) orice imprejurare necesara pentru justa solutionare a cauzei.


    ART. 99
    Sarcina probei
    (1) In actiunea penala sarcina probei apartine in principal procurorului, iar in actiunea civila, partii civile ori, dupa caz, procurorului care exercita actiunea civila in cazul in care persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacitate de exercitiu restransa.
    (2) Suspectul sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, nefiind obligat sa isi dovedeasca nevinovatia, si are dreptul de a nu contribui la propria acuzare.
    (3) In procesul penal, persoana vatamata, suspectul si partile au dreptul de a propune organelor judiciare administrarea de probe.


    ART. 100
    Administrarea probelor
    (1) In cursul urmaririi penale, organul de urmarire penala strange si administreaza probe atat in favoarea, cat si in defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere.
    (2) In cursul judecatii, instanta administreaza probe la cererea procurorului, a persoanei vatamate sau a partilor si, in mod subsidiar, din oficiu, atunci cand considera necesar pentru formarea convingerii sale.
    (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulata in cursul urmaririi penale sau in cursul judecatii se admite ori se respinge, motivat, de catre organele judiciare.
    (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci cand:
    a) proba nu este relevanta in raport cu obiectul probatiunii din cauza;
    b) se apreciaza ca pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de proba;
    c) proba nu este necesara, intrucat faptul este notoriu;
    d) proba este imposibil de obtinut;
    e) cererea a fost formulata de o persoana neindreptatita;
    f) administrarea probei este contrara legii.


    ART. 101
    Principiul loialitatii administrarii probelor
    (1) Este oprit a se intrebuinta violente, amenintari ori alte mijloace de constrangere, precum si promisiuni sau indemnuri in scopul de a se obtine probe.
    (2) Nu pot fi folosite metode sau tehnici de ascultare care afecteaza capacitatea persoanei de a-si aminti si de a relata in mod constient si voluntar faptele care constituie obiectul probei. Interdictia se aplica chiar daca persoana ascultata isi da consimtamantul la utilizarea unei asemenea metode sau tehnici de ascultare.
    (3) Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care actioneaza pentru acestea sa provoace o persoana sa savarseasca ori sa continue savarsirea unei fapte penale, in scopul obtinerii unei probe.


    ART. 102
    Excluderea probelor obtinute in mod nelegal
    (1) Probele obtinute prin tortura, precum si probele derivate din acestea nu pot fi folosite in cadrul procesului penal.
    (2) Probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal.
    (3) Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrata determina excluderea probei.

Declarat partial neconstitutional la data de 18/01/2018 prin Decizia nr. 22/2018 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3), art. 345 alin. (3) si art. 346 alin. (4) din Codul de procedura penala (M.Of. partea I nr. 177 din 26/02/2018) CURTEA CONSTITUTIONALA - D E C I D E:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 102 alin. (3) din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de Ionut Damian si Costel Simion in Dosarul nr. 11.523/63/2015 al Tribunalului Dolj Sectia penala si pentru cauze cu minori si constata ca acestea sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "excluderea probei", din cuprinsul lor, se intelege si eliminarea mijloacelor de proba din dosarul cauzei.
    (4) Probele derivate se exclud daca au fost obtinute in mod direct din probele obtinute in mod nelegal si nu puteau fi obtinute in alt mod.
    (5) Abrogat.

    ART. 103
    Aprecierea probelor
    (1) Probele nu au o valoare dinainte stabilita prin lege si sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare in urma evaluarii tuturor probelor administrate in cauza.
    (2) In luarea deciziei asupra existentei infractiunii si a vinovatiei inculpatului instanta hotaraste motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci cand instanta are convingerea ca acuzatia a fost dovedita dincolo de orice indoiala rezonabila.
    (3) Hotararea de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei nu se poate intemeia in masura determinanta pe declaratiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejati.
 

    CAP. II - Audierea persoanelor

    SECTIUNEA 1  Reguli generale in materia audierii persoanelor

    ART. 104
    Persoanele audiate in cursul procesului penal
    In cursul procesului penal, in conditiile prevazute de lege, pot fi audiate urmatoarele persoane: suspectul, inculpatul, persoana vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente, martorii si expertii.


    ART. 105
    Audierea prin interpret
    (1) Ori de cate ori persoana audiata nu intelege, nu vorbeste sau nu se exprima bine in limba romana, audierea se face prin interpret. Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau ales de parti ori persoana vatamata, dintre interpretii autorizati, potrivit legii.
    (2) In mod exceptional, in situatia in care se impune luarea urgenta a unei masuri procesuale sau daca nu se poate asigura un interpret autorizat, audierea poate avea loc in prezenta oricarei persoane care poate comunica cu cel ascultat, organul judiciar avand insa obligatia de a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este posibila.
    (3) Daca persoana audiata este surda, muta sau surdo-muta, audierea se face cu participarea unei persoane care are capacitatea de a comunica prin limbajul special. In aceasta situatie comunicarea se poate face si in scris.
    (4) In cazuri exceptionale, daca nu este prezenta o persoana autorizata care poate comunica prin limbajul special, iar comunicarea nu se poate realiza in scris, audierea persoanelor prevazute la alin. (3) se va face cu ajutorul oricarei persoane care are aptitudini de comunicare, dispozitiile alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.

    ART. 106
    Reguli speciale privind ascultarea
    (1) Daca, in timpul audierii unei persoane, aceasta prezinta semne vizibile de oboseala excesiva sau simptomele unei boli care ii afecteaza capacitatea fizica ori psihica de a participa la ascultare, organul judiciar dispune intreruperea ascultarii si, daca este cazul, ia masuri pentru ca persoana sa fie consultata de un medic.
   (2) Persoana aflata in detentie poate fi audiata la locul de detinere prin videoconferinta, in cazuri exceptionale si daca organul judiciar apreciaza ca aceasta nu aduce atingere bunei desfasurari a procesului ori drepturilor si intereselor partilor.
   (3) In cazul prevazut la alin. (2), daca persoana audiata se afla in vreuna dintre situatiile prevazute la art. 90, ascultarea nu poate avea loc decat in prezenta avocatului la locul de detinere.

    SECTIUNEA a 2-a  Audierea suspectului sau a inculpatului

    ART. 107
    Intrebarile privind persoana suspectului sau a inculpatului
    (1) La inceputul primei audieri, organul judiciar adreseaza intrebari suspectului sau inculpatului cu privire la nume, prenume, porecla, data si locul nasterii, codul numeric personal, numele si prenumele parintilor, cetatenia, starea civila, situatia militara, studiile, profesia ori ocupatia, locul de munca, domiciliul si adresa unde locuieste efectiv si adresa la care doreste sa ii fie comunicate actele de procedura, antecedentele penale sau daca impotriva sa se desfasoara un alt proces penal, daca solicita un interpret in cazul in care nu vorbeste sau nu intelege limba romana ori nu se poate exprima, precum si cu privire la orice alte date pentru stabilirea situatiei sale personale.
    (2) Intrebarile prevazute la alin. (1) se repeta la audierile ulterioare doar atunci cand organul judiciar considera necesar.


    ART. 108
    Comunicarea drepturilor si a obligatiilor
    (1) Organul judiciar comunica suspectului sau inculpatului calitatea in care este audiat, fapta prevazuta de legea penala pentru savarsirea careia este suspectat sau pentru care a fost pusa in miscare actiunea penala si incadrarea juridica a acesteia.
    (2) Suspectului sau inculpatului i se aduc la cunostinta drepturile prevazute la art. 83, precum si urmatoarele obligatii:
    a) obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, atragandu-i-se atentia ca, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, se poate emite mandat de aducere impotriva sa, iar in cazul sustragerii, judecatorul poate dispune arestarea sa preventiva;
    b) obligatia de a comunica in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atragandu-i-se atentia ca, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, citatiile si orice alte acte comunicate la prima adresa raman valabile si se considera ca le-a luat la cunostinta.
    (3) In cursul urmaririi penale, inainte de prima audiere a suspectului sau inculpatului, i se aduc la cunostinta drepturile si obligatiile prevazute la alin. (2). Aceste drepturi si obligatii i se comunica si in scris, sub semnatura, iar in cazul in care nu poate ori refuza sa semneze, se va incheia un proces-verbal.
    (4) Organul judiciar trebuie sa aduca la cunostinta inculpatului posibilitatea incheierii, in cursul urmaririi penale, a unui acord, ca urmare a recunoasterii vinovatiei, iar in cursul judecatii posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevazute de lege, ca urmare a recunoasterii invinuirii.

    ART. 109
    Modul de ascultare
    (1) Dupa indeplinirea dispozitiilor art. 107 si 108, suspectul sau inculpatul este lasat sa declare tot ceea ce doreste referitor la fapta prevazuta de legea penala care i-a fost comunicata, dupa care i se pot pune intrebari.
    (2) Suspectul sau inculpatul are dreptul sa se consulte cu avocatul atat inainte, cat si in cursul audierii, iar organul judiciar, cand considera necesar, poate permite acestuia sa utilizeze insemnari si notite proprii.
    (3) In cursul audierii, suspectul sau inculpatul isi poate exercita dreptul la tacere cu privire la oricare dintre faptele ori imprejurarile despre care este intrebat.

    ART. 110
    Consemnarea declaratiilor
    (1) Declaratiile suspectului sau inculpatului se consemneaza in scris. In declaratie se consemneaza intrebarile adresate pe parcursul ascultarii, mentionandu-se cine le-a formulat, si se mentioneaza de fiecare data ora inceperii si ora incheierii ascultarii.
    (2) Daca este de acord cu continutul declaratiei scrise, suspectul sau inculpatul o semneaza. Daca suspectul sau inculpatul are de facut completari, rectificari ori precizari, acestea sunt indicate in finalul declaratiei, fiind urmate de semnatura suspectului sau a inculpatului.
    (3) Cand suspectul sau inculpatul nu poate sau refuza sa semneze, organul judiciar consemneaza acest lucru in declaratia scrisa.
    (4) Declaratia scrisa este semnata si de organul de urmarire penala care a procedat la audierea suspectului sau a inculpatului, de judecatorul de drepturi si libertati ori de presedintele completului de judecata si de grefier, de avocatul suspectului, inculpatului, al persoanei vatamate, partii civile sau partii responsabile civilmente, daca acestia au fost prezenti, precum si de interpret cand declaratia a fost luata printr-un interpret.
    (5) In cursul urmaririi penale, audierea suspectului sau inculpatului se inregistreaza cu mijloace tehnice audio sau audiovideo. Atunci cand inregistrarea nu este posibila, acest lucru se consemneaza in declaratia suspectului sau inculpatului, cu indicarea concreta a motivului pentru care inregistrarea nu a fost posibila.

    SECTIUNEA a 3-a  Audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente

    ART. 111
    Modul de audiere a persoanei vatamate
    (1) La inceputul primei audieri, organul judiciar adreseaza persoanei vatamate intrebarile prevazute la art. 107, care se aplica in mod corespunzator.
    (2) Persoanei vatamate i se aduc la cunostinta urmatoarele drepturi si obligatii:
    a) dreptul de a fi asistata de avocat, iar in cazurile de asistenta obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
    b) dreptul de a apela la un mediator in cazurile permise de lege;
    c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a pune concluzii, in conditiile prevazute de lege;
    d) dreptul de a fi incunostintata cu privire la desfasurarea procedurii, dreptul de a formula plangere prealabila, precum si dreptul de a se constitui parte civila;
    e) obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare;
    f) obligatia de a comunica orice schimbare de adresa;
    g) abrogata;
    (3) Dispozitiile art. 109 alin. (1) si (2) si ale art. 110 se aplica in mod corespunzator.
    (4) In cursul urmaririi penale, audierea persoanei vatamate se inregistreaza prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, atunci cand organul de urmarire penala considera necesar sau atunci cand persoana vatamata a solicitat aceasta in mod expres, iar inregistrarea este posibila.
    (5) Persoanei vatamate i se aduce la cunostinta cu ocazia primei audieri faptul ca, in cazul in care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsa privativa de libertate, aceasta poate sa fie informata cu privire la punerea acestuia in libertate in orice mod.

(6) In cazul persoanelor vatamate pentru care a fost stabilita in conditiile legii existenta unor nevoi specifice de protectie, organul judiciar poate dispune una sau mai multe dintre urmatoarele masuri, atunci cand este posibil si cand acesta apreciaza ca nu se aduce atingere bunei desfasurari a procesului ori drepturilor si intereselor partilor:

a) audierea acestora in incinte concepute sau adaptate acestui scop;

b) audierea acestora prin intermediul sau in prezenta unui psiholog sau a altui specialist in consilierea victimelor; c) audierea acestora, cat si eventuala lor reaudiere se realizeaza de aceeasi persoana, daca acest lucru este posibil si daca organul judiciar apreciaza ca aceasta nu aduce atingere bunei desfasurari a procesului ori drepturilor si intereselor partilor.

(7) Audierea de catre organele de cercetare penala a persoanelor vatamate care au fost victime ale infractiunii de violenta in familie, prevazuta de art. 199 din Codul penal, ale infractiunilor de viol, agresiune sexuala, act sexual cu un minor si corupere sexuala a minorilor, prevazute la art. 218-221 din Codul penal, ale infractiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevazuta la art. 197 din Codul penal, hartuire, prevazuta de art. 208 din Codul penal, si hartuire sexuala, prevazuta de art. 223 din Codul penal, precum si in alte cazuri in care, din cauza imprejurarilor comiterii faptei, acest lucru se apreciaza ca fiind necesar, se efectueaza numai de catre o persoana de acelasi sex cu persoana vatamata, la cererea acesteia, cu exceptia cazului cand organul judiciar apreciaza ca aceasta aduce atingere bunei desfasurari a procesului ori drepturilor si intereselor partilor.

(8) Daca persoana vatamata este minor, inregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio sau audiovideo este obligatorie in toate cazurile. Atunci cand inregistrarea nu este posibila, acest lucru se consemneaza in declaratia persoanei vatamate, cu indicarea concreta a motivului pentru care inregistrarea nu a fost posibila.

(9) Audierea persoanei vatamate de catre organul judiciar care a inregistrat o plangere cu privire la savarsirea unei infractiuni se desfasoara de indata, iar, daca acest lucru nu este posibil, se va realiza ulterior depunerii plangerii, fara intarzieri nejustificate. (10) Declaratia data de persoana vatamata in conditiile alin. (9) constituie mijloc de proba chiar daca a fost administrata inainte de inceperea urmaririi penale. 


    ART. 112
    Modul de audiere a partii civile si a partii responsabile civilmente
    (1) Audierea partii civile si a partii responsabile civilmente se face potrivit dispozitiilor art. 111 alin. (1), (3) si (4), care se aplica in mod corespunzator.
    (2) Partii civile, precum si partii responsabile civilmente li se aduc la cunostinta urmatoarele drepturi:
    a) dreptul de a fi asistate de avocat, iar in cazurile de asistenta obligatorie, dreptul de a li se desemna un avocat din oficiu;
    b) dreptul de a apela la un mediator in cazurile permise de lege;
    c) dreptul de a propune administrarea de probe, de a ridica exceptii si de a pune concluzii in legatura cu solutionarea laturii civile a cauzei, in conditiile prevazute de lege.


    ART. 113
    Protectia persoanei vatamate si a partii civile
    (1) Atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege referitoare la statutul de martor amenintat sau vulnerabil ori pentru protectia vietii private sau a demnitatii, organul de urmarire penala poate dispune fata de persoana vatamata ori fata de partea civila masurile de protectie prevazute la art. 125-130, care se aplica in mod corespunzator.

(2) Sunt prezumate vulnerabile victimele copii, victimele care sunt in relatie de dependenta fata de autorul infractiunii, victimele terorismului, ale criminalitatii organizate, ale traficului de persoane, ale violentei in cadrul relatiilor apropiate, ale violentei sexuale sau ale exploatarii, victimele infractiunilor savarsite din ura si victimele afectate de o infractiune din cauza prejudecatilor sau din motive de discriminare care ar putea avea legatura in special cu caracteristicile lor personale, victimele cu dizabilitati, precum si victimele care au suferit un prejudiciu considerabil ca urmare a gravitatii infractiunii.

(3) Daca persoana vatamata sau partea civila se afla in vreuna dintre situatiile prevazute la alin. (2), organul de urmarire penala ii aduce la cunostinta masurile de protectie care pot fi luate, continutul lor si posibilitatea de a renunta la acestea. Renuntarea persoanei vatamate sau a partii civile la luarea masurilor de protectie se consemneaza in scris si se semneaza de catre aceasta, in prezenta reprezentantului legal, daca este cazul.

(4) Reaudierea persoanei vatamate se face numai daca acest lucru este strict necesar pentru desfasurarea procesului penal.

(5) La audiere, persoana vatamata poate fi insotita, la cererea sa, de catre reprezentantul sau legal si de catre o alta persoana desemnata de catre persoana vatamata, cu exceptia cazului in care organul judiciar decide motivat in sens contrar.

(6) Ori de cate ori organul judiciar nu poate stabili varsta persoanei vatamate si exista motive pentru a se considera ca aceasta este minor, persoana vatamata va fi prezumata a fi minor.



    SECTIUNEA a 4-a  Audierea martorilor

    ART. 114
    Persoanele audiate ca martor
    (1) Poate fi audiata in calitate de martor orice persoana care are cunostinta despre fapte sau imprejurari de fapt care constituie proba in cauza penala.
    (2) Orice persoana citata in calitate de martor are urmatoarele obligatii:
    a) de a se prezenta in fata organului judiciar care a citat-o la locul, ziua si ora aratate in citatie;
    b) de a depune juramant sau declaratie solemna in fata instantei;
    c) de a spune adevarul.
    (3) Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de expert sau de avocat, de mediator ori de reprezentant al uneia dintre parti sau al unui subiect procesual principal, cu privire la faptele si imprejurarile de fapt pe care persoana le-a cunoscut inainte de a dobandi aceasta calitate.
    (4) Pot fi audiate in calitate de martor si persoanele care au intocmit procese-verbale in temeiul art. 61 si 62.


