Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Partea GENERALĂ

• Titlul I - Principiile și limitele aplicării legii procesuale penale • Titlul II - Acțiunea penală și acțiunea civilă în procesul penal Capitolul I - Actiunea penala Capitolul II - Actiunea civila • Titlul III - Participanții în procesul penal Capitolul I - Dispoziții generale Capitolul II - Competența organelor judiciare SECȚIUNEA 1 - Competența funcțională, după materie și după calitatea persoanei a instanțelor judecătorești SECȚIUNEA a 2-a - Competența teritorială a instanțelor judecătorești SECȚIUNEA a 3-a - Dispoziții speciale privind competența instanțelor judecătorești SECȚIUNEA a 4-a - Competența judecătorului de drepturi și libertăți și a judecătorului de cameră preliminară SECȚIUNEA a 5-a - Organele de urmărire penală și competența acestora SECȚIUNEA a 6-a - Incompatibilitatea și strămutarea Capitolul III - Subiecții procesuali principali și drepturile acestora Capitolul IV - Inculpatul și drepturile acestuia Capitolul V - Partea civilă și drepturile acesteia Capitolul VI - Partea responsabilă civilmente și drepturile acesteia Capitolul VII - Avocatul. Asistența juridică și reprezentarea • Titlul IV - Probele, mijloacele de probă și procedeele probatorii Capitolul I - Reguli generale Capitolul II - Audierea persoanelor SECȚIUNEA 1 - Reguli generale în materia audierii persoanelor SECȚIUNEA a 2-a - Audierea suspectului sau a inculpatului SECȚIUNEA a 3-a - Audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente SECȚIUNEA a 4-a - Audierea martorilor SECȚIUNEA a 5-a - Protecția martorilor SECȚIUNEA a 6-a - Confruntarea Capitolul III - Identificarea persoanelor și a obiectelor Capitolul IV - Metode speciale de supraveghere sau cercetare Capitolul V - Conservarea datelor informatice Capitolul VI - Percheziția și ridicarea de obiecte și înscrisuri SECȚIUNEA 1 - Percheziția domiciliară SECȚIUNEA a 2-a - Alte forme de percheziție SECȚIUNEA a 3-a - Ridicarea de obiecte și înscrisuri Capitolul VII - Expertiza și constatarea Capitolul VIII - Cercetarea locului faptei și reconstituirea Capitolul IX - Fotografierea și luarea amprentelor suspectului, inculpatului sau ale altor persoane Capitolul X - Mijloace materiale de probă Capitolul XI - Înscrisurile • Titlul V - Măsurile preventive și alte măsuri procesuale Capitolul I - Măsurile preventive SECȚIUNEA 1 - Dispoziții generale SECȚIUNEA a 2-a - Reținerea SECȚIUNEA a 3-a - Controlul judiciar SECȚIUNEA a 4-a - Controlul judiciar pe cauțiune SECȚIUNEA a 5-a - Arestul la domiciliu SECȚIUNEA a 6-a - Arestarea preventivă SECȚIUNEA a 7-a - Încetarea de drept, revocarea și înlocuirea măsurilor preventive SECȚIUNEA a 8-a - Dispoziții speciale privind măsurile preventive aplicate minorilor Capitolul II - Aplicarea provizorie a măsurilor de siguranță cu caracter medical SECȚIUNEA 1 - Obligarea provizorie la tratament medical SECȚIUNEA a 2-a - Internarea medicală provizorie Capitolul III - Măsurile asigurătorii, restituirea lucrurilor și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii • Titlul VI - Acte procesuale și procedurale comune Capitolul I - Citarea, comunicarea actelor procedurale și mandatul de aducere Capitolul II - Termenele Capitolul III - Cheltuielile judiciare Capitolul IV - Modificarea actelor procedurale, îndreptarea erorilor materiale și înlăturarea unor omisiuni vădite Capitolul V - Nulitățile Capitolul VI - Amenda judiciară

Partea SPECIALĂ

• Titlul I - Urmărirea penală Capitolul I - Dispoziții generale Capitolul II - Sesizarea organelor de urmărire penală SECȚIUNEA 1 - Reglementări generale SECȚIUNEA a 2-a - Plângerea prealabilă Capitolul III - Conducerea și supravegherea activității organelor de cercetare penală de către procuror Capitolul IV - Efectuarea urmăririi penale SECȚIUNEA 1 - Desfășurarea urmăririi penale SECȚIUNEA a 2-a - Suspendarea urmăririi penale SECȚIUNEA a 3-a - Clasarea și renunțarea la urmărirea penală SECȚIUNEA a 4-a - Terminarea urmăririi penale SECȚIUNEA a 5-a - Dispoziții privind efectuarea urmăririi penale de către procuror Capitolul V - Rezolvarea cauzelor și sesizarea instanței Capitolul VI - Reluarea urmăririi penale Capitolul VII - Plângerea împotriva măsurilor și actelor de urmărire penală • Titlul II - Camera preliminară • Titlul III - Judecata Capitolul I - Dispoziții generale Capitolul II - Judecata în primă instanță SECȚIUNEA 1 - Desfășurarea judecării cauzelor SECȚIUNEA a 2-a - Deliberarea și hotărârea instanței Capitolul III - Apelul Capitolul III^1 - Contestația Capitolul V - Căile extraordinare de atac SECȚIUNEA 1 - Contestația în anulare SECȚIUNEA a 2-a - Recursul în casație SECȚIUNEA a 3-a - Revizuirea SECȚIUNEA a 4-a - Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate Capitolul VI - Dispoziții privind asigurarea unei practici judiciare unitare SECȚIUNEA 1 - Recursul în interesul legii SECȚIUNEA a 2-a - Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept • Titlul IV - Proceduri speciale Capitolul I - Acordul de recunoaștere a vinovăției Capitolul I^1 Contestația privind durata procesului penal Capitolul II - Procedura privind tragerea la răspundere penală a persoanei juridice Capitolul III - Procedura în cauzele cu infractori minori Capitolul IV - Procedura dării în urmărire Capitolul V - Procedura reabilitării Capitolul VI - Procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri Capitolul VII - Procedura în caz de dispariție a dosarelor judiciare și a înscrisurilor judiciare Capitolul VIII - Procedura privind cooperarea judiciară internațională și punerea în aplicare a tratatelor internaționale în materie penală SECȚIUNEA 1 - Dispoziții generale SECȚIUNEA a 2-a - Recunoașterea unor acte judiciare străine Capitolul IX - Procedura de confiscare sau desființare a unui înscris în cazul clasării • Titlul V - Executarea hotărârilor penale Capitolul I - Dispoziții generale Capitolul II - Punerea în executare a hotărârilor SECȚIUNEA 1 - Punerea în executare a pedepselor principale SECȚIUNEA a 2-a - Punerea în executare a pedepselor complementare SECȚIUNEA a 3-a - Punerea în executare a măsurilor de siguranță SECȚIUNEA a 4-a - Punerea în executare a altor dispoziții SECȚIUNEA a 5-a - Punerea în executare a amenzii judiciare și a cheltuielilor judiciare avansate de stat SECȚIUNEA a 6-a - Punerea în executare a dispozițiilor civile din hotărâre Capitolul III - Alte dispoziții privind executarea SECȚIUNEA 1 - Condamnarea în cazul anulării sau revocării renunțării la aplicarea pedepsei sau a amânării aplicării pedepsei SECȚIUNEA 1^1 - Schimbări în executarea unor hotărâri SECȚIUNEA a 2-a - Amânarea executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață SECȚIUNEA a 3-a - Întreruperea executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață SECȚIUNEA a 4-a - Înlăturarea sau modificarea pedepsei Capitolul IV - Dispoziții comune • Titlul VI - Dispoziții finale
Efectuarea urmaririi penale de catre procuror
Art. 324 (1) Urmarirea penala se efectueaza în mod obligatoriu de catre procuror în cazurile prevazute de lege. (2) Procurorul poate dispune preluarea oricarei cauze în care exercita supravegherea, indiferent de stadiul acesteia, pentru a efectua urmarirea penala. (3) În c
Competenta procurorului
Art. 56 (1) Procurorul conduce si controleaza nemijlocit activitatea de urmarire penala a politiei judiciare si a organelor de cercetare penala speciale, prevazute de lege. De asemenea, procurorul supravegheaza ca actele de urmarire penala sa fie efectuate cu respectarea dispozitiilor legale. (2)
Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare penala, a magistratului-asistent si a grefierului
Art. 65 (1) Dispozitiile art. 64 alin. (1) lit. a) -d) si f) se aplica procurorului si organului de cercetare penala. (2) Dispozitiile art. 64 alin. (1) se aplica magistratului-asistent si grefierului. (3) Dispozitiile art. 64 alin. (2) se aplica procurorului si magistratului-asistent sau, dupa c
Procedura de solutionare a abtinerii sau recuzarii procurorului
Art. 70 (1) În tot cursul procesului penal, asupra abtinerii sau recuzarii procurorului se pronunta procurorul ierarhic superior. (2) Declaratia de abtinere sau cererea de recuzare se adreseaza, sub sanctiunea inadmisibilitatii, procurorului ierarhic superior. Inadmisibilitatea se constata d
Luarea masurii controlului judiciar de catre procuror
Art. 212
(1) Procurorul dispune citarea inculpatului aflat în stare de libertate sau aducerea inculpatului aflat în stare de retinere.