    ART. 115
    Capacitatea de a fi martor
    (1) Orice persoana poate fi citata si audiata in calitate de martor, cu exceptia partilor si a subiectilor procesuali principali.
    (2) Persoanele care se afla intr-o situatie ce pune la indoiala, in mod rezonabil, capacitatea de a fi martor pot fi audiate doar atunci cand organul judiciar constata ca persoana este capabila sa relateze in mod constient fapte si imprejurari de fapt conforme cu realitatea.
    (3) Pentru a decide cu privire la capacitatea unei persoane de a fi martor, organul judiciar dispune, la cerere sau din oficiu, orice examinare necesara, prin mijloacele prevazute de lege.


    ART. 116
    Obiectul si limitele declaratiei martorului
    (1) Martorul este audiat asupra unor fapte sau imprejurari de fapt care constituie obiectul probatiunii in cauza in care a fost citat.
    (2) Audierea martorului poate fi extinsa asupra tuturor imprejurarilor necesare pentru verificarea credibilitatii sale.
    (3) Nu pot face obiectul declaratiei martorului acele fapte sau imprejurari al caror secret ori confidentialitate poate fi opusa prin lege organelor judiciare.
    (4) Faptele sau imprejurarile prevazute la alin. (3) pot face obiectul declaratiei martorului atunci cand autoritatea competenta sau persoana indreptatita isi exprima acordul in acest sens sau atunci cand exista o alta cauza legala de inlaturare a obligatiei de a pastra secretul sau confidentialitatea.
    (5) Abrogat.

    ART. 117
    Persoanele care au dreptul de a refuza sa dea declaratii in calitate de martor
    (1) Au dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor urmatoarele persoane:

Declarat partial neconstitutional la data de 19/09/2017 prin Decizia nr. 562/2017 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 117 alin. (1) lit. a) si lit. b) din Codul de procedura penala (M.Of. partea I nr. 837 din 23/10/2017)

CURTEA CONSTITUTIONALA - D E C I D E:

Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Iovan Scripcariu in Dosarul nr. 2.512/103/2016/a1 al Tribunalului Neamt - Sectia penala si constata ca solutia legislativa cuprinsa in art. 117 alin. (1) lit. a) si lit. b) din Codul de procedura penala, care exclude de la dreptul de a refuza sa fie audiate in calitate de martor persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti, este neconstitutionala.
    a) sotul, ascendentii si descendentii in linie directa, precum si fratii si surorile suspectului sau inculpatului;
    b) persoanele care au avut calitatea de sot al suspectului sau al inculpatului.
    (2) Dupa comunicarea drepturilor si obligatiilor potrivit art. 120, organele judiciare comunica persoanelor prevazute la alin. (1) dreptul de a nu da declaratii in calitate de martor.
    (3) Daca persoanele prevazute la alin. (1) sunt de acord sa dea declaratii, in privinta acestora sunt aplicabile dispozitiile privitoare la drepturile si obligatiile martorilor.
    (4) Persoana care indeplineste una dintre calitatile prevazute la alin. (1) in raport cu unul dintre suspecti sau inculpati este scutita de obligatia de a depune marturie si impotriva celorlalti suspecti sau inculpati, in cazul in care declaratia sa nu poate fi limitata doar la acestia din urma.

    ART. 118
    Dreptul martorului de a nu se acuza
    Declaratia de martor data de o persoana care, in aceeasi cauza, anterior declaratiei a avut sau, ulterior, a dobandit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosita impotriva sa. Organele judiciare au obligatia sa mentioneze, cu ocazia consemnarii declaratiei, calitatea procesuala anterioara.

    ART. 119
    Intrebarile privind persoana martorului
    (1) Dispozitiile art. 107 se aplica in mod corespunzator in cazul audierii martorului.
    (2) Martorului i se comunica obiectul cauzei si apoi este intrebat daca este membru de familie sau fost sot al suspectului, inculpatului, persoanei vatamate ori al celorlalte parti din procesul penal, daca se afla in relatii de prietenie sau de dusmanie cu aceste persoane, precum si daca a suferit vreo paguba in urma savarsirii infractiunii.
    (3) Martorului nu i se adreseaza intrebarile privind persoana sa atunci cand fata de acesta s-a dispus o masura de protectie a datelor de identitate.


    ART. 120
    Comunicarea drepturilor si obligatiilor
    (1) Organul judiciar comunica martorului calitatea in care este audiat si faptele sau imprejurarile de fapt pentru dovedirea carora a fost propus ca martor.
    (2) Martorului i se aduc apoi la cunostinta urmatoarele drepturi si obligatii:
    a) dreptul de a fi supus masurilor de protectie si de a beneficia de restituirea cheltuielilor prilejuite de chemarea in fata organelor judiciare, atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege;
    b) obligatia de a se prezenta la chemarile organelor judiciare, atragandu-i-se atentia ca, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, se poate emite mandat de aducere impotriva sa;
    c) obligatia de a comunica in scris, in termen de 5 zile, orice schimbare a adresei la care este citat, atragandu-i-se atentia ca, in cazul neindeplinirii acestei obligatii, se poate dispune impotriva sa sanctiunea prevazuta de art. 283 alin. (1);
    d) obligatia de a da declaratii conforme cu realitatea, atragandu-i-se atentia ca legea pedepseste infractiunea de marturie mincinoasa.


    ART. 121
    Juramantul si declaratia solemna a martorului
    (1) In cursul urmaririi penale si judecatii, dupa indeplinirea dispozitiilor art. 119 si 120, organul de urmarire penala si presedintele completului solicita martorului depunerea juramantului sau a declaratiei solemne.
    (2) Organul de urmarire penala si presedintele completului il intreaba pe martor daca doreste sa depuna juramant religios sau declaratie solemna.
    (3) Textul juramantului este urmatorul: "Jur ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!". Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba in functie de credinta religioasa a martorului.
    (4) In timpul depunerii juramantului, cu exceptiile impuse de credinta religioasa, martorul tine mana dreapta pe cruce sau pe Biblie.
    (5) In cazul in care martorul alege sa faca o declaratie solemna, textul acesteia este urmatorul: "Ma oblig ca voi spune adevarul si nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu."
    (6) Dispozitiile alin. (1)-(5) se aplica in mod corespunzator in procedura audierii anticipate, in fata judecatorului de drepturi si libertati.

    ART. 122
    Modul de audiere a martorului
    (1) Fiecare martor este audiat separat si fara prezenta altor martori.
    (2) Martorul este lasat sa declare tot ceea ce stie in legatura cu faptele sau imprejurarile de fapt pentru dovedirea carora a fost propus, apoi i se pot adresa intrebari.
    (3) Martorului nu i se pot adresa intrebari privind optiunile politice, ideologice sau religioase ori alte circumstante personale si de familie, cu exceptia cazului in care acestea sunt strict necesare pentru aflarea adevarului in cauza sau pentru verificarea credibilitatii martorului.


    ART. 123
    Consemnarea declaratiilor
    (1) Consemnarea declaratiilor se face potrivit dispozitiilor art. 110, care se aplica in mod corespunzator.
    (2) In cursul urmaririi penale, audierea martorului se inregistreaza prin mijloace tehnice audio sau audiovideo, daca organul de urmarire penala considera necesar sau daca martorul solicita expres aceasta si inregistrarea este posibila.


    ART. 124
    Cazurile speciale de audiere a martorului
    (1) Audierea martorului minor in varsta de pana la 14 ani are loc in prezenta unuia dintre parinti, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului institutiei careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare.
    (2) Daca persoanele aratate la alin. (1) nu pot fi prezente sau au calitatea de suspect, inculpat, persoana vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente ori martor in cauza ori exista suspiciunea rezonabila ca pot influenta declaratia minorului, audierea acestuia are loc in prezenta unui reprezentant al autoritatii tutelare sau a unei rude cu capacitate deplina de exercitiu, stabilite de organul judiciar.
    (3) Daca se considera necesar, la cerere sau din oficiu, organul de urmarire penala sau instanta dispune ca la audierea martorului minor sa asiste un psiholog.
    (4) Audierea martorului minor trebuie sa evite producerea oricarui efect negativ asupra starii psihice a acestuia.
    (5) Martorului minor care la data audierii nu a implinit varsta de 14 ani nu i se comunica obligatiile prevazute la art. 120 alin. (2) lit. d), dar i se atrage atentia sa spuna adevarul.
    (6) Abrogat.
    (7) Abrogat.


    SECTIUNEA a 5-a Protectia martorilor

    § 1. Protectia martorilor amenintati

    ART. 125
    Martorul amenintat
    In cazul in care exista o suspiciune rezonabila ca viata, integritatea corporala, libertatea, bunurile sau activitatea profesionala a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse in pericol ca urmare a datelor pe care le furnizeaza organelor judiciare sau a declaratiilor sale, organul judiciar competent acorda acestuia statutul de martor amenintat si dispune una ori mai multe dintre masurile de protectie prevazute la art. 126 sau 127, dupa caz.


    ART. 126
    Masurile de protectie dispuse in cursul urmaririi penale
    (1) In cursul urmaririi penale, odata cu acordarea statutului de martor amenintat, procurorul dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre urmatoarele masuri:
    a) supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare;
    b) insotirea si asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia in cursul deplasarilor;
    c) protectia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declaratia sa;
    d) audierea martorului fara ca acesta sa fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea si imaginea distorsionate, atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente.
    (2) Procurorul dispune aplicarea unei masuri de protectie din oficiu sau la cererea martorului, a uneia dintre parti sau a unui subiect procesual principal.
    (3) In cazul aplicarii masurilor de protectie prevazute la alin. (1) lit. c) si d), declaratia martorului nu va cuprinde adresa reala sau datele sale de identitate, acestea fiind consemnate intr-un registru special la care vor avea acces doar organul de urmarire penala, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta, in conditii de confidentialitate.
    (4) Procurorul dispune acordarea statutului de martor amenintat si aplicarea masurilor de protectie prin ordonanta motivata, care se pastreaza in conditii de confidentialitate.
    (5) Procurorul verifica, la intervale de timp rezonabile, daca se mentin conditiile care au determinat luarea masurilor de protectie, iar in caz contrar dispune, prin ordonanta motivata, incetarea acestora.
    (6) Masurile prevazute la alin. (1) se mentin pe tot parcursul procesului penal daca starea de pericol nu a incetat.
    (7) Daca starea de pericol a aparut in cursul procedurii de camera preliminara, judecatorul de camera preliminara, din oficiu sau la sesizarea procurorului, dispune masurile de protectie prevazute la art. 127. Dispozitiile art. 128 se aplica in mod corespunzator.
    (8) Masurile de protectie prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se comunica autoritatii desemnate cu punerea in executare a masurii.


    ART. 127
    Masurile de protectie dispuse in cursul judecatii
    In cursul judecatii, odata cu acordarea statutului de martor amenintat, instanta dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre urmatoarele masuri:
    a) supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte temporare;
    b) insotirea si asigurarea protectiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia in cursul deplasarilor;
    c) nepublicitatea sedintei de judecata pe durata ascultarii martorului;
    d) ascultarea martorului fara ca acesta sa fie prezent in sala de judecata, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea si imaginea distorsionate, atunci cand celelalte masuri nu sunt suficiente;
    e) protectia datelor de identitate ale martorului si acordarea unui pseudonim sub care acesta va depune marturie.


    ART. 128
    Dispunerea masurii protectiei martorului in cursul judecatii
    (1) Instanta dispune aplicarea unei masuri de protectie din oficiu, la cererea procurorului, a martorului, a partilor sau a persoanei vatamate.
    (2) Propunerea formulata de procuror cuprinde:
    a) numele martorului care urmeaza a fi ascultat in faza de judecata si fata de care se doreste dispunerea masurii de protectie;
    b) motivarea concreta a gravitatii pericolului si a necesitatii masurii.
    (3) Atunci cand cererea este formulata de celelalte persoane prevazute la alin. (1), instanta poate dispune ca procurorul sa efectueze de urgenta verificari cu privire la temeinicia cererii de protectie.
    (4) Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, fara participarea persoanei care a formulat cererea.
    (5) Participarea procurorului este obligatorie.
    (6) Instanta se pronunta prin incheiere motivata, care nu este supusa cailor de atac.
    (7) Incheierea prin care se dispune masura de protectie se pastreaza in conditii de confidentialitate. Daca protectia martorului este necesara si dupa ramanerea definitiva a hotararii, sunt aplicabile dispozitiile legii speciale.
    (8) Masurile de protectie prevazute la art. 127 lit. a) si b) se comunica autoritatii desemnate de lege cu punerea in executare a masurilor.


    ART. 129
    Audierea martorului protejat
    (1) In situatiile prevazute la art. 126 alin. (1) lit. d) si art. 127 lit. d), audierea martorului se poate efectua prin intermediul mijloacelor audiovideo, fara ca martorul sa fie prezent fizic in locul unde se afla organul judiciar.
    (2) Abrogat.
    (3) Subiectii procesuali principali, partile si avocatii acestora pot adresa intrebari martorului audiat in conditiile alin. (1). Organul judiciar respinge intrebarile care ar putea conduce la identificarea martorului.
   (4) Declaratia martorului protejat se inregistreaza prin mijloace tehnice video si audio si se reda integral in forma scrisa.
   (5) In cursul urmaririi penale declaratia se semneaza de organul de urmarire penala ori, dupa caz, de judecatorul de drepturi si libertati si de procurorul care a fost prezent la audierea martorului si se depune la dosarul cauzei. Declaratia martorului, transcrisa, va fi semnata si de acesta si va fi pastrata in dosarul depus la parchet, intr-un loc special, in conditii de confidentialitate.
    (6) In cursul judecatii, declaratia martorului se semneaza de presedintele completului de judecata.
   (7) Suportul pe care a fost inregistrata declaratia martorului, in original, sigilat cu sigiliul parchetului sau, dupa caz, al instantei de judecata in fata careia s-a facut declaratia, se pastreaza in conditii de confidentialitate. Suportul care contine inregistrarile efectuate in cursul urmaririi penale este inaintat la terminarea urmaririi penale instantei competente, impreuna cu dosarul cauzei, si este pastrat in aceleasi conditii privind confidentialitatea.

    § 2. Protectia martorilor vulnerabili

    ART. 130
    Martorul vulnerabil
    (1) Procurorul sau, dupa caz, instanta poate decide acordarea statutului de martor vulnerabil urmatoarelor categorii de persoane:
    a) martorului care a suferit o trauma ca urmare a savarsirii infractiunii ori ca urmare a comportamentului ulterior al suspectului sau inculpatului;
    b) martorului minor.
    (2) Odata cu acordarea statutului de martor vulnerabil, procurorul si instanta pot dispune masurile de protectie prevazute la art. 126 alin. (1) lit. b) si d) sau, dupa caz, art. 127 lit. b)-e), care se aplica in mod corespunzator. Distorsionarea vocii si a imaginii nu este obligatorie.
    (3) Dispozitiile art. 126 si 128 se aplica in mod corespunzator.

    SECTIUNEA a 6-a  Confruntarea

    ART. 131
    Confruntarea
    (1) Cand se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor audiate in aceeasi cauza, se procedeaza la confruntarea lor daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei.
    (2) Persoanele confruntate sunt audiate cu privire la faptele si imprejurarile in privinta carora declaratiile date anterior se contrazic.
    (3) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoanele confruntate sa isi puna reciproc intrebari.
    (4) Intrebarile si raspunsurile se consemneaza intr-un proces-verbal.

 

 

    CAP. III  Identificarea persoanelor si a obiectelor


    ART. 132
    Scopul si obiectul masurii
    (1) Identificarea persoanelor sau obiectelor se poate dispune daca este necesara in scopul clarificarii imprejurarilor cauzei.
    (2) Identificarea persoanelor sau obiectelor poate fi dispusa de procuror ori de organele de cercetare penala, in cursul urmaririi penale, sau de instanta, in cursul judecatii.


    ART. 133
    Audierea prealabila a persoanei care face identificarea
    (1) Dupa dispunerea masurii si inainte ca identificarea sa fie realizata, persoana care face identificarea trebuie audiata cu privire la persoana sau obiectul pe care urmeaza sa il identifice.
    (2) Audierea consta in descrierea tuturor caracteristicilor persoanei sau ale obiectului, precum si a imprejurarilor in care au fost vazute. Persoana care face identificarea este intrebata daca a mai participat anterior la o alta procedura de identificare privind aceeasi persoana sau acelasi obiect ori daca persoana sau obiectul de identificat i-au fost indicate ori descrise anterior.

    ART. 134
    Identificarea persoanelor
    (1) Persoana care urmeaza sa fie identificata este prezentata impreuna cu alte 4-6 persoane necunoscute, cu trasaturi asemanatoare celor descrise de persoana care face identificarea.
    (2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator si in situatia identificarii persoanelor dupa fotografii.
    (3) Identificarea se desfasoara astfel incat persoanele care urmeaza sa fie identificate sa nu o vada pe cea care le identifica.
    (4) Desfasurarea activitatii de identificare a persoanelor, precum si declaratiile persoanei care face identificarea sunt consemnate intr-un proces-verbal.
    (5) Procesul-verbal trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute la art. 135 alin. (2), numele, prenumele si adresa persoanelor care au fost introduse in grupul de identificare sau ale caror fotografii au fost prezentate persoanei care face identificarea, numele si prenumele persoanei identificate, precum si ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus efectuarea identificarii de persoane.
    (6) In cursul urmaririi penale, in situatia in care organul de urmarire penala considera necesar, activitatea de identificare este inregistrata audiovideo. Inregistrarea identificarii este anexata procesului-verbal ca parte integranta a acestuia si poate fi folosita ca mijloc de proba.


    ART. 135
    Identificarea obiectelor
    (1) Obiectele despre care se presupune ca pot contribui la aflarea adevarului in legatura cu savarsirea unei infractiuni sunt prezentate in vederea identificarii, dupa ce persoana care face identificarea le-a descris in prealabil. Daca aceste obiecte nu pot fi aduse pentru a fi prezentate, persoana care face identificarea poate fi condusa la locul unde se afla obiectele.
    (2) Desfasurarea activitatii de identificare a obiectelor, precum si declaratiile persoanei care face identificarea sunt consemnate intr-un proces-verbal ce trebuie sa cuprinda mentiuni cu privire la: ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus masura, locul unde a fost incheiat, data, ora la care a inceput si ora la care s-a terminat activitatea, cu mentionarea oricarui moment de intrerupere, numele, prenumele persoanelor prezente si calitatea in care acestea participa, numele si prenumele persoanei care face identificarea, descrierea amanuntita a obiectelor identificate.
    (3) In cursul urmaririi penale, in situatia in care organul de urmarire considera necesar, activitatea de identificare si declaratia persoanei care face identificarea sunt inregistrate audiovideo. Inregistrarea identificarii este anexata procesului-verbal ca parte integranta a acestuia si poate fi folosita ca mijloc de proba.


    ART. 136
    Alte identificari
    Identificarea vocilor, sunetelor sau a altor elemente ce fac obiectul perceptiei senzoriale se dispune si se efectueaza cu respectarea procedurii prevazute la art. 134.


    ART. 137
    Pluralitatea de identificari
    (1) In cazul in care mai multe persoane sunt chemate sa identifice aceeasi persoana sau acelasi obiect, organele judiciare competente iau masuri prin care sa fie evitata comunicarea intre cei care au facut identificarea si cei care urmeaza sa o efectueze.
    (2) Daca aceeasi persoana urmeaza sa participe la mai multe proceduri de identificare a unor persoane sau a unor obiecte, organele judiciare competente iau masuri ca persoana supusa identificarii sa fie situata intre persoane diferite de cele ce au participat la procedurile anterioare, respectiv obiectul supus identificarii sa fie plasat printre obiecte diferite de cele utilizate anterior.

 

 

    CAP. IV  Metode speciale de supraveghere sau cercetare


    ART. 138
    Dispozitii generale
    (1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare urmatoarele:
    a) interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta;
    b) accesul la un sistem informatic;
    c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
    d) localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice;
    e) obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane;
    f) retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale;
    g) utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor;
    h) participarea autorizata la anumite activitati;
    i) livrarea supravegheata;
    j) obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, retinute de catre acestia in temeiul legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.
    (2) Prin interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare se intelege interceptarea, accesul, monitorizarea, colectarea sau inregistrarea comunicarilor efectuate prin telefon, sistem informatic ori prin orice alt mijloc de comunicare.
    (3) Prin acces la un sistem informatic se intelege patrunderea intr-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor informatice fie direct, fie de la distanta, prin intermediul unor programe specializate ori prin intermediul unei retele, in scopul de a identifica probe.
    (4) Prin sistem informatic se intelege orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive interconectate ori aflate in relatie functionala, dintre care unul sau mai multe asigura prelucrarea automata a datelor, cu ajutorul unui program informatic.
    (5) Prin date informatice se intelege orice reprezentare de fapte, informatii sau concepte sub o forma adecvata prelucrarii intr-un sistem informatic, inclusiv un program capabil sa determine executarea unei functii de catre un sistem informatic.
    (6) Prin supraveghere video, audio sau prin fotografiere se intelege fotografierea persoanelor, observarea sau inregistrarea conversatiilor, miscarilor ori a altor activitati ale acestora.
    (7) Prin localizare sau urmarire prin mijloace tehnice se intelege folosirea unor dispozitive care determina locul unde se afla persoana sau obiectul la care sunt atasate.
    (8) Prin perchezitionarea trimiterilor postale se intelege verificarea, prin mijloace fizice sau tehnice, a scrisorilor, a altor trimiteri postale sau a obiectelor transmise prin orice alt mijloc.
    (9) Prin obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane se intelege operatiunile prin care se asigura cunoasterea continutului tranzactiilor financiare si al altor operatiuni efectuate sau care urmeaza sa fie efectuate prin intermediul unei institutii de credit ori al altei entitati financiare, precum si obtinerea de la o institutie de credit sau de la alta entitate financiara de inscrisuri ori informatii aflate in posesia acesteia referitoare la tranzactiile sau operatiunile unei persoane.
    (10) Prin utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor se intelege folosirea unei persoane cu o alta identitate decat cea reala in scopul obtinerii de date si informatii cu privire la savarsirea unei infractiuni.
    (11) Prin participarea autorizata la anumite activitati se intelege comiterea unei fapte similare laturii obiective a unei infractiuni de coruptie, efectuarea de tranzactii, operatiuni sau orice fel de intelegeri privind un bun sau privind o persoana despre care se banuieste ca ar fi disparuta, ca este victima traficului de persoane ori a unei rapiri, efectuarea de operatiuni privind droguri, precum si prestarea unui serviciu, desfasurate cu autorizarea organului judiciar competent, in scopul obtinerii de mijloace de proba.
    (12) Prin livrare supravegheata se intelege tehnica de supraveghere si cercetare prin care se permite intrarea, tranzitarea sau iesirea de pe teritoriul tarii a unor bunuri in privinta carora exista o suspiciune cu privire la caracterul ilicit al detinerii sau obtinerii acestora, sub supravegherea ori cu autorizarea autoritatilor competente, in scopul investigarii unei infractiuni sau al identificarii persoanelor implicate in savarsirea acesteia.
    (13) Prin supraveghere tehnica se intelege utilizarea uneia dintre metodele prevazute la alin. (1) lit. a)-e).

    ART. 139
    Supravegherea tehnica
    (1) Supravegherea tehnica se dispune de judecatorul de drepturi si libertati atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
    a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2);
    b) masura sa fie proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor ori a probelor ce urmeaza a fi obtinute sau gravitatea infractiunii;
    c) probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
    (2) Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicatii electronice ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare.
    (3) Inregistrarile prevazute in prezentul capitol, efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.
    (4) Raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2). Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura este informat, de indata, de catre procuror. Atunci cand apreciaza necesar, judecatorul dispune informarea avocatului.

    ART. 140
    Procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnica
    (1) Supravegherea tehnica poate fi dispusa in cursul urmaririi penale, pe o durata de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea.
    (2) Cererea formulata de procuror trebuie sa cuprinda: indicarea masurilor de supraveghere tehnica care se solicita a fi dispuse, numele sau alte date de identificare a persoanei impotriva careia se dispune masura, daca sunt cunoscute, indicarea probelor ori a datelor din care rezulta suspiciunea rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni pentru care se poate dispune masura, indicarea faptei si a incadrarii juridice, iar, in cazul masurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere, daca se solicita si incuviintarea ca organele de urmarire penala sa patrunda in spatii private indicate pentru a activa sau a dezactiva mijloacele tehnice ce urmeaza a fi folosite pentru executarea masurii supravegherii tehnice, motivarea caracterului proportional si subsidiar al masurii. Procurorul trebuie sa inainteze dosarul judecatorului de drepturi si libertati.
    (3) Cererea prin care se solicita incuviintarea supravegherii tehnice se solutioneaza in aceeasi zi, in camera de consiliu, fara citarea partilor. Participarea procurorului este obligatorie.
    (4) In cazul in care apreciaza ca cererea este intemeiata, judecatorul de drepturi si libertati dispune, prin incheiere, admiterea cererii procurorului si emite de indata mandatul de supraveghere tehnica. Intocmirea minutei este obligatorie.
    (5) Incheierea judecatorului de drepturi si libertati si mandatul trebuie sa cuprinda:
    a) denumirea instantei;
    b) data, ora si locul emiterii;
    c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a dat incheierea si a emis mandatul;
    d) indicarea masurii concrete incuviintate;
    e) perioada si scopul pentru care s-a autorizat masura;
    f) numele persoanei supuse masurii de supraveghere tehnica ori datele de identificare ale acesteia, daca sunt cunoscute;
    g) indicarea, in cazul in care este necesar fata de natura masurii incuviintate, a elementelor de identificare a fiecarui telefon, a punctului de acces la un sistem informatic, a oricaror date cunoscute pentru identificarea caii de comunicare sau a numarului de cont;
    h) in cazul masurii supravegherii video, audio sau prin fotografiere in spatii private, mentiunea privind incuviintarea solicitarii ca organele de urmarire penala sa patrunda in spatii private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmeaza a fi folosite pentru executarea masurii supravegherii tehnice;
    i) semnatura judecatorului si stampila instantei.
    (6) In cazul in care judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 139 si prevederile alin. (1) din prezentul articol, dispune, prin incheiere, respingerea cererii de incuviintare a masurii supravegherii tehnice.
    (7) Incheierea prin care judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra masurilor de supraveghere tehnica nu este supusa cailor de atac.
    (8) O noua cerere de incuviintare a aceleiasi masuri poate fi formulata numai daca au aparut ori s-au descoperit fapte sau imprejurari noi, necunoscute la momentul solutionarii cererii anterioare de catre judecatorul de drepturi si libertati.
    (9) La cererea motivata a persoanei vatamate, procurorul poate solicita judecatorului autorizarea interceptarii comunicatiilor ori inregistrarii acestora, precum si a oricaror tipuri de comunicari efectuate de aceasta prin orice mijloc de comunicare, indiferent de natura infractiunii ce formeaza obiectul cercetarii. Dispozitiile alin. (1)-(8) se aplica in mod corespunzator.

    ART. 141
    Autorizarea unor masuri de supraveghere tehnica de catre procuror
    (1) Procurorul poate autoriza, pe o durata de maximum 48 de ore, masurile de supraveghere tehnica atunci cand:
    a) exista urgenta, iar obtinerea mandatului de supraveghere tehnica in conditiile art. 140 ar conduce la o intarziere substantiala a cercetarilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune in pericol siguranta persoanei vatamate, a martorului sau membrilor familiilor acestora; si
    b) sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 139 alin. (1) si (2).
    (2) Ordonanta procurorului prin care se autorizeaza masura de supraveghere tehnica trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute la art. 140 alin. (5).
    (3) Procurorul are obligatia de a sesiza, in termen de cel mult 24 de ore de la expirarea masurii, judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a emis ordonanta, in vederea confirmarii masurii, inaintand totodata un proces-verbal de redare rezumativa a activitatilor de supraveghere tehnica efectuate si dosarul cauzei.
    (4) In cazul in care judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca au fost indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), confirma in termen de 24 de ore masura dispusa de procuror, prin incheiere, pronuntata in camera de consiliu, fara citarea partilor.
    (5) Cu privire la datele informatice identificate prin accesul la un sistem informatic, procurorul poate dispune, prin ordonanta:
    a) realizarea si conservarea unei copii a acestor date informatice;
    b) suprimarea accesarii sau indepartarea acestor date informatice din sistemul informatic.
    Copiile se realizeaza cu mijloace tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea informatiilor continute de acestea.
    (6) In cazul in care judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca nu au fost respectate conditiile prevazute la alin. (1), infirma masura luata de catre procuror si dispune distrugerea probelor obtinute in temeiul acesteia. Procurorul distruge probele astfel obtinute si intocmeste un proces-verbal in acest sens.
    (7) Odata cu cererea de confirmare a masurii sau separat, procurorul poate solicita judecatorului de drepturi si libertati luarea masurii supravegherii tehnice in conditiile art. 140.
    (8) Incheierea prin care judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra masurilor dispuse de procuror nu este supusa cailor de atac.


    ART. 142
    Punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica
    (1) Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei ori de alte organe specializate ale statului.
    (2) Furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligati sa colaboreze cu organele de urmarire penala, cu autoritatile prevazute la alin. (1), in limitele competentelor acestora, pentru punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica.
    (3) Persoanele care sunt chemate sa dea concurs tehnic la executarea masurilor de supraveghere au obligatia sa pastreze secretul operatiunii efectuate, sub sanctiunea legii penale.
    (4) Procurorul are obligatia de a inceta imediat supravegherea tehnica inainte de expirarea duratei mandatului daca nu mai exista temeiurile care au justificat masura, informand de indata despre aceasta judecatorul care a emis mandatul.
    (5) Datele rezultate din masurile de supraveghere tehnica pot fi folosite si in alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea ori savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2).
    (6) Datele rezultate din masurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau care nu contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, daca nu sunt folosite in alte cauze penale potrivit alin. (5), se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, cu asigurarea confidentialitatii. Din oficiu sau la solicitarea partilor, judecatorul ori completul investit poate solicita datele sigilate daca exista noi probe din care rezulta ca totusi o parte dintre acestea privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii. Dupa un an de la solutionarea definitiva a cauzei, acestea sunt distruse de catre procuror, care intocmeste un proces-verbal in acest sens.


    ART. 1421
    (1) Orice persoana autorizata care realizeaza activitati de supraveghere tehnica, in baza prezentei legi, are posibilitatea de a asigura semnarea electronica a datelor rezultate din activitatile de supraveghere tehnica, utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
    (2) Orice persoana autorizata care transmite date rezultate din activitatile de supraveghere tehnica, in baza prezentei legi, are posibilitatea sa semneze datele transmise, utilizand si o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat si care permite identificarea neambigua a persoanei autorizate, aceasta asumandu-si astfel responsabilitatea in ceea ce priveste integritatea datelor transmise.
    (3) Orice persoana autorizata care primeste date rezultate din activitatile de supraveghere tehnica, in baza prezentei legi, are posibilitatea sa verifice integritatea datelor primite si sa certifice aceasta integritate prin semnarea datelor, utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat si care permite identificarea neambigua a persoanei autorizate.
    (4) Fiecare persoana care certifica datele sub semnatura electronica raspunde potrivit legii pentru securitatea si integritatea acestor date.

    ART. 143
    Consemnarea activitatilor de supraveghere tehnica
    (1) Procurorul sau organul de cercetare penala intocmeste un procesverbal pentru fiecare activitate de supraveghere tehnica, in care sunt consemnate rezultatele activitatilor efectuate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, datele de identificare ale suportului care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica, numele persoanelor la care se refera, daca sunt cunoscute, sau alte date de identificare, precum si, dupa caz, data si ora la care a inceput activitatea de supraveghere si data si ora la care s-a incheiat.
    (2) La procesul-verbal se ataseaza, in plic sigilat, o copie a suportului care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica. Suportul sau o copie certificata a acestuia se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat si va fi pus la dispozitia instantei, la solicitarea acesteia. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine activitatile de supraveghere tehnica si copii de pe proceseleverbale se pastreaza la grefa instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, la dispozitia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei.
    (2^1) Orice persoana autorizata care realizeaza copii ale unui suport de stocare a datelor informatice care contine rezultatul activitatilor de supraveghere tehnica are posibilitatea sa verifice integritatea datelor incluse in suportul original si, dupa efectuarea copiei, sa semneze datele incluse in aceasta, utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat si care permite identificarea neambigua a persoanei autorizate, aceasta asumandu-si astfel responsabilitatea in ceea ce priveste integritatea datelor.
    (3) Convorbirile, comunicarile sau conversatiile purtate intr-o alta limba decat cea romana sunt transcrise in limba romana, prin intermediul unui interpret, care are obligatia de a pastra confidentialitatea.
    (4) Convorbirile, comunicarile sau conversatiile interceptate si inregistrate, care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, sunt redate de catre procuror sau organul de cercetare penala intr-un proces-verbal in care se mentioneaza mandatul emis pentru efectuarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale sistemelor informatice ori ale punctelor de acces, numele persoanelor ce au efectuat comunicarile, daca sunt cunoscute, data si ora fiecarei convorbiri sau comunicari. Procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de catre procuror.
    (5) Dupa incetarea masurii de supraveghere, procurorul informeaza judecatorul de drepturi si libertati despre activitatile efectuate.


    ART. 144
    Prelungirea mandatului de supraveghere tehnica
    (1) Mandatul de supraveghere tehnica poate fi prelungit, pentru motive temeinic justificate, de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta, la cererea motivata a procurorului, in cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 139, fiecare prelungire neputand depasi 30 de zile.
    (2) Judecatorul de drepturi si libertati se pronunta in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere care nu este supusa cailor de atac. Intocmirea minutei este obligatorie.
    (3) Durata totala a masurilor de supraveghere tehnica, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi, in aceeasi cauza, 6 luni, cu exceptia masurii de supraveghere video, audio sau prin fotografiere in spatii private, care nu poate depasi 120 de zile.

    ART. 145
    Informarea persoanei supravegheate

Declarat partial neconstitutional la data de 06/04/2017 prin Decizia nr. 244/2017 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 145 din Codul de procedura penala (M.Of. partea I nr. 529 din 06/07/2017) CURTEA CONSTITUTIONALA - D E C I D E: 
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie in Dosarul nr. 4.821/1/2015 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie Sectia penala si constata ca solutia legislativa cuprinsa in dispozitiile art. 145 din Codul de procedura penala, care nu permite contestarea legalitatii masurii supravegherii tehnice de catre persoana vizata de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstitutionala.

    (1) Dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa.
    (2) Dupa momentul informarii, persoana supravegheata are dreptul de a lua cunostinta, la cerere, de continutul proceselor-verbale in care sunt consemnate activitatile de supraveghere tehnica efectuate. De asemenea, procurorul trebuie sa asigure, la cerere, ascultarea convorbirilor, comunicarilor sau conversatiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnica.
    (3) Termenul de formulare a cererii este de 20 de zile de la data comunicarii informarii scrise prevazute la alin. (1).
    (4) Procurorul poate sa amane motivat efectuarea informarii sau a prezentarii suporturilor pe care sunt stocate activitatile de supraveghere tehnica ori a proceselor-verbale de redare, daca aceasta ar putea conduce la:
    a) perturbarea sau periclitarea bunei desfasurari a urmaririi penale in cauza;
    b) punerea in pericol a sigurantei victimei, a martorilor sau a membrilor familiilor acestora;
    c) dificultati in supravegherea tehnica asupra altor persoane implicate in cauza.
    (5) Amanarea prevazuta la alin. (4) se poate dispune cel mai tarziu pana la terminarea urmaririi penale sau pana la clasarea cauzei.