(2) Inculpatului prezent i se aduc la cunostinta, de îndata, în limba pe care o întelege, infractiunea de care este suspectat si motivele luarii masurii controlului judiciar.
(3) Masura controlului judiciar poate fi luata numai dupa audierea inculpatului, în prezenta avocatului ales ori numit din oficiu. Dispozitiile art. 209 alin. (6) - (9) se aplica în mod corespunzator.
(4) Procurorul dispune luarea masurii controlului judiciar prin ordonanta motivata, care se comunica inculpatului.

Calea de atac impotriva masurii controlului judiciar dispuse de procuror
Art. 213 (1) Împotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat masura controlului judiciar, în termen de 48 de ore de la comunicare, inculpatul poate face plângere la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond
Modul de sesizare a procurorului pentru solutionarea cauzei
Art. 320 Organul de cercetare penala care constata incidenta unuia dintre cazurile care determina clasarea cauzei sau renuntarea la urmarire penala trimite dosarul la procuror cu propunere corespunzatoare.
Prezenta partilor si a procurorului
Art. 445 (1) Judecarea recursului în casatie admis în principiu se face cu citarea partilor. Dispozitiile art. 90 si art. 93 alin. (5) se aplica în mod corespunzator. (2) Participarea procurorului la judecarea recursului în casatie este obligatorie.
Autorizarea unor masuri de supraveghere tehnica de catre procuror
b) sunt îndeplinite conditiile prevazute la art. 139 alin. (1) si (2). (2) Ordonanta procurorului prin care se autorizeaza masura de supraveghere tehnica trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute la art. 140 alin. (5). (3) Procurorul are obligatia de a sesiza, în termen de cel mult 24 d
Dispozitiile date de procuror
Art. 303 (1) Procurorul poate sa dispuna cu privire la efectuarea oricarui act de urmarire penala de organele de cercetare penala ale politiei judiciare sau de organele de cercetare penala speciale, dupa caz. (2) Dispozitiile date de procuror în legatura cu efectuarea actelor de cercetare pe
Plangerea impotriva actelor procurorului
Art. 339 (1) Plângerea împotriva masurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozitiilor date de acesta se rezolva, dupa caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel, de procurorul sef de secti
Participarea procurorului la judecata
Art. 363 (1) Participarea procurorului la judecata este obligatorie. (2) În cursul judecatii, procurorul exercita rol activ, în vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. (3) În cursul judecatii, procurorul formuleaza cereri, ridica exceptii si pune conclu
Preluarea cauzelor de la alte parchete
Art. 325
(1) Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuarii sau supravegherii urmaririi penale, cauze de competenta parchetelor ierarhic inferioare, prin dispozitia motivata a conducatorului parchetului ierarhic superior.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica în mod corespunzator si când legea prevede o alta subordonare ierarhica.

Trimiterea cauzei la un alt parchet
Art. 326 Când exista o suspiciune rezonabila ca activitatea de urmarire penala este afectata din pricina împrejurarilor cauzei sau calitatii partilor ori a subiectilor procesuali principali ori exista pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general al Parchetului de pe l&ac
Competenta curtii de apel
de procurorii de la parchetele care functioneaza pe lânga aceste instante; d) infractiunile savârsite de avocati, notari publici, executori judecatoresti, de controlorii financiari ai Curtii de Conturi, precum si auditori publici externi; e) infractiunile savârsite de sefii culte
Competenta curtii militare de apel
e de militari; c) infractiunile savârsite de judecatorii tribunalelor militare si de procurorii militari de la parchetele militare care functioneaza pe lânga aceste instante. d) infractiunile savârsite de generali, maresali si amirali; e) cererile de stramutare, în cazuril
Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie
embrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecatorii Înaltei Curti de Casatie si Justitie si de procurorii de la Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie. (2) Înalta Curte de Casatie si Justitie judeca apelurile împotriva hotarârilor pena
Procedura de reunire a cauzelor
Art. 45 (1) Reunirea cauzelor se poate dispune la cererea procurorului, a partilor, a persoanei vatamate si din oficiu de catre instanta competenta. (2) Cauzele se pot reuni daca ele se afla în fata primei instante, chiar dupa desfiintarea sau casarea hotarârii, sau în fata insta
Disjungerea cauzelor
ctiuni. (2) Disjungerea cauzei se dispune de instanta, prin încheiere, din oficiu sau la cererea procurorului ori a partilor.