    ART. 146
    Conservarea materialelor rezultate din supravegherea tehnica
    (1) Daca in cauza s-a dispus o solutie de clasare, impotriva careia nu a fost formulata plangere in termenul legal prevazut la art. 340 sau plangerea a fost respinsa, procurorul instiinteaza de indata despre aceasta pe judecatorul de drepturi si libertati.
    (2) Judecatorul de drepturi si libertati dispune conservarea suportului material sau a copiei certificate a acestuia, prin arhivare la sediul instantei in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii.
    (3) Daca in cauza instanta a pronuntat o hotarare de condamnare, de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicarii pedepsei, de achitare ori incetare a procesului penal, ramasa definitiva, suportul material sau copia acestuia se conserva prin arhivare odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, cu asigurarea confidentialitatii.

Art. 1461                                                                                                                                                                  Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane 
(1) Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare efectuate se poate dispune de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea, cu privire la tranzactiile financiare ale faptuitorului, suspectului, inculpatului sau ale oricarei persoane care este banuita ca realizeaza asemenea operatiuni cu faptuitorul, suspectul sau inculpatul, daca: a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni; b) masura este necesara si proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii; c) probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce arprejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

(2) Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ce urmeaza a fi efectuate poate fi dispusa pe o durata de cel mult 30 de zile de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1).

(3) Dispozitiile art. 140 alin. (2) - (9) se aplica in mod corespunzator.

(4) Mandatul prin care este autorizata obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ce urmeaza a fi efectuate poate fi prelungit in conditiile art. 144, durata totala a masurii neputand depasi, in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana, 6 luni.

(5) In cazurile in care exista urgenta, iar obtinerea mandatului in conditiile alin. (1) sau (2) ar conduce la o intarziere substantiala a cercetarilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune in pericol siguranta victimei sau a altor persoane si sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2), procurorul poate dispune obtinerea datelor privind tranzactiile financiare efectuate sau care urmeaza a fi efectuate. Dispozitiile art. 141 se aplica in mod corespunzator.

(6) Este interzisa obtinerea datelor privind tranzactiile financiare dintre avocat si suspect, inculpat sau orice alta persoana pe care acesta o apara, cu exceptia situatiilor in care exista date ca avocatul savarseste sau pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2).

(7) Institutiile de credit sau entitatile financiare care efectueaza tranzactiile financiare sunt obligate sa predea inscrisurile sau informatiile la care se face referire in mandatul dispus de judecator sau in autorizatia emisa de procuror.

(8) Dupa efectuarea activitatilor autorizate, procurorul il informeaza, in cel mult 10 zile, in scris, pe fiecare subiect al unui mandat despre masura ce a fost luata in privinta sa. Dupa momentul informarii, persoana ale carei tranzactii financiare au fost vizate de aceasta masura are dreptul de a lua cunostinta de activitatile efectuate.

(9) Dispozitiile art. 145 alin. (4) si (5) se aplica in mod corespunzator. 



    ART. 147
    Retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale
    (1) Retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale se poate dispune de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea, cu privire la scrisorile, trimiterile postale sau obiectele trimise ori primite de faptuitor, suspect, inculpat sau de orice persoana care este banuita ca primeste ori trimite prin orice mijloc aceste bunuri de la faptuitor, suspect sau inculpat ori bunuri destinate acestuia, daca:
    a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni;
    b) masura este necesara si proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii;
    c) probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
    (2) Este interzisa retinerea, predarea si perchezitionarea corespondentei sau a trimiterilor postale trimise ori primite in raporturile dintre avocat si suspectul, inculpatul sau orice alta persoana pe care acesta o apara, cu exceptia situatiilor in care exista date ca avocatul savarseste sau pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la art. 139 alin. (2).
    (3) Dispozitiile art. 140 se aplica in mod corespunzator.
    (4) In cazurile in care exista urgenta, iar obtinerea mandatului de retinere, predare si perchezitionare a trimiterilor postale in conditiile art. 140 ar conduce la o intarziere substantiala a cercetarilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune in pericol siguranta victimei sau a altor persoane si sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1) si (2), procurorul poate dispune, pe o durata de maximum 48 de ore, masurile prevazute la alin. (1). Dispozitiile art. 141 alin. (2)-(8) se aplica in mod corespunzator.
    (5) Unitatile postale sau de transport si orice alte persoane fizice sau juridice care efectueaza activitati de transport sau transfer de informatii sunt obligate sa retina si sa predea procurorului scrisorile, trimiterile postale ori obiectele la care se face referire in mandatul dispus de judecator sau in autorizatia emisa de procuror.
    (6) Corespondenta, trimiterile postale sau obiectele ridicate si perchezitionate care nu au legatura cu cauza se restituie destinatarului.
    (7) Dupa efectuarea activitatilor autorizate, procurorul il informeaza, in cel mult 10 zile, in scris, pe fiecare subiect al unui mandat despre masura ce a fost luata in privinta sa. Dupa momentul informarii, persoana ale carei corespondenta, trimiteri postale sau obiecte au fost ridicate si perchezitionate are dreptul de a lua cunostinta de activitatile efectuate.
    (8) Dispozitiile art. 145 alin. (4) si (5) se aplica in mod corespunzator.
    (9) Masura poate fi prelungita in conditiile art. 144.


    ART. 148
    Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a colaboratorilor
    (1) Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, pe o perioada de maximum 60 de zile, daca:
    a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni contra securitatii nationale prevazute de Codul penal si de alte legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism sau asimilate acestora, de finantare a terorismului, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificare de instrumente de plata electronica, santaj, lipsire de libertate, evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie, al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, al infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronica ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare ori exista o suspiciune rezonabila ca o persoana este implicata in activitati infractionale ce au legatura cu infractiunile enumerate mai sus;
    b) masura este necesara si proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii;
    c) probele sau localizarea si identificarea faptuitorului, suspectului ori inculpatului nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori exista un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
    (2) Masura se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala, prin ordonanta care trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute la art. 286 alin. (2):
    a) indicarea activitatilor pe care investigatorul sub acoperire este autorizat sa le desfasoare;
    b) perioada pentru care s-a autorizat masura;
    c) identitatea atribuita investigatorului sub acoperire.
    (3) In cazul in care procurorul apreciaza ca este necesar ca investigatorul sub acoperire sa poata folosi dispozitive tehnice pentru a obtine fotografii sau inregistrari audio si video, sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnica. Dispozitiile art. 141 se aplica in mod corespunzator.
    (4) Investigatorii sub acoperire sunt lucratori operativi din cadrul politiei judiciare. In cazul investigarii infractiunilor contra securitatii nationale si infractiunilor de terorism pot fi folositi ca investigatori sub acoperire si lucratori operativi din cadrul organelor de stat care desfasoara, potrivit legii, activitati de informatii in vederea asigurarii securitatii nationale.
    (5) Investigatorul sub acoperire culege date si informatii in baza ordonantei emise potrivit alin. (1)-(3), pe care le pune, in totalitate, la dispozitia procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, intocmind un proces-verbal.
    (6) In cazul in care desfasurarea activitatii investigatorului impune participarea autorizata la anumite activitati, procurorul procedeaza potrivit dispozitiilor art. 150.
    (7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispozitia investigatorului sub acoperire orice inscrisuri ori obiecte necesare pentru desfasurarea activitatii autorizate. Activitatea persoanei care pune la dispozitie sau foloseste inscrisurile ori obiectele nu constituie infractiune.
    (8) Investigatorii sub acoperire pot fi audiati ca martori in cadrul procesului penal in aceleasi conditii ca si martorii amenintati.
    (9) Durata masurii poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate, in cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), fiecare prelungire neputand depasi 60 de zile. Durata totala a masurii, in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi un an, cu exceptia infractiunilor contra vietii, securitatii nationale, infractiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, precum si infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.
    (10) In situatii exceptionale, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), iar folosirea investigatorului sub acoperire nu este suficienta pentru obtinerea datelor sau informatiilor ori nu este posibila, procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate autoriza folosirea unui colaborator, caruia ii poate fi atribuita o alta identitate decat cea reala. Dispozitiile alin. (2)-(3) si (5)-(9) se aplica in mod corespunzator.

    ART. 149
    Masurile de protectie a investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor
    (1) Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor cu o alta identitate decat cea reala nu poate fi dezvaluita.
    (2) Procurorul, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata are dreptul de a cunoaste adevarata identitate a investigatorului sub acoperire si a colaboratorului, cu respectarea secretului profesional.
    (3) Investigatorul sub acoperire, colaboratorul, informatorul, precum si membrii de familie ai acestora sau alte persoane supuse amenintarilor, intimidarilor sau actelor de violenta, in legatura cu activitatea desfasurata de investigatorul sub acoperire, informator sau colaborator, pot beneficia de masuri specifice de protectie a martorilor, potrivit legii.

    ART. 150
    Participarea autorizata la anumite activitati
    (1) Participarea autorizata la anumite activitati in conditiile art. 138 alin. (11) se poate dispune de catre procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, pe o perioada de maximum 60 de zile, daca:
    a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spalare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, santaj, lipsire de libertate, evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie, al infractiunilor asimilate infractiunilor de coruptie si al infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sau in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare ori daca exista o suspiciune rezonabila ca o persoana este implicata in activitati infractionale care au legatura, potrivit art. 43, cu infractiunile enumerate mai sus;
    b) masura este necesara si proportionala cu restrangerea drepturilor si libertatilor fundamentale, date fiind particularitatile cauzei, importanta informatiilor sau a probelor ce urmeaza a fi obtinute ori gravitatea infractiunii;
    c) probele nu ar putea fi obtinute in alt mod sau obtinerea lor ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare.
    (2) Masura se dispune de catre procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala, prin ordonanta care trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute la art. 286 alin. (2):
    a) indicarea activitatilor autorizate;
    b) perioada pentru care s-a autorizat masura;
    c) persoana care desfasoara activitatile autorizate.
    (3) Activitatile autorizate pot fi desfasurate de un organ de cercetare penala, de un investigator cu identitate reala, de un investigator sub acoperire sau de un colaborator.
    (4) Desfasurarea activitatilor autorizate de catre persoana prevazuta la alin. (2) lit. c) nu constituie contraventie sau infractiune.
    (5) Punerea in executare a acestor masuri se consemneaza intr-un proces-verbal care contine: datele la care masura a inceput si s-a incheiat, date cu privire la persoanele care au desfasurat activitatile autorizate, descrierea dispozitivelor tehnice utilizate in cazul in care s-a autorizat de catre judecatorul de drepturi si libertati, folosirea mijloacelor tehnice de supraveghere, identitatea persoanelor cu privire la care a fost pusa in aplicare masura.
    (6) Persoana care a desfasurat activitatile autorizate poate fi audiata ca martor in cadrul procesului penal, cu respectarea dispozitiilor privind audierea martorilor amenintati, daca organul judiciar apreciaza ca audierea este necesara.
    (7) Organele judiciare pot folosi sau pune la dispozitia persoanei care desfasoara activitatile autorizate orice inscrisuri sau obiecte necesare pentru desfasurarea activitatii autorizate. Persoana care pune la dispozitie sau foloseste inscrisurile ori obiectele nu va comite o infractiune prin desfasurarea acestor activitati, in cazul in care acestea constituie infractiuni.
    (8) Masura dispusa poate fi prelungita de catre procuror, pentru motive temeinic justificate, in cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1), fiecare prelungire neputand depasi 60 de zile.
    (9) Durata totala a masurii, cu privire la aceeasi persoana si aceeasi fapta, nu poate depasi un an.


    ART. 151
    Livrarea supravegheata
    (1) Livrarea supravegheata poate fi autorizata, prin ordonanta, de catre procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, la solicitarea institutiilor sau organelor competente.
    (2) Livrarea supravegheata poate fi autorizata numai in urmatoarele cazuri:
    a) daca descoperirea sau arestarea persoanelor implicate in transportul ilegal de droguri, arme, obiecte furate, materiale explozive, nucleare, alte materiale radioactive, sume de bani si alte obiecte care rezulta din activitati ilicite ori obiecte utilizate in scopul comiterii de infractiuni nu ar putea fi facuta in alt mod sau ar presupune dificultati deosebite ce ar prejudicia ancheta ori un pericol pentru siguranta persoanelor sau a unor bunuri de valoare;
    b) daca descoperirea ori dovedirea infractiunilor savarsite in legatura cu livrarea de transporturi ilegale sau suspecte ar fi imposibila ori foarte dificila in alt mod.                                                                                                      (21) Livrarea supravegheata poate fi realizata pe teritoriul tarii numai daca procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala se asigura ca autoritatile care au, potrivit legii, atributii in legatura cu verificarea sau supravegherea intrarii, circulatiei sau iesirii de pe teritoriul tarii a bunurilor vizate:

a) pastreaza confidentialitatea activitatilor desfasurate;

b) garanteaza supravegherea permanenta a transportului ilegal sau suspect.
    (3) Livrarea supravegheata poate fi realizata in conditiile in care procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala ia masuri si se asigura ca autoritatile statelor tranzitate:
    a) sa fie de acord cu intrarea pe teritoriul acestora a transportului ilegal sau suspect si cu iesirea acestuia de pe teritoriul statului;
    b) sa garanteze faptul ca transportul ilegal sau suspect este supravegheat permanent de catre autoritatile competente;
    c) sa garanteze faptul ca procurorul, organele de politie sau alte autoritati de stat competente sunt instiintate in ceea ce priveste rezultatul urmaririi penale impotriva persoanelor acuzate de infractiuni care au constituit obiectul metodei speciale de cercetare la care se face referire la alin. (1).
    (4) Dispozitiile alin. (3) nu se aplica in cazul in care un tratat international la care Romania este parte are dispozitii contrare.
    (5) Ordonanta procurorului trebuie sa cuprinda: numele suspectului sau inculpatului, daca sunt cunoscute, dovezile din care rezulta caracterul ilicit al bunurilor ce urmeaza sa intre, sa tranziteze sau sa iasa de pe teritoriul tarii, modalitatile in care va fi efectuata supravegherea. Procurorul trebuie sa emita cate o ordonanta pentru fiecare livrare supravegheata dispusa.
    (6) Livrarea supravegheata este pusa in aplicare de catre politie sau de alta autoritate competenta. Procurorul stabileste, coordoneaza si controleaza modul de punere in aplicare a livrarii supravegheate.
    (7) Punerea in aplicare a livrarii supravegheate nu constituie infractiune.
    (8) Organele prevazute la alin. (6) au obligatia de a intocmi, la finalizarea livrarii supravegheate pe teritoriul Romaniei, un proces-verbal cu privire la activitatile desfasurate, pe care il inainteaza procurorului.

    ART. 152
    Obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, si retinute de catre acestia
    (1) Organele de urmarire penala, cu autorizarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati, pot solicita unui furnizor de retele publice de comunicatii electronice sau unui furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului transmiterea datelor retinute, in baza legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, in cazul in care exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe, pentru categoriile de infractiuni prevazute de legea privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.
    (2) Judecatorul de drepturi si libertati se pronunta in termen de 48 de ore cu privire la solicitarea organelor de urmarire penala de transmitere a datelor, prin incheiere motivata, in camera de consiliu.
    (3) Furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului care colaboreaza cu organele de urmarire penala au obligatia de a pastra secretul operatiunii efectuate.

    ART. 153
    Obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane
    (1) Procurorul poate solicita, cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati, unei institutii de credit sau oricarei alte institutii care detine date privind situatia financiara a unei persoane comunicarea datelor privind existenta si continutul conturilor si a altor situatii financiare ale unei persoane in cazul in care exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe.
    (2) Masura prevazuta la alin. (1) se dispune din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala, prin ordonanta care trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute la art. 286 alin. (2): institutia care este in posesia ori care are sub control datele, numele suspectului sau inculpatului, motivarea indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), mentionarea obligatiei institutiei de a comunica imediat, in conditii de confidentialitate, datele solicitate.
    (3) Institutia prevazuta la alin. (1) este obligata sa puna de indata la dispozitie datele solicitate.

 

    CAP. V  Conservarea datelor informatice


    ART. 154
    Conservarea datelor informatice
    (1) Daca exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni, in scopul strangerii de probe ori identificarii faptuitorului, suspectului sau a inculpatului, procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate dispune conservarea imediata a anumitor date informatice, inclusiv a datelor referitoare la traficul informational, care au fost stocate prin intermediul unui sistem informatic si care se afla in posesia sau sub controlul unui furnizor de retele publice de comunicatii electronice ori unui furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, in cazul in care exista pericolul pierderii sau modificarii acestora.
    (2) Conservarea se dispune de procuror, din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala, pe o durata de maximum 60 de zile, prin ordonanta care trebuie sa cuprinda, in afara mentiunilor prevazute la art. 286 alin. (2): furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului in posesia carora se afla datele informatice ori care le au sub control, numele faptuitorului, suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut, descrierea datelor ce trebuie conservate, motivarea indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), durata pentru care a fost emisa, mentionarea obligatiei persoanei sau furnizorilor de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorilor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului de a conserva imediat datele informatice indicate si de a le mentine integritatea, in conditii de confidentialitate.
    (3) Masura conservarii poate fi prelungita, pentru motive temeinic justificate, de procuror, o singura data, pe o durata de maximum 30 de zile.
    (4) Ordonanta procurorului se transmite, de indata, oricarui furnizor de retele publice de comunicatii electronice ori furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului in posesia caruia se afla datele prevazute la alin. (1) ori care le are sub control, acesta fiind obligat sa le conserve imediat, in conditii de confidentialitate.
    (5) In cazul in care datele referitoare la traficul informational se afla in posesia mai multor furnizori de retele publice de comunicatii electronice ori furnizori de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, furnizorul in posesia sau sub controlul caruia se afla datele informatice are obligatia de a pune, de indata, la dispozitia organului de urmarire penala informatiile necesare identificarii celorlalti furnizori, in vederea cunoasterii tuturor elementelor din lantul de comunicare folosit.
    (6) In termenul prevazut la alin. (2) si (3), procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate, cu autorizarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati, sa solicite unui furnizor de retele publice de comunicatii electronice ori unui furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului transmiterea datelor conservate potrivit legii ori poate dispune ridicarea acestei masuri. Dispozitiile art. 170 alin. (21)-(25), alin. (4) si (5) si ale art. 171 se aplica in mod corespunzator.
    (7) Judecatorul de drepturi si libertati se pronunta in termen de 48 de ore cu privire la solicitarea organelor de urmarire penala de transmitere a datelor, prin incheiere motivata, in camera de consiliu.                                           (71) Dispozitiile alin. (1) - (7) se aplica in mod corespunzator si cu privire la datele informatice, inclusiv la datele referitoare la traficul informational, stocate prin intermediul unui sistem informatic care se afla in posesia sau sub controlul altor persoane. 
   (8) Pana la terminarea urmaririi penale, procurorul este obligat sa incunostinteze, in scris, persoanele fata de care se efectueaza urmarirea penala si ale caror date au fost conservate.


    ART. 155
    Abrogat.

 

    CAP. VI  Perchezitia si ridicarea de obiecte si inscrisuri


    ART. 156
    Dispozitii comune
    (1) Perchezitia poate fi domiciliara, corporala, informatica sau a unui vehicul.
    (2) Perchezitia se efectueaza cu respectarea demnitatii, fara a constitui ingerinta disproportionala in viata privata.

    SECTIUNEA 1  Perchezitia domiciliara

    ART. 157
    Cazurile si conditiile in care se poate dispune perchezitia domiciliara
    (1) Perchezitia domiciliara ori a bunurilor aflate in domiciliu poate fi dispusa daca exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni de catre o persoana ori la detinerea unor obiecte sau inscrisuri ce au legatura cu o infractiune si se presupune ca perchezitia poate conduce la descoperirea si strangerea probelor cu privire la aceasta infractiune, la conservarea urmelor savarsirii infractiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului.
    (2) Prin domiciliu se intelege o locuinta sau orice spatiu delimitat in orice mod ce apartine ori este folosit de o persoana fizica sau juridica.

    ART. 158
    Procedura de emitere a mandatului de perchezitie domiciliara
    (1) Perchezitia domiciliara poate fi dispusa in cursul urmaririi penale, la cererea procurorului, de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. In cursul judecatii, perchezitia se dispune, din oficiu sau la cererea procurorului, de catre instanta investita cu judecarea cauzei.
    (2) Cererea formulata de procuror trebuie sa cuprinda:
    a) descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia, iar daca sunt suspiciuni rezonabile privind existenta sau posibilitatea transferarii probelor, datelor sau persoanelor cautate in locuri invecinate, descrierea acestor locuri;
    b) indicarea probelor ori a datelor din care rezulta suspiciunea rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni sau cu privire la detinerea obiectelor ori inscrisurilor ce au legatura cu o infractiune;
----------
    Lit. b) a alin. (2) al art. 158 a fost modificata de pct. 104 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    c) indicarea infractiunii, a probelor sau a datelor din care rezulta ca in locul in care se solicita efectuarea perchezitiei se afla suspectul ori inculpatul sau pot fi descoperite probe cu privire la savarsirea infractiunii ori urme ale savarsirii infractiunii;
    d) numele, prenumele si, daca este necesar, descrierea suspectului sau inculpatului despre care se banuieste ca se afla in locul unde se efectueaza perchezitia, precum si indicarea urmelor savarsirii infractiunii ori a altor obiecte despre care se presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi perchezitionat.
----------
    Lit. d) a alin. (2) al art. 158 a fost modificata de pct. 104 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (3) In cazul in care, in timpul efectuarii perchezitiei, se constata ca au fost transferate probe, date sau ca persoanele cautate s-au ascuns in locuri invecinate, mandatul de perchezitie este valabil, in conditiile legii, si pentru aceste locuri. Continuarea efectuarii perchezitiei in aceasta situatie se incuviinteaza de catre procuror.
    (4) Procurorul inainteaza cererea impreuna cu dosarul cauzei judecatorului de drepturi si libertati.
    (5) Cererea prin care se solicita incuviintarea efectuarii perchezitiei domiciliare se solutioneaza, in termen de 24 de ore, in camera de consiliu, fara citarea partilor. Participarea procurorului este obligatorie.
    (6) Judecatorul dispune, prin incheiere, admiterea cererii, atunci cand este intemeiata, si incuviintarea efectuarii perchezitiei si emite de indata mandatul de perchezitie. Intocmirea minutei este obligatorie.
    (7) Incheierea instantei si mandatul de perchezitie trebuie sa cuprinda:
    a) denumirea instantei;
    b) data, ora si locul emiterii;
    c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de perchezitie;
    d) perioada pentru care s-a emis mandatul, care nu poate depasi 15 zile;
    e) scopul pentru care a fost emis;
    f) descrierea locului unde urmeaza a se efectua perchezitia sau, daca este cazul, si a locurilor invecinate acestuia;
    g) numele sau denumirea persoanei la domiciliul, resedinta ori sediul careia se efectueaza perchezitia, daca este cunoscuta;
    h) numele faptuitorului, suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut;
    i) descrierea faptuitorului, suspectului sau inculpatului despre care se banuieste ca se afla in locul unde se efectueaza perchezitia, indicarea urmelor savarsirii infractiunii sau a altor obiecte despre care se presupune ca exista in locul ce urmeaza a fi perchezitionat;
----------
    Lit. i) a alin. (7) al art. 158 a fost modificata de pct. 104 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    j) mentiunea ca mandatul de perchezitie poate fi folosit o singura data;
    k) semnatura judecatorului si stampila instantei.
    (8) In cazul in care judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 157, dispune, prin incheiere, respingerea cererii de efectuare a perchezitiei domiciliare.
----------
    Alin. (8) al art. 158 a fost modificat de pct. 104 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (9) Incheierea prin care judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra cererii de incuviintare a efectuarii perchezitiei domiciliare nu este supusa cailor de atac.
    (10) O noua cerere de efectuare a unei perchezitii domiciliare in acelasi loc poate fi formulata daca au aparut ori s-au descoperit fapte sau imprejurari noi, necunoscute la momentul solutionarii cererii anterioare de catre judecator.
    (11) In cursul judecatii, din oficiu sau la cererea procurorului, instanta de judecata poate dispune efectuarea unei perchezitii in vederea punerii in executare a mandatului de arestare preventiva a inculpatului, precum si in cazul in care exista suspiciuni rezonabile ca in locul unde se solicita efectuarea perchezitiei exista mijloace materiale de proba ce au legatura cu infractiunea ce face obiectul cauzei. Dispozitiile alin. (2)-(8) si ale art. 157 se aplica in mod corespunzator.


    ART. 159
    Efectuarea perchezitiei domiciliare
    (1) Mandatul de perchezitie se comunica procurorului, care ia masuri pentru executarea acestuia.
    (2) Perchezitia se efectueaza de procuror sau de organul de cercetare penala, insotit, dupa caz, de lucratori operativi.
    (3) Perchezitia domiciliara nu poate fi inceputa inainte de ora 6,00 sau dupa ora 20,00, cu exceptia infractiunii flagrante sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local deschis publicului la acea ora.
    (4) In cazul in care este necesar, organele judiciare pot restrictiona libertatea de miscare a persoanelor prezente sau accesul altor persoane in locul unde se efectueaza perchezitia, pe durata efectuarii acesteia.
    (5) Inainte de inceperea perchezitiei, organul judiciar se legitimeaza si inmaneaza o copie a mandatului emis de judecator persoanei la care se va efectua perchezitia, reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar in lipsa, oricarei alte persoane cu capacitate deplina de exercitiu care cunoaste persoana la care se va efectua perchezitia si, daca este cazul, custodelui.
    (6) In cazul perchezitiei efectuate la sediul unei persoane juridice, mandatul de perchezitie se inmaneaza reprezentantului acesteia sau, in lipsa reprezentantului, oricarei alte persoane cu capacitate deplina de exercitiu care se afla in sediu ori este angajat al persoanei juridice respective.
    (7) In cazul in care efectuarea perchezitiei este extinsa in locuintele invecinate in conditiile art. 158 alin. (3), persoanele din aceste spatii vor fi instiintate cu privire la extinderea efectuarii perchezitiei.
    (8) Persoanelor prevazute la alin. (5) si (6) li se solicita, inainte de inceperea perchezitiei, predarea de bunavoie a persoanelor sau a obiectelor cautate. Perchezitia nu se mai efectueaza daca persoanele sau obiectele indicate in mandat sunt predate.
    (9) Persoanelor prevazute la alin. (5) si (6) li se aduce la cunostinta ca au dreptul ca la efectuarea perchezitiei sa participe un avocat. Daca se solicita prezenta unui avocat, inceperea perchezitiei este amanata pana la sosirea acestuia, dar nu mai mult de doua ore de la momentul la care acest drept este comunicat, luandu-se masuri de conservare a locului ce urmeaza a fi perchezitionat. In cazuri exceptionale, ce impun efectuarea perchezitiei de urgenta, sau in cazul in care avocatul nu poate fi contactat, perchezitia poate incepe si inainte de expirarea termenului de doua ore.
    (10) De asemenea, persoanei perchezitionate i se va permite sa fie asistata ori reprezentata de o persoana de incredere.
    (11) Cand persoana la care se face perchezitia este retinuta ori arestata, va fi adusa la perchezitie. In cazul in care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta unui reprezentant ori martor asistent.
    (12) Organul judiciar care efectueaza perchezitia are dreptul sa deschida, prin folosirea fortei, incaperile, spatiile, mobilierul si alte obiecte in care s-ar putea gasi obiectele, inscrisurile, urmele infractiunii sau persoanele cautate, in cazul in care posesorul acestora nu este prezent sau nu doreste sa le deschida de bunavoie. La deschiderea acestora, organele judiciare ce efectueaza perchezitia trebuie sa evite daunele nejustificate.
    (13) Organul judiciar este obligat sa se limiteze la ridicarea numai a obiectelor si inscrisurilor care au legatura cu fapta pentru care se efectueaza urmarirea penala. Obiectele sau inscrisurile a caror circulatie ori detinere este interzisa sau in privinta carora exista suspiciunea ca pot avea o legatura cu savarsirea unei infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu se ridica intotdeauna.
    (14) In mod exceptional, perchezitia poate incepe fara inmanarea copiei mandatului de perchezitie, fara solicitarea prealabila de predare a persoanei sau a obiectelor, precum si fara informarea prealabila privind posibilitatea solicitarii prezentei unui avocat ori a unei persoane de incredere, in urmatoarele cazuri:
    a) cand este evident faptul ca se fac pregatiri pentru acoperirea urmelor sau distrugerea probelor ori a elementelor ce prezinta importanta pentru cauza;
    b) daca exista suspiciunea ca in spatiul in care urmeaza a se efectua perchezitia se afla o persoana a carei viata sau integritate fizica este pusa in pericol;
    c) daca exista suspiciunea ca persoana cautata s-ar putea sustrage procedurii.
----------
    Lit. c) a alin. (14) al art. 159 a fost modificata de pct. 106 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (15) In cazul in care in spatiul unde urmeaza a fi efectuata perchezitia nu se afla nicio persoana, aceasta se efectueaza in prezenta unui martor asistent.
    (16) In cazurile prevazute la alin. (14) si (15), copia mandatului de perchezitie se inmaneaza de indata ce este posibil.
    (17) Organele judiciare care efectueaza perchezitia pot folosi forta, in mod adecvat si proportional, pentru a patrunde intr-un domiciliu:
    a) daca exista motive temeinice pentru a anticipa rezistenta armata sau alte tipuri de violenta ori exista un pericol cu privire la distrugerea probelor;
    b) in cazul unui refuz sau daca nu a fost primit niciun raspuns la solicitarile organelor judiciare de a patrunde in domiciliu.
    (18) Este interzisa efectuarea in acelasi timp cu perchezitia a oricaror acte procedurale in aceeasi cauza, care prin natura lor impiedica persoana la care se face perchezitia sa participe la efectuarea acesteia, cu exceptia situatiei in care se desfasoara, in aceeasi cauza, simultan mai multe perchezitii.
    (19) Locul in care se desfasoara perchezitia, precum si persoanele sau obiectele gasite pe parcursul perchezitionarii pot fi fotografiate ori inregistrate audiovideo.
    (20) Inregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate sunt anexate procesului-verbal de perchezitie si fac parte integranta din acesta.


    ART. 160
    Identificarea si pastrarea obiectelor
    (1) Dupa identificare, obiectele sau inscrisurile se prezinta persoanei de la care sunt ridicate si persoanelor prezente, pentru a fi recunoscute si a fi insemnate de catre acestea spre neschimbare, dupa care se eticheteaza si se sigileaza.
    (2) Obiectele care nu pot fi insemnate ori pe care nu se pot aplica etichete si sigilii se impacheteaza sau se inchid, pe cat posibil impreuna, dupa care se aplica sigilii.
    (3) Obiectele care nu pot fi ridicate se lasa in pastrarea celui la care se afla sau a unui custode. Persoanei careia i se lasa spre pastrare obiectele i se pune in vedere ca are obligatia de a le pastra si conserva, precum si de a le pune la dispozitia organelor de urmarire penala, la cererea acestora, sub sanctiunea prevazuta la art. 275 din Codul penal.
    (4) Probele pentru analiza se iau cel putin in dublu si se sigileaza. Una dintre probe se lasa celui de la care se ridica, iar in lipsa acestuia, uneia dintre persoanele prevazute la art. 159 alin. (11).


    ART. 161
    Procesul-verbal de perchezitie
    (1) Activitatile desfasurate cu ocazia efectuarii perchezitiei sunt consemnate intr-un proces-verbal.
    (2) Procesul-verbal trebuie sa cuprinda:
    a) numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;
    b) numarul si data mandatului de perchezitie;
    c) locul unde este incheiat;
    d) data si ora la care a inceput si ora la care s-a terminat efectuarea perchezitiei, cu mentionarea oricarei intreruperi intervenite;
    e) numele, prenumele, ocupatia si adresa persoanelor ce au fost prezente la efectuarea perchezitiei, cu mentionarea calitatii acestora;
    f) efectuarea informarii persoanei la care se va efectua perchezitia cu privire la dreptul de a contacta un avocat care sa participe la perchezitie;
    g) descrierea amanuntita a locului si conditiilor in care inscrisurile, obiectele sau urmele infractiunii au fost descoperite si ridicate, enumerarea si descrierea lor amanuntita, pentru a putea fi recunoscute; mentiuni cu privire la locul si conditiile in care suspectul sau inculpatul a fost prins;
    h) obiectiile si explicatiile persoanelor care au participat la efectuarea perchezitiei, precum si mentiunile referitoare la inregistrarea audiovideo sau fotografiile efectuate;
    i) mentiuni despre obiectele care nu au fost ridicate, dar au fost lasate in pastrare;
    j) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.
    (3) Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie, de persoana la care s-a facut perchezitia, de avocatul acesteia, daca a fost prezent, precum si de persoanele aratate la alin. (2) lit. e). Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta, precum si despre motivele imposibilitatii sau refuzului de a semna.
    (4) O copie de pe procesul-verbal se lasa persoanei la care s-a facut perchezitia sau de la care s-au ridicat obiectele si inscrisurile ori uneia dintre persoanele prevazute la art. 159 alin. (5) sau (6) care au participat la perchezitie.


    ART. 162
    Masurile privind obiectele ori inscrisurile ridicate
    (1) Obiectele ori inscrisurile ridicate care constituie mijloace de proba sunt atasate la dosar sau pastrate in alt mod, iar urmele savarsirii infractiunii se ridica si sunt conservate.
    (2) Obiectele, inscrisurile si urmele ridicate, care nu sunt atasate la dosar, pot fi fotografiate. Fotografiile se vizeaza de organul de urmarire penala si se ataseaza la dosar.
    (3) Mijloacele materiale de proba se pastreaza de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata la care se gaseste dosarul, pana la solutionarea definitiva a cauzei.
    (4) Obiectele care nu au legatura cu cauza se restituie persoanei careia ii apartin, cu exceptia celor care sunt supuse confiscarii, in conditiile legii.
----------
    Alin. (4) al art. 162 a fost modificat de pct. 107 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (5) Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca nu sunt supuse confiscarii, in conditiile legii, pot fi restituite, chiar inainte de solutionarea definitiva a procesului, persoanei careia ii apartin, in afara de cazul cand prin aceasta restituire s-ar putea stanjeni aflarea adevarului. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata pune in vedere persoanei careia i-au fost restituite obiectele ca este obligata sa le pastreze pana la solutionarea definitiva a cauzei.
----------
    Alin. (5) al art. 162 a fost modificat de pct. 107 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 163
    Conservarea sau valorificarea obiectelor ridicate
    Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca sunt dintre acelea prevazute la art. 252 alin. (2) si daca nu sunt restituite, se conserva sau se valorifica potrivit prevederilor art. 252.


    ART. 164
    Dispozitii speciale privind perchezitiile efectuate la o autoritate publica, institutie publica sau la alte persoane juridice de drept public
    Perchezitia la o autoritate publica, institutie publica sau la alte persoane juridice de drept public se efectueaza potrivit prevederilor prezentei sectiuni, dupa cum urmeaza:
    a) organul judiciar se legitimeaza si inmaneaza o copie a mandatului de perchezitie reprezentantului autoritatii, institutiei sau persoanei juridice de drept public;
    b) perchezitia se efectueaza in prezenta reprezentantului autoritatii, institutiei sau persoanei juridice de drept public ori a altei persoane cu capacitate deplina de exercitiu;
    c) o copie de pe procesul-verbal de perchezitie se lasa reprezentantului autoritatii, institutiei sau persoanei juridice de drept public.

    SECTIUNEA a 2-a  Alte forme de perchezitie

    ART. 165
    Cazurile si conditiile in care se efectueaza perchezitia corporala
    (1) Perchezitia corporala presupune examinarea corporala externa a unei persoane, a cavitatii bucale, a nasului, a urechilor, a parului, a imbracamintei, a obiectelor pe care o persoana le are asupra sa sau sub controlul sau, la momentul efectuarii perchezitiei.
    (2) In cazul in care exista o suspiciune rezonabila ca prin efectuarea unei perchezitii corporale vor fi descoperite urme ale infractiunii, corpuri delicte ori alte obiecte ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului in cauza, organele judiciare sau orice autoritate cu atributii in asigurarea ordinii si securitatii publice procedeaza la efectuarea acesteia.


    ART. 166
    Efectuarea perchezitiei corporale
    (1) Organul judiciar trebuie sa ia masuri ca perchezitia sa fie efectuata cu respectarea demnitatii umane.
    (2) Perchezitia se efectueaza de o persoana de acelasi sex cu persoana perchezitionata.
    (3) Inainte de inceperea perchezitiei, persoanei perchezitionate i se solicita predarea de bunavoie a obiectelor cautate. Daca obiectele cautate sunt predate, nu se mai efectueaza perchezitia, cu exceptia cazului cand se considera util sa se procedeze la aceasta, pentru cautarea altor obiecte sau urme.
    (4) Procesul-verbal de perchezitie trebuie sa cuprinda:
    a) numele si prenumele persoanei perchezitionate;
    b) numele, prenumele si calitatea persoanei care a efectuat perchezitia;
    c) enumerarea obiectelor gasite cu ocazia perchezitiei;
    d) locul unde este incheiat;
    e) data si ora la care a inceput si ora la care s-a terminat efectuarea perchezitiei, cu mentionarea oricarei intreruperi intervenite;
    f) descrierea amanuntita a locului si conditiilor in care inscrisurile, obiectele sau urmele infractiunii au fost descoperite si ridicate, enumerarea si descrierea lor amanuntita, pentru a putea fi recunoscute; mentiuni cu privire la locul si conditiile in care suspectul sau inculpatul a fost gasit.
    (5) Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie si de persoana perchezitionata. Daca persoana perchezitionata nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta, precum si despre motivele imposibilitatii sau refuzului de a semna.
    (6) O copie a procesului-verbal se lasa persoanei perchezitionate.
    (7) Dispozitiile art. 162 se aplica in mod corespunzator.


    ART. 167
    Perchezitia unui vehicul
    (1) Perchezitia unui vehicul consta in examinarea exteriorului ori interiorului unui vehicul sau a altui mijloc de transport ori a componentelor acestora.
    (2) Perchezitia unui vehicul se efectueaza in conditiile prevazute la art. 165 alin. (2).
    (3) Prevederile art. 162, 165 si 166 se aplica in mod corespunzator.


    ART. 168
    Perchezitia informatica
    (1) Prin perchezitie in sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se intelege procedeul de cercetare, descoperire, identificare si strangere a probelor stocate intr-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea informatiilor continute de acestea.
    (2) In cursul urmaririi penale, judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune efectuarea unei perchezitii informatice, la cererea procurorului, atunci cand pentru descoperirea si strangerea probelor este necesara cercetarea unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice.
    (3) Procurorul inainteaza cererea prin care se solicita incuviintarea efectuarii perchezitiei informatice impreuna cu dosarul cauzei judecatorului de drepturi si libertati.
    (4) Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, fara citarea partilor. Participarea procurorului este obligatorie.
    (5) Judecatorul dispune prin incheiere admiterea cererii, atunci cand aceasta este intemeiata, incuviintarea efectuarii perchezitiei informatice si emite de indata mandatul de perchezitie.
    (6) Incheierea instantei trebuie sa cuprinda:
    a) denumirea instantei;
    b) data, ora si locul emiterii;
    c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul;
    d) perioada pentru care s-a emis mandatul si in cadrul careia trebuie efectuata activitatea dispusa;
    e) scopul pentru care a fost emis;
    f) sistemul informatic sau suportul de stocare a datelor informatice care urmeaza a fi perchezitionat, precum si numele suspectului sau inculpatului, daca este cunoscut;
    g) semnatura judecatorului si stampila instantei.
    (7) Incheierea prin care judecatorul de drepturi si libertati se pronunta asupra cererii de incuviintare a efectuarii perchezitiei informatice nu este supusa cailor de atac.
    (8) In cazul in care, cu ocazia efectuarii perchezitiei unui sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice, se constata ca datele informatice cautate sunt cuprinse intr-un alt sistem informatic ori suport de stocare a datelor informatice si sunt accesibile din sistemul sau suportul initial, procurorul dispune de indata conservarea, copierea datelor informatice identificate si va solicita de urgenta completarea mandatului, dispozitiile alin. (1)-(7) aplicandu-se in mod corespunzator.
    (9) In vederea executarii perchezitiei dispuse, pentru asigurarea integritatii datelor informatice stocate pe obiectele ridicate, procurorul dispune efectuarea de copii.
    (10) Daca ridicarea obiectelor care contin datele informatice prevazute la alin. (1) ar afecta grav desfasurarea activitatii persoanelor care detin aceste obiecte, procurorul poate dispune efectuarea de copii, care servesc ca mijloc de proba. Copiile se realizeaza cu mijloace tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea informatiilor continute de acestea.
    (11) Perchezitia in sistem informatic sau a unui suport de stocare a datelor informatice se efectueaza in prezenta suspectului ori a inculpatului, dispozitiile art. 159 alin. (10) si (11) aplicandu-se in mod corespunzator.
    (12) Perchezitia in sistem informatic ori a unui suport de stocare a datelor informatice se efectueaza de un specialist care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, in prezenta procurorului sau a organului de cercetare penala.
    (13) Procesul-verbal de perchezitie informatica trebuie sa cuprinda:
    a) numele persoanei de la care a fost ridicat sistemul informatic sau suporturile de stocare a datelor informatice ori numele persoanei al carei sistem informatic este cercetat;
    b) numele persoanei care a efectuat perchezitia;
    c) numele persoanelor prezente la efectuarea perchezitiei;
    d) descrierea si enumerarea sistemelor informatice ori suporturilor de stocare a datelor informatice fata de care s-a dispus perchezitia;
    e) descrierea si enumerarea activitatilor desfasurate;
    f) descrierea si enumerarea datelor informatice descoperite cu ocazia perchezitiei;
    g) semnatura sau stampila persoanei care a efectuat perchezitia;
    h) semnatura persoanelor prezente la efectuarea perchezitiei.
    (14) Organele de urmarire penala trebuie sa ia masuri ca perchezitia informatica sa fie efectuata fara ca faptele si imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza perchezitia sa devina, in mod nejustificat, publice.
    (15) Datele informatice identificate cu caracter secret se pastreaza in conditiile legii.
    (16) In cursul judecatii, perchezitia informatica se dispune de catre instanta, din oficiu sau la cererea procurorului, a partilor ori a persoanei vatamate, in cazurile prevazute la alin. (2). Mandatul de efectuare a perchezitiei informatice dispuse de instanta se comunica procurorului, care procedeaza potrivit alin. (8)-(15)


       Art. 1681
Efectuarea perchezitiei informatice de lucratori de politie
Efectuarea perchezitiei informatice prevazuta la art. 168 alin. (12) se poate realiza si de catre lucratori de politie specializati, in prezenta procurorului sau a organului de cercetare penala.

    SECTIUNEA a 3-a Ridicarea de obiecte si inscrisuri

    ART. 169
    Ridicarea de obiecte si inscrisuri
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa ridice obiectele si inscrisurile ce pot servi ca mijloc de proba in procesul penal.


    ART. 170
    Predarea obiectelor, inscrisurilor sau a datelor informatice
    (1) In cazul in care exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni si sunt temeiuri de a se crede ca un obiect ori un inscris poate servi ca mijloc de proba in cauza, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune persoanei fizice sau juridice in posesia careia se afla sa le prezinte si sa le predea, sub luare de dovada.
----------
    Alin. (1) al art. 170 a fost modificat de pct. 111 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (2) De asemenea, in conditiile alin. (1), organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune ca:
    a) orice persoana fizica sau juridica de pe teritoriul Romaniei sa comunice anumite date informatice aflate in posesia sau sub controlul sau, care sunt stocate intr-un sistem informatic ori pe un suport de stocare a datelor informatice;
    b) orice furnizor de retele publice de comunicatii electronice sau furnizor de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sa comunice anumite date referitoare la abonati, utilizatori si la serviciile prestate, aflate in posesia sau sub controlul sau, altele decat continutul comunicatiilor si decat cele prevazute la art. 138 alin. (1) lit. j).
----------
    Alin. (2) al art. 170 a fost modificat de pct. 112 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (2^1) Persoanele fizice sau juridice, inclusiv furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, au posibilitatea sa asigure semnarea datelor solicitate in baza alin. (2), utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat.
----------
    Alin. (2^1) al art. 170 a fost introdus de pct. 113 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (2^2) Orice persoana autorizata care transmite date solicitate in baza alin. (2) are posibilitatea sa semneze datele transmise utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat si care permite identificarea neambigua a persoanei autorizate, aceasta asumandu-si astfel responsabilitatea in ceea ce priveste integritatea datelor transmise.
----------
    Alin. (2^2) al art. 170 a fost introdus de pct. 113 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (2^3) Orice persoana autorizata care primeste date solicitate in baza alin. (2) are posibilitatea sa verifice integritatea datelor primite si sa certifice aceasta integritate prin semnarea datelor, utilizand o semnatura electronica extinsa bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat si care permite identificarea neambigua a persoanei autorizate.
----------
    Alin. (2^3) al art. 170 a fost introdus de pct. 113 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (2^4) Fiecare persoana care certifica datele sub semnatura electronica raspunde potrivit legii pentru integritatea si securitatea acestor date.
----------
    Alin. (2^4) al art. 170 a fost introdus de pct. 113 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (2^5) Aplicarea prevederilor alin. (2^1)-(2^4) se face cu respectarea procedurilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
----------
    Alin. (2^5) al art. 170 a fost introdus de pct. 113 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (3) Abrogat.
----------
    Alin. (3) al art. 170 a fost abrogat de pct. 114 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (4) Abrogat.
    (5) Abrogat.
    (6) Abrogat.


    ART. 171
    Ridicarea silita de obiecte si inscrisuri
    (1) Daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie, organul de urmarire penala, prin ordonanta, sau instanta de judecata, prin incheiere, dispune ridicarea silita. In cursul judecatii dispozitia de ridicare silita a obiectelor sau inscrisurilor se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la indeplinire, prin organul de cercetare penala.
    (2) Impotriva masurii dispuse potrivit alin. (1) sau a modului de aducere la indeplinire a acesteia se poate face plangere de catre orice persoana interesata. Dispozitiile art. 250 se aplica in mod corespunzator.

 

 

    CAP. VII  Expertiza si constatarea


    ART. 172
    Dispunerea efectuarii expertizei sau a constatarii
    (1) Efectuarea unei expertize se dispune cand pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori imprejurari ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului in cauza este necesara si opinia unui expert.
    (2) Expertiza se dispune, in conditiile art. 100, la cerere sau din oficiu, de catre organul de urmarire penala, prin ordonanta motivata, iar in cursul judecatii se dispune de catre instanta, prin incheiere motivata.
    (3) Cererea de efectuare a expertizei trebuie formulata in scris, cu indicarea faptelor si imprejurarilor supuse evaluarii si a obiectivelor care trebuie lamurite de expert.
    (4) Expertiza poate fi efectuata de experti oficiali din laboratoare sau institutii de specialitate ori de experti independenti autorizati din tara sau din strainatate, in conditiile legii.
    (5) Expertiza si examinarea medico-legala se efectueaza in cadrul institutiilor medico-legale.
    (6) Ordonanta organului de urmarire penala sau incheierea instantei prin care se dispune efectuarea expertizei trebuie sa indice faptele sau imprejurarile pe care expertul trebuie sa le constate, sa le clarifice si sa le evalueze, obiectivele la care trebuie sa raspunda, termenul in care trebuie efectuata expertiza, precum si institutia ori expertii desemnati.
    (7) In domeniile strict specializate, daca pentru intelegerea probelor sunt necesare anumite cunostinte specifice sau alte asemenea cunostinte, instanta ori organul de urmarire penala poate solicita opinia unor specialisti care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau in afara acestora. Dispozitiile relative la audierea martorului sunt aplicabile in mod corespunzator.
    (8) La efectuarea expertizei pot participa experti independenti autorizati, numiti la solicitarea partilor sau subiectilor procesuali principali.
    (9) Cand exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba sau de schimbare a unor situatii de fapt ori este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei, organul de urmarire penala poate dispune prin ordonanta efectuarea unei constatari.
    (10) Constatarea este efectuata de catre un specialist care functioneaza in cadrul organelor judiciare sau din afara acestora.
    (11) Certificatul medico-legal are valoarea unui raport de constatare.
    (12) Dupa finalizarea raportului de constatare, cand organul judiciar apreciaza ca este necesara opinia unui expert sau cand concluziile raportului de constatare sunt contestate, se dispune efectuarea unei expertize.

    ART. 173
    Numirea expertului
    (1) Expertul este numit prin ordonanta organului de urmarire penala sau prin incheierea instantei.
    (2) Organul de urmarire penala sau instanta desemneaza, de regula, un singur expert, cu exceptia situatiilor in care, ca urmare a complexitatii expertizei, sunt necesare cunostinte specializate din discipline distincte, situatie in care desemneaza doi sau mai multi experti.
    (3) Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de o institutie medico-legala, de un institut sau laborator de specialitate, desemnarea unuia sau a mai multor experti se face de catre acea institutie, potrivit legii.
    (4) Partile si subiectii procesuali principali au dreptul sa solicite ca la efectuarea expertizei sa participe un expert recomandat de acestea. In cazul in care expertiza este dispusa de instanta, procurorul poate solicita ca un expert recomandat de acesta sa participe la efectuarea expertizei.
    (5) Expertul, institutia medico-legala, institutul sau laboratorul de specialitate, la cererea expertului, poate solicita, atunci cand considera necesar, participarea specialistilor de la alte institutii sau avizul acestora.
    (6) Institutia medico-legala, institutul sau laboratorul de specialitate comunica organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei numele expertilor desemnati.


    ART. 174
    Incompatibilitatea expertului
    (1) Persoana aflata in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de art. 64 nu poate fi desemnata ca expert, iar in cazul in care a fost desemnata, hotararea judecatoreasca nu se poate intemeia pe constatarile si concluziile acesteia. Motivul de incompatibilitate trebuie dovedit de cel ce il invoca.
    (2) Nu poate fi desemnata ca expert persoana care a avut aceasta calitate in aceeasi cauza, cu exceptia situatiei in care aceasta este recomandata de parti sau de procuror.                                                                            (21) Nu poate fi desemnata ca expert recomandat de parti in aceeasi cauza o persoana care functioneaza in cadrul aceleiasi institutii medico-legale, institut sau laborator de specialitate cu expertul desemnat deconducerea institutiei respective la solicitarea organului judiciar. 
    (3) Abrogat.
    (4) Dispozitiile art. 66-68 se aplica in mod corespunzator.


    ART. 175
    Drepturile si obligatiile expertului
    (1) Expertul are dreptul de a refuza efectuarea expertizei pentru aceleasi motive pentru care martorul poate refuza depunerea marturiei.
    (2) Expertul are dreptul sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei.
    (3) Expertul poate cere lamuriri organului judiciar care a dispus efectuarea expertizei cu privire la anumite fapte ori imprejurari ale cauzei ce trebuie evaluate.
    (4) Expertul poate cere lamuriri partilor si subiectilor procesuali principali, cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organele judiciare.
    (5) Expertul are dreptul la un onorariu pentru activitatea depusa in vederea efectuarii expertizei, pentru cheltuielile pe care ar trebui sa le suporte sau le-a suportat pentru efectuarea expertizei. Cuantumul onorariului este stabilit de catre organele judiciare in functie de natura si complexitatea cauzei si de cheltuielile suportate sau care urmeaza a fi suportate de catre expert. Daca expertiza este efectuata de institutia medico-legala ori institutul sau laboratorul de specialitate, costul expertizei este stabilit in conditiile prevazute de legea speciala.
    (6) Expertul poate beneficia si de masuri de protectie, in conditiile prevazute la art. 125.
    (7) Expertul are obligatia de a se prezenta in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata ori de cate ori este chemat si de a-si intocmi raportul de expertiza cu respectarea termenului-limita stabilit in ordonanta organului de urmarire penala sau in incheierea instantei. Termenul-limita din ordonanta sau incheiere poate fi prelungit, la cererea expertului, pentru motive intemeiate, fara ca prelungirea totala acordata sa fie mai mare de 6 luni.
    (8) Intarzierea sau refuzul nejustificat de efectuare a expertizei atrage aplicarea unei amenzi judiciare, precum si raspunderea civila a expertului sau a institutiei desemnate sa o efectueze pentru prejudiciile cauzate.


    ART. 176
    Inlocuirea expertului
    (1) Expertul poate fi inlocuit daca refuza sau, in mod nejustificat, nu finalizeaza raportul de expertiza pana la termenul fixat.
    (2) Inlocuirea se dispune prin ordonanta de catre organul de urmarire penala sau prin incheiere de catre instanta, dupa citarea expertului, si se comunica asociatiei sau corpului profesional de care apartine acesta.
    (3) Expertul este, de asemenea, inlocuit cand este admisa declaratia sa de abtinere sau cererea de recuzare ori in cazul in care se afla in imposibilitate obiectiva de a efectua sau finaliza expertiza.
    (4) Expertul inlocuit trebuie, sub sanctiunea prevazuta la art. 283 alin. (4), sa puna de indata la dispozitia organului judiciar toate actele sau obiectele incredintate, precum si observatiile cu privire la activitatile desfasurate pana la momentul inlocuirii sale.


    ART. 177
    Procedura efectuarii expertizei
    (1) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, cand dispune efectuarea unei expertize, fixeaza un termen la care sunt chemate partile, subiectii procesuali principali, precum si expertul, daca acesta a fost desemnat.
    (2) La termenul fixat se aduce la cunostinta procurorului, a partilor, a subiectilor procesuali principali si a expertului obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda si li se pune in vedere ca au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor. De asemenea, dupa caz, sunt indicate expertului obiectele pe care urmeaza sa le analizeze.
    (3) Expertul este instiintat cu privire la faptul ca are obligatia de a analiza obiectul expertizei, de a indica cu exactitate orice observatie sau constatare si de a expune o opinie impartiala cu privire la faptele sau imprejurarile evaluate, in conformitate cu regulile stiintei si expertizei profesionale.
    (4) Partile si subiectii procesuali principali sunt incunostintati ca au dreptul sa ceara numirea cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
    (5) Dupa examinarea obiectiilor si cererilor facute de parti, de subiectii procesuali principali si expert, organul de urmarire penala sau instanta de judecata pune in vedere expertului termenul in care urmeaza a fi efectuata expertiza, incunostintandu-l totodata daca la efectuarea acesteia urmeaza sa participe partile sau subiectii procesuali principali.
    (6) Atunci cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de o institutie medico-legala, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, sunt aplicabile dispozitiile art. 173 alin. (3), nefiind necesara prezenta expertului in fata organului judiciar.


    ART. 178
    Raportul de expertiza
    (1) Dupa efectuarea expertizei, constatarile, clarificarile, evaluarile si opinia expertului sunt consemnate intr-un raport.
    (2) Cand sunt mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza.
    Opiniile separate se motiveaza in acelasi raport.
    (3) Raportul de expertiza se depune la organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei.
    (4) Raportul de expertiza cuprinde:
    a) partea introductiva, in care se arata organul judiciar care a dispus efectuarea expertizei, data cand s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele expertului, obiectivele la care expertul urmeaza sa raspunda, data la care a fost efectuata, materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata, dovada incunostintarii partilor, daca au participat la aceasta si au dat explicatii in cursul expertizei, data intocmirii raportului de expertiza;
    b) partea expozitiva prin care sunt descrise operatiile de efectuare a expertizei, metodele, programele si echipamentele utilizate;
    c) concluziile, prin care se raspunde la obiectivele stabilite de organele judiciare, precum si orice alte precizari si constatari rezultate din efectuarea expertizei, in legatura cu obiectivele expertizei.
    (5) In situatia in care expertiza a fost efectuata in lipsa partilor ori a subiectilor procesuali principali, acestia sau avocatul lor sunt incunostintati cu privire la intocmirea raportului de expertiza si cu privire la dreptul la studierea raportului.


    ART. 179
    Audierea expertului
    (1) In cursul urmaririi penale sau al judecatii, expertul poate fi audiat de organul de urmarire penala sau de instanta, la cererea procurorului, a partilor, a subiectilor procesuali principali sau din oficiu, daca organul judiciar apreciaza ca audierea este necesara pentru lamurirea constatarilor sau concluziilor expertului.
    (2) Daca expertiza a fost efectuata de o institutie medico-legala, institut sau laborator de specialitate, institutia va desemna un expert, dintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, ce urmeaza a fi audiat de catre organul de urmarire penala sau de instanta.
    (3) Audierea expertului se efectueaza potrivit dispozitiilor privitoare la audierea martorilor.


    ART. 180
    Suplimentul de expertiza
    (1) Cand organul de urmarire penala sau instanta constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa, iar aceasta deficienta nu poate fi suplinita prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiza de catre acelasi expert. Cand nu este posibila desemnarea aceluiasi expert, se dispune efectuarea unei alte expertize de catre un alt expert.
    (2) Cand expertiza a fost efectuata in cadrul institutiei medico-legale, unui institut sau laborator de specialitate, organul de urmarire penala sau instanta se adreseaza institutiei respective in vederea efectuarii suplimentului de expertiza.


    ART. 181
    Efectuarea unei noi expertize
    (1) Organul de urmarire penala sau instanta dispune efectuarea unei noi expertize atunci cand concluziile raportului de expertiza sunt neclare sau contradictorii ori intre continutul si concluziile raportului de expertiza exista contradictii, iar aceste deficiente nu pot fi inlaturate prin audierea expertului.
    (2) Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune efectuarea unei noi expertize de catre o institutie medico-legala, aceasta este efectuata de o comisie, in conditiile legii.


    ART. 1811
    Obiectul constatarii si raportul de constatare
    (1) Organul de urmarire penala stabileste prin ordonanta obiectul constatarii, intrebarile la care trebuie sa raspunda specialistul si termenul in care urmeaza a fi efectuata lucrarea.
    (2) Raportul de constatare cuprinde descrierea operatiilor efectuate de specialist, a metodelor, programelor si echipamentelor utilizate si concluziile constatarii.

    ART. 182
    Lamuririle cerute la institutul de emisiune
    In cazurile privitoare la infractiunea de falsificare de moneda ori de alte valori, organul de urmarire penala sau instanta poate cere lamuriri institutului de emisiune.


    ART. 183
    Prezentarea scriptelor de comparatie
    (1) In cauzele privind infractiuni de fals in inscrisuri, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune sa fie prezentate scripte de comparatie.
    (2) Daca scriptele se gasesc in depozite publice, autoritatile in drept sunt obligate a le elibera.
    (3) Daca scriptele se gasesc la o persoana, organul de urmarire penala sau instanta ii pune in vedere sa le prezinte.
    (4) Scriptele se introduc intr-un plic sigilat care se vizeaza de organul de urmarire penala sau de presedintele completului de judecata si se semneaza de acela care le prezinta.
    (5) Organul de urmarire penala ori instanta poate solicita suspectului sau inculpatului sa prezinte o piesa scrisa cu mana sa ori sa scrie dupa dictare.
    (6) Daca suspectul sau inculpatul refuza, se face mentiune in procesul-verbal. Refuzul de a se conforma solicitarii organului de urmarire penala sau instantei nu poate fi interpretat in defavoarea suspectului sau inculpatului.


    ART. 184
    Expertiza medico-legala psihiatrica
    (1) In cazul infractiunilor comise de minorii cu varsta intre 14 si 16 ani, in cazul uciderii sau vatamarii copilului nou-nascut ori a fatului de catre mama, precum si atunci cand organul de urmarire penala sau instanta are o indoiala asupra discernamantului suspectului ori inculpatului in momentul savarsirii infractiunii ce face obiectul acuzatiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, stabilindu-se totodata termenul de prezentare in vederea examinarii.
    (2) Expertiza se efectueaza in cadrul institutiei medico-legale de catre o comisie, constituita potrivit legii.
    (3) Expertiza medico-legala psihiatrica se efectueaza dupa obtinerea consimtamantului scris al persoanei ce urmeaza a fi supusa expertizei, exprimat, in prezenta unui avocat ales sau din oficiu, in fata organului judiciar, iar in cazul minorului, si in prezenta ocrotitorului legal.
    (4) In cazul in care suspectul sau inculpatul refuza in cursul urmaririi penale efectuarea expertizei ori nu se prezinta in vederea examinarii la comisia medico-legala psihiatrica, organul de cercetare penala sesizeaza procurorul sau judecatorul de drepturi si libertati in vederea emiterii unui mandat de aducere in scopul prezentarii la comisia medico-legala psihiatrica. Dispozitiile art. 265 alin. (4)-(9) se aplica in mod corespunzator.
    (5) In cazul in care considera ca este necesara o examinare complexa, ce necesita internarea medicala a suspectului sau a inculpatului intr-o institutie sanitara de specialitate, iar acesta refuza internarea, comisia medico-legala sesizeaza organul de urmarire penala sau instanta cu privire la necesitatea luarii masurii internarii nevoluntare.
    (6) In cursul urmaririi penale, procurorul, daca apreciaza ca solicitarea comisiei medico-legale este intemeiata, poate cere judecatorului de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla locul de internare ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a intocmit propunerea luarea masurii internarii nevoluntare, pentru maximum 30 de zile, in vederea efectuarii expertizei psihiatrice.
    (7) Propunerea procurorului de luare a masurii internarii nevoluntare trebuie sa cuprinda, dupa caz, mentiuni cu privire la: fapta pentru care se efectueaza cercetarea penala, incadrarea juridica, denumirea infractiunii; faptele si imprejurarile din care rezulta indoiala asupra discernamantului suspectului sau inculpatului, sesizarea comisiei medico-legale psihiatrice cu privire la refuzul suspectului sau inculpatului de a se interna, motivarea necesitatii luarii masurii internarii si a proportionalitatii acesteia cu scopul urmarit. Propunerea impreuna cu dosarul cauzei se prezinta judecatorului de drepturi si libertati.
    (8) Judecatorul de drepturi si libertati fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii de luare a masurii internarii nevoluntare, in cel mult 3 zile de la data sesizarii, avand obligatia de a-l cita pe suspect sau inculpat pentru termenul fixat. Termenul se comunica procurorului, precum si avocatului suspectului sau inculpatului, caruia i se acorda, la cerere, dreptul de a studia dosarul cauzei si propunerea formulata de procuror.
    (9) Solutionarea propunerii de luare a masurii internarii nevoluntare se face numai in prezenta suspectului sau inculpatului, in afara de cazul cand acesta este disparut, se sustrage sau cand din cauza starii sanatatii sau din cauza de forta majora ori stare de necesitate nu se poate prezenta.
    (10) Participarea procurorului si a avocatului ales sau numit din oficiu al suspectului ori inculpatului este obligatorie.
    (11) In cazul admiterii propunerii de internare nevoluntara, incheierea judecatorului trebuie sa cuprinda:
    a) datele de identitate ale suspectului sau inculpatului;
    b) descrierea faptei de care este acuzat suspectul sau inculpatul, incadrarea juridica si denumirea infractiunii;
    c) faptele si imprejurarile din care rezulta indoiala asupra starii psihice a suspectului sau inculpatului;
    d) motivarea necesitatii luarii masurii internarii nevoluntare in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice si a proportionalitatii acesteia cu scopul urmarit;
    e) durata masurii internarii.
    (12) Dupa luarea masurii, suspectului sau inculpatului i se aduc la cunostinta, de indata, in limba pe care o intelege, motivele internarii, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.
    (13) Dupa dispunerea internarii, daca suspectul sau inculpatul se afla in stare de detinere, judecatorul de drepturi si libertati informeaza administratia locului de detinere despre masura internarii si dispune transferul arestatului intr-o sectie de psihiatrie a unui penitenciar-spital.
    (14) Impotriva incheierii judecatorului de drepturi si libertati se poate face contestatie la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta ierarhic superioara de catre suspect, inculpat sau de procuror in termen de 24 de ore de la pronuntare. Contestatia impotriva incheierii prin care se dispune internarea nevoluntara nu suspenda executarea.
----------
    Alin. (14) al art. 184 a fost modificat de pct. 121 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (15) Contestatia formulata de suspect sau inculpat impotriva incheierii prin care s-a dispus internarea nevoluntara se solutioneaza in termen de 3 zile de la data inregistrarii acesteia si nu este suspensiva de executare.
    (16) In vederea solutionarii contestatiei formulate de procuror, judecatorul de la instanta ierarhic superioara dispune citarea suspectului sau inculpatului. Participarea avocatului ales sau numit din oficiu al suspectului ori inculpatului este obligatorie.
----------
    Alin. (16) al art. 184 a fost modificat de pct. 121 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    (17) In vederea solutionarii contestatiei formulate de suspect sau de inculpat, judecatorul de la instanta ierarhic superioara comunica acestuia si procurorului data stabilita pentru judecarea contestatiei si le acorda posibilitatea de a depune observatii scrise pana la acea data, in afara de cazul cand apreciaza ca prezenta suspectului sau inculpatului, participarea procurorului si formularea de concluzii orale de catre acestia sunt necesare pentru justa solutionare a contestatiei.
    (18) In cazul admiterii contestatiei formulate de suspect sau inculpat, judecatorul de la instanta ierarhic superioara dispune respingerea propunerii de internare si externarea, daca este cazul, de indata, a suspectului sau inculpatului, daca acesta nu este detinut sau arestat chiar si in alta cauza.
    (19) Dosarul cauzei se restituie procurorului in termen de 24 de ore de la solutionarea contestatiei. Daca incheierea judecatorului de drepturi si libertati nu este atacata cu contestatie, acesta restituie dosarul procurorului in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de contestatie.
    (20) In cursul judecatii, daca inculpatul refuza efectuarea expertizei ori nu se prezinta in vederea examinarii la comisia medico-legala psihiatrica, instanta, din oficiu sau la cererea procurorului, dispune emiterea unui mandat de aducere in conditiile art. 265.
    (21) Masura internarii nevoluntare poate fi luata de instanta in cursul judecatii la propunerea comisiei medico-legale psihiatrice. Dispozitiile alin. (6)-(19) se aplica in mod corespunzator.
    (22) Imediat dupa luarea masurii internarii nevoluntare sau in cazul schimbarii ulterioare a locului de internare, judecatorul de drepturi si libertati sau, dupa caz, presedintele completului de judecata care a dispus masura incunostinteaza despre aceasta si despre locul internarii un membru al familiei suspectului sau inculpatului ori o alta persoana desemnata de acesta, precum si institutia medico-legala care efectueaza expertiza, incheindu-se in acest sens un proces-verbal. Institutia de specialitate are obligatia de a informa organele judiciare despre schimbarea locului internarii.
    (23) Hotararea prin care dispune internarea nevoluntara se pune in executare de procuror prin intermediul organelor de politie.
    (24) In cazul in care suspectul sau inculpatul se afla in stare de detinere, judecatorul de drepturi si libertati sau instanta ce a dispus masura internarii intr-o institutie de specialitate in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice informeaza, de indata, administratia locului de detinere sau arestare despre masura dispusa.
    (25) Masura internarii medicale in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice poate fi prelungita o singura data, pe o durata de cel mult 30 de zile. Comisia de expertiza medico-legala psihiatrica sesizeaza procurorul sau, dupa caz, instanta asupra necesitatii prelungirii masurii internarii cu cel putin 7 zile inainte de expirarea acesteia. Sesizarea trebuie sa contina descrierea activitatilor efectuate, motivele pentru care examinarea nu a fost finalizata pe parcursul internarii, examinarile ce urmeaza a fi efectuate, precizarea perioadei pentru care este necesara prelungirea. Dispozitiile alin. (6)-(24) se aplica in mod corespunzator.
    (26) In cazul in care inainte de expirarea duratei internarii nevoluntare se constata ca aceasta nu mai este necesara, comisia de expertiza medico-legala psihiatrica sau persoana internata sesizeaza de indata organul care a dispus masura, in vederea revocarii acesteia. Sesizarea se solutioneaza de urgenta, in camera de consiliu, cu participarea procurorului, dupa audierea avocatului ales sau din oficiu al persoanei internate. Incheierea pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati sau de instanta nu este supusa niciunei cai de atac.
    (27) Daca in cursul efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice se constata ca sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 247, comisia de expertiza medico-legala psihiatrica sesizeaza organele judiciare in vederea luarii masurii de siguranta a internarii medicale provizorii.
    (28) Perioada in care suspectul sau inculpatul a fost internat intr-o institutie de specialitate in vederea efectuarii expertizei psihiatrice se deduce din durata pedepsei, in conditiile art. 72 din Codul penal.


    ART. 185
    Autopsia medico-legala
    (1) Autopsia medico-legala se dispune de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata, in caz de moarte violenta ori cand aceasta este suspecta de a fi violenta sau cand nu se cunoaste cauza mortii ori exista o suspiciune rezonabila ca decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infractiune ori in legatura cu comiterea unei infractiuni. In cazul in care corpul victimei a fost inhumat, este dispusa exhumarea pentru examinarea cadavrului prin autopsie.
    (2) Procurorul dispune de indata efectuarea unei autopsii medico-legale daca decesul s-a produs in perioada in care persoana se afla in custodia politiei, a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in timpul internarii medicale nevoluntare sau in cazul oricarui deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, a aplicarii torturii sau a oricarui tratament inuman.
    (3) Pentru a constata daca exista motive pentru a efectua autopsia medico-legala, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate solicita opinia medicului legist.
    (4) Autopsia se efectueaza in cadrul institutiei medico-legale, potrivit legii speciale.
    (5) La efectuarea autopsiei medico-legale pot fi cooptati si specialisti din alte domenii medicale, in vederea stabilirii cauzei decesului, la solicitarea medicului legist, cu exceptia medicului care a tratat persoana decedata.
    (6) Cu ocazia efectuarii autopsiei medico-legale pot fi utilizate orice metode legale pentru stabilirea identitatii, inclusiv prelevarea de probe biologice in vederea stabilirii profilului genetic judiciar.
    (7) Organul de urmarire penala trebuie sa incunostinteze un membru de familie despre data autopsiei si despre dreptul de a desemna un expert independent autorizat care sa asiste la efectuarea autopsiei.
    (8) Medicul legist care a efectuat autopsia intocmeste un raport de expertiza, care cuprinde constatarile si concluziile sale cu privire la:
    a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, daca identitatea nu este cunoscuta;
    b) felul mortii;
    c) cauza medicala a mortii;
    d) existenta leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant si legatura de cauzalitate dintre leziunile traumatice si deces;
    e) rezultatele investigatiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de la cadavru si a substantelor suspecte descoperite;
----------
    Lit. e) a alin. (8) al art. 185 a fost modificata de pct. 122 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    f) urmele biologice gasite pe corpul persoanei decedate;
    g) data probabila a mortii;
    h) orice alte elemente care pot contribui la lamurirea imprejurarilor producerii mortii.


    ART. 186
    Exhumarea
    (1) Exhumarea poate fi dispusa de catre procuror sau de catre instanta de judecata in vederea stabilirii felului si cauzei mortii, a identificarii cadavrului sau pentru stabilirea oricaror elemente necesare solutionarii cauzei.
    (2) Exhumarea se face in prezenta organului de urmarire penala.
    (3) Dispozitiile art. 185 alin. (4)-(8) se aplica in mod corespunzator.


    ART. 187
    Autopsia medico-legala a fetusului sau a nou-nascutului
    (1) Autopsia medico-legala a unui fetus se dispune pentru a se stabili varsta intrauterina, capacitatea de supravietuire extrauterina, felul si cauza mortii, precum si pentru stabilirea filiatiei, cand este cazul.
    (2) Autopsia medico-legala a unui nou-nascut se dispune pentru a se stabili daca copilul a fost nascut viu, viabilitatea, durata supravietuirii extrauterine, felul si cauza medicala a mortii, data mortii, daca i s-au acordat ingrijiri medicale dupa nastere, precum si pentru stabilirea filiatiei, cand este cazul.


    ART. 188
    Expertiza toxicologica
    (1) In cazul in care exista o suspiciune cu privire la producerea unei intoxicatii, se dispune efectuarea unei expertize toxicologice.
    (2) Produsele considerate suspecte ca ar fi determinat intoxicatia sunt trimise institutiei medico-legale sau unei alte institutii specializate.
    (3) Concluziile expertizei toxicologice cuprind constatari de specialitate cu privire la tipul substantei toxice, cantitatea, calea de administrare, precum si consecintele posibile ale substantei descoperite, cat si alte elemente care sa ajute la stabilirea adevarului.


    ART. 189
    Examinarea medico-legala a persoanei
    (1) Examinarea medico-legala a persoanei in vederea constatarii urmelor si a consecintelor unei infractiuni se efectueaza conform legii speciale.
    (2) Medicul legist care a efectuat examinarea medico-legala intocmeste un certificat medico-legal sau, dupa caz, un raport de expertiza.
    (3) Constatarea leziunilor traumatice este efectuata, de regula, printr-o examinare fizica. In cazul in care nu este posibila sau necesara examinarea fizica, expertiza este efectuata in baza documentatiei medicale puse la dispozitia expertului.
    (4) Raportul de expertiza sau certificatul medico-legal trebuie sa cuprinda: descrierea leziunilor traumatice, precum si opinia expertului cu privire la natura si gravitatea leziunilor, mecanismul si data producerii acestora, urmarile pe care acestea le-au produs.


    ART. 190
    Examinarea fizica
    (1) Examinarea fizica a unei persoane presupune examinarea externa si interna a corpului acesteia, precum si prelevarea de probe biologice. Organul de urmarire penala trebuie sa solicite, in prealabil, consimtamantul scris al persoanei care urmeaza a fi examinata. In cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu, consimtamantul la examinarea fizica este solicitat reprezentantului legal, iar in cazul celor cu capacitate restransa de exercitiu, consimtamantul scris al acestora trebuie exprimat in prezenta ocrotitorilor legali.
    (2) In lipsa consimtamantului scris al persoanei care urmeaza a fi examinata, al reprezentantului legal ori a incuviintarii din partea ocrotitorului legal, judecatorul de drepturi si libertati dispune, prin incheiere, la cererea motivata a procurorului, examinarea fizica a persoanei, daca aceasta masura este necesara pentru stabilirea unor fapte sau imprejurari care sa asigure buna desfasurare a urmaririi penale ori pentru a se determina daca o anumita urma sau consecinta a infractiunii poate fi gasita pe corpul sau in interiorul corpului acesteia.
    (3) Cererea organului de urmarire penala trebuie sa cuprinda: numele persoanei a carei examinare fizica este ceruta, motivarea indeplinirii conditiilor prevazute la alin. (2), modalitatea in care examinarea fizica urmeaza a fi efectuata, infractiunea de care este acuzat suspectul sau inculpatul.
    (4) Judecatorul de drepturi si libertati solutioneaza cererea de efectuare a examinarii fizice in camera de consiliu, prin incheiere ce nu este supusa niciunei cai de atac.
    (5) In cazul in care persoana examinata isi exprima in scris consimtamantul sau in cazul in care exista urgenta, iar obtinerea autorizarii judecatorului in conditiile alin. (4) ar conduce la o intarziere substantiala a cercetarilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor, organul de urmarire penala poate dispune, prin ordonanta, efectuarea examinarii fizice. Ordonanta organului de urmarire penala, precum si procesul-verbal in care sunt consemnate activitatile desfasurate cu ocazia examinarii fizice sunt inaintate de indata judecatorului de drepturi si libertati. In cazul in care judecatorul constata ca au fost respectate conditiile prevazute la alin. (2), dispune, prin incheiere motivata, validarea examinarii fizice efectuate de organele de urmarire penala. Incalcarea de catre organele de urmarire penala a conditiilor prevazute la alin. (2) atrage excluderea probelor obtinute prin examinarea fizica.
    (6) Validarea examinarii fizice efectuate de organele de urmarire penala se efectueaza potrivit alin. (4).
    (7) Examinarea fizica interna a corpului unei persoane sau recoltarea de probe biologice trebuie efectuata de un medic, asistent medical sau de o persoana cu pregatire medicala de specialitate, cu respectarea vietii private si a demnitatii umane. Examinarea fizica interna a minorului care nu a implinit 14 ani se poate face in prezenta unuia dintre parinti, la solicitarea parintelui. Recoltarea prin metode noninvazive de probe biologice in vederea efectuarii expertizei genetice judiciare se poate efectua si de catre personalul de specialitate al Politiei Romane.
    (8) In cazul conducerii unui vehicul de catre o persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice sau a altor substante, recoltarea de probe biologice se efectueaza din dispozitia organelor de constatare si cu consimtamantul celui supus examinarii, de catre un medic, asistent medical sau de o persoana cu pregatire medicala de specialitate, in cel mai scurt timp, intr-o institutie medicala, in conditiile stabilite de legile speciale.
    (9) Activitatile efectuate cu ocazia examinarii fizice sunt consemnate de organele de urmarire penala intr-un proces-verbal ce trebuie sa cuprinda: numele si prenumele organului de urmarire penala care il incheie, ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus masura, locul unde a fost incheiat, data, ora la care a inceput si ora la care s-a terminat activitatea, numele si prenumele persoanei examinate, natura examinarii fizice, descrierea activitatilor desfasurate, lista probelor recoltate in urma examinarii fizice.
    (10) Rezultatele obtinute din analiza probelor biologice pot fi folosite si in alta cauza penala, daca servesc la aflarea adevarului.
    (11) Probele biologice care nu au fost consumate cu ocazia analizelor efectuate sunt conservate si pastrate in institutia unde au fost prelucrate, pe o perioada de cel putin 10 ani de la epuizarea cailor ordinare de atac ale hotararii judecatoresti.


    ART. 191
    Expertiza genetica judiciara
    (1) Expertiza genetica judiciara se poate dispune de catre organul de urmarire penala, prin ordonanta, in cursul urmaririi penale, sau de instanta, prin incheiere, in cursul judecatii, cu privire la probele biologice recoltate de la persoane sau orice alte probe ce au fost gasite ori ridicate.
    (2) Expertiza genetica judiciara se efectueaza in cadrul institutiilor medico-legale, al unei institutii ori unui laborator de specialitate sau al oricarei alte institutii de specialitate certificate si acreditate in acest tip de analize.
    (3) Probele biologice recoltate cu ocazia examinarii corporale pot fi folosite numai la identificarea profilului genetic judiciar.
    (4) Profilul genetic judiciar obtinut in conditiile alin. (3) poate fi folosit si in alta cauza penala, daca serveste la aflarea adevarului.
    (5) Datele obtinute ca urmare a expertizei genetice judiciare constituie date personale si sunt protejate conform legii.

 

 

    CAP. VIII  Cercetarea locului faptei si reconstituirea


    ART. 192
    Cercetarea la fata locului
    (1) Cercetarea la fata locului se dispune de catre organul de urmarire penala, iar in cursul judecatii de catre instanta de judecata, atunci cand este necesara constatarea directa in scopul determinarii sau clarificarii unor imprejurari de fapt ce prezinta importanta pentru stabilirea adevarului, precum si ori de cate ori exista suspiciuni cu privire la decesul unei persoane.
    (2) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate interzice persoanelor care se afla ori care vin la locul unde se efectueaza cercetarea sa comunice intre ele sau cu alte persoane.


    ART. 193
    Reconstituirea
    (1) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, daca gaseste necesar pentru verificarea si precizarea unor date sau probe administrate ori pentru a stabili imprejurari de fapt ce prezinta importanta pentru solutionarea cauzei, poate sa procedeze la reconstituirea, in intregime sau in parte, a modului si a conditiilor in care s-a comis fapta.
    (2) Organele judiciare procedeaza la reconstituirea activitatilor sau a situatiilor, avand in vedere imprejurarile in care fapta a avut loc, pe baza probelor administrate. In cazul in care declaratiile martorilor, ale partilor sau ale subiectilor procesuali principali cu privire la activitatile sau situatiile ce trebuie reconstituite sunt diferite, reconstituirea trebuie efectuata separat pentru fiecare varianta a desfasurarii faptei descrise de acestia.
    (3) Cand suspectul sau inculpatul se afla in vreuna din situatiile prevazute la art. 90, reconstituirea se face in prezenta acestuia, asistat de aparator. Atunci cand suspectul sau inculpatul nu poate sau refuza sa participe la reconstituire, aceasta se efectueaza cu participarea altei persoane.
    (4) Reconstituirea trebuie sa fie efectuata astfel incat sa nu fie incalcata legea sau ordinea publica, sa nu fie adusa atingere moralei publice si sa nu fie pusa in pericol viata sau sanatatea persoanelor.


    ART. 194
    Prezenta altor persoane la cercetarea la fata locului si la reconstituire
    Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune prezenta medicului legist sau a oricaror persoane a caror prezenta o considera necesara.


    ART. 195
    Procesul-verbal de cercetare la fata locului sau de reconstituire
    (1) Despre efectuarea cercetarii la fata locului sau a reconstituirii se incheie un proces-verbal, care trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute la art. 199, urmatoarele:
    a) indicarea ordonantei sau a incheierii prin care s-a dispus masura;
    b) numele, prenumele persoanelor prezente si calitatea in care acestea participa;
    c) numele si prenumele suspectului sau inculpatului, daca este cazul;
    d) descrierea amanuntita a situatiei locului, a urmelor gasite, a obiectelor examinate si a celor ridicate, a pozitiei si starii celorlalte mijloace materiale de proba, astfel incat acestea sa fie redate cu precizie si pe cat posibil cu dimensiunile respective. In cazul reconstituirii se consemneaza amanuntit si desfasurarea reconstituirii.
    (2) In toate cazurile se pot face schite, desene sau fotografii ori alte asemenea lucrari, care se anexeaza la procesul-verbal.
    (3) Activitatea desfasurata si constatarile expertului se consemneaza in procesulverbal.
    (4) Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de catre cel care il incheie si de catre persoanele care au participat la cercetare sau reconstituire. Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze procesul-verbal, se face mentiune despre aceasta, precum si despre motivele imposibilitatii sau refuzului de a semna.

 

 

    CAP. IX Fotografierea si luarea amprentelor suspectului, inculpatului sau ale altor persoane


    ART. 196
    Fotografierea si luarea amprentelor suspectului, inculpatului sau ale altor persoane
    (1) Organele de urmarire penala pot dispune fotografierea si luarea amprentelor suspectului, inculpatului sau ale altor persoane cu privire la care exista o suspiciune ca au legatura cu fapta comisa sau ca au fost prezente la locul faptei, chiar si in lipsa consimtamantului acestora.
    (2) Organul de urmarire penala poate autoriza sa se dea publicitatii fotografia unei persoane, cand aceasta masura este necesara pentru stabilirea identitatii persoanei sau in alte cazuri in care publicarea fotografiei prezinta importanta pentru buna desfasurare a urmaririi penale.
    (3) Daca este necesara identificarea amprentelor ce au fost gasite pe anumite obiecte sau a persoanelor care pot fi puse in legatura cu fapta ori locul comiterii faptei, organele de urmarire penala pot dispune luarea amprentelor persoanelor despre care se presupune ca au intrat in contact cu acele obiecte, respectiv fotografierea acelora despre care se presupune ca au avut legatura cu fapta comisa sau au fost prezente la locul faptei.

 

    CAP. X  Mijloace materiale de proba


    ART. 197
    Obiectele ca mijloace de proba
    (1) Obiectele care contin sau poarta o urma a faptei savarsite, precum si orice alte obiecte care pot servi la aflarea adevarului sunt mijloace materiale de proba.
    (2) Sunt corpuri delicte mijloacele materiale de proba care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii.


    CAP. XI
   

   Inscrisurile

    ART. 198
    Mijloacele de proba scrise
    (1) Inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca, din continutul lor, rezulta fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.

    (2) Procesul-verbal ce cuprinde constatarile personale ale organului de urmarire penala sau ale instantei de judecata este mijloc de proba. Procesele-verbale intocmite de organele prevazute la art. 61 alin. (1) lit. a)-c) constituie acte de sesizare a organului de urmarire penala si nu au valoarea unor constatari de specialitate in procesul penal.
----------
    Alin. (2) al art. 198 a fost modificat de pct. 132 al art. 102, Titlul III din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.

    ART. 199
    Cuprinsul si forma procesului-verbal
    (1) Procesul-verbal cuprinde:
    a) numele, prenumele si calitatea celui care il incheie;
    b) locul unde este incheiat;
    c) data la care s-a incheiat procesul-verbal;
    d) data si ora la care a inceput si s-a sfarsit activitatea consemnata in procesulverbal;
    e) numele, prenumele, codul numeric personal si adresa persoanelor ce au fost prezente la intocmirea procesului-verbal, cu mentionarea calitatii acestora;
    f) descrierea amanuntita a celor constatate, precum si a masurilor luate;
    g) numele, prenumele, codul numeric personal si adresa persoanelor la care se refera procesul-verbal, obiectiile si explicatiile acestora;
    h) mentiunile prevazute de lege pentru cazurile speciale.
    (2) Procesul-verbal trebuie semnat pe fiecare pagina si la sfarsit de cel care il incheie, precum si de persoanele aratate la lit. e) si g). Daca vreuna dintre aceste persoane nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune despre aceasta, precum si despre motivele imposibilitatii ori refuzului de a semna.


    ART. 200
    Comisia rogatorie
    (1) Cand un organ de urmarire penala sau instanta de judecata nu are posibilitatea sa asculte un martor, sa faca o cercetare la fata locului, sa procedeze la ridicarea unor obiecte sau sa efectueze orice alt act procedural, se poate adresa unui alt organ de urmarire penala ori unei alte instante, care are posibilitatea sa le efectueze.
    (2) Punerea in miscare a actiunii penale, luarea masurilor preventive, incuviintarea de probatorii, precum si dispunerea celorlalte acte procesuale sau masuri procesuale nu pot forma obiectul comisiei rogatorii.
    (3) Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instante egale in grad.
    (4) Ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus comisia rogatorie trebuie sa contina toate lamuririle referitoare la indeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar in cazul cand urmeaza sa fie ascultata o persoana, se vor arata si intrebarile ce trebuie sa i se puna.
    (5) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care efectueaza comisia rogatorie poate pune si alte intrebari, daca necesitatea acestora rezulta in cursul ascultarii.
    (6) Cand comisia rogatorie s-a dispus de instanta de judecata, partile pot formula in fata acesteia intrebari, care vor fi transmise instantei ce urmeaza a efectua comisia rogatorie.
    (7) Totodata, oricare dintre parti poate cere sa fie citata la efectuarea comisiei rogatorii.
    (8) Cand inculpatul este arestat, instanta care urmeaza a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui avocat din oficiu, care il va reprezenta, in absenta avocatului ales.


    ART. 201
    Delegarea
    (1) Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune, in conditiile aratate la art. 200 alin. (1) si (2), efectuarea unui act de procedura si prin delegare. Delegarea poate fi data numai unui organ sau unei instante de judecata ierarhic inferioare.
    (2) Dispozitiile privitoare la comisia rogatorie se aplica in mod corespunzator si in caz de delegare.

Aici: Codul de procedura penala actualizat 2018


PARTEA GENERALA


Titlul I - Principiile si limitele aplicarii legii procesuale penale art. 1-13


Titlul II - Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal art. 14-28


Titlul III - Participantii in procesul penal art. 29-96


Titlul V - Masurile preventive si alte masuri procesuale art. 202-256


Titlul VI - Acte procesuale si procedurale comune art. 257-284


PARTEA SPECIALA


Titlul I - Urmarirea penala art. 285-341


Titlul II  - Camera preliminara art. 342-348


Titlul III -  Judecata art. 349-477 indice 1


Titlul IV - Proceduri speciale art. 478-549 indice 1


Titlul V - Executarea hotararilor penale art. 550-601


Titlul VI - Dispozitii finale art. 602-603

 

 

 

 

 

de
Data aparitiei: 11 Iunie 2018
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii art. 97-201 Codul de procedura penala 2018":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 2 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Decedarea asociatului majoritar

Intrebare: In cazul decesului asociatului majoritar 90% al unei societati comerciale, asociatul decedat detinand si functia de administrator, cum va mai putea functiona societatea tinand cont ca nu exista mostenitori?

Raspuns: La decesul asociatului majoritar, prin prisma art.229 din Legea 31/1990, daca nu exista mostenitori ... [citeste tot raspunsul aici...]