Exceptiile de necompetenta
conditiile alin. (2). (4) Exceptiile de necompetenta pot fi invocate din oficiu, de catre procuror, de catre persoana vatamata sau de catre parti.
Conflictul de competenta
cea din urma competenta. (3) Sesizarea instantei ierarhic superioare comune se poate face si de procuror sau de parti. (4) Pâna la solutionarea conflictului pozitiv de competenta, judecata se suspenda. (5) Instanta care si-a declinat competenta ori care s-a declarat competenta cea din urma
Competenta judecatorului de drepturi si libertati
) masurile asiguratorii; c) masurile de siguranta cu caracter provizoriu; d) actele procurorului, în cazurile expres prevazute de lege; e) încuviintarea perchezitiilor, a folosirii metodelor si tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit
Competenta judecatorului de camera preliminara
Art. 54 Judecatorul de camera preliminara este judecatorul care, în cadrul instantei, potrivit competentei acesteia: a) verifica legalitatea trimiterii în judecata dispuse de procuror; b) verifica legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor procesuale de catre organele
Organele de urmarire penala
Art. 55 (1) Organele de urmarire penala sunt: a) procurorul; b) organele de cercetare penala ale politiei judiciare; c) organele de cercetare penala speciale. (2) Procurorii sunt constituiti în parchete care functioneaza pe lânga instantele judecatoresti si îsi exercita atribu
Competenta organelor de cercetare penala
Art. 57 (1) Organele de cercetare penala ale politiei judiciare efectueaza urmarirea penala pentru orice infractiune care nu este data, prin lege, în competenta organelor de cercetare penala speciale sau procurorului, precum si în alte cazuri prevazute de lege. (2) Organele de cercetar
Verificarea competentei
Art. 58 (1) Organul de urmarire penala este dator sa îsi verifice competenta imediat dupa sesizare. (2) Daca procurorul constata ca nu este competent sa efectueze sau sa supravegheze urmarirea penala, dispune de îndata, prin ordonanta, declinarea de competenta si trimite cauza procuror
Extinderea competentei teritoriale
Art. 59 (1) Când anumite acte de urmarire penala trebuie sa fie efectuate în afara razei teritoriale în care se face urmarirea, procurorul sau, dupa caz, organul de cercetare penala poate sa le efectueze ori poate dispune efectuarea lor prin comisie rogatorie sau prin delegare. (
Cazurile urgente
are nu este de competenta acestuia. Lucrarile efectuate în astfel de cazuri se trimit, de îndata, procurorului competent.
Dispozitii comune
procurori se rezolva de catre procurorul ierarhic superior comun acestora. Când conflictul se iveste între doua sau mai multe organe de cercetare penala, competenta se stabileste de catre procurorul care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala a acestor organe. În c
Incompatibilitatea judecatorului
în cauza, acte de urmarire penala sau a participat, în calitate de procuror, la orice procedura desfasurata în fata unui judecator sau a unei instante de judecata; f) exista o suspiciune rezonabila ca impartialitatea judecatorului este afectata. (2) Nu pot face parte din acelasi
Abtinerea
Art. 66 (1) Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza urmarirea penala sau procurorului ierarhic superior ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate si a temeiurilor de fapt care c
Recuzarea
Art. 67 (1) În cazul în care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, partile, subiectii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare, de îndata ce au aflat despre existenta cazului de incompatibilitate. (2) Cererea de recuzare se formuleaza d
Procedura de solutionare a abtinerii sau recuzarii
sau completul de judecata, dupa caz, poate efectua orice verificari si poate asculta procurorul, subiectii procesuali principali, partile si persoana care se abtine sau a carei recuzare se solicita. (6) În caz de admitere a abtinerii sau a recuzarii, se va stabili în ce masura actele &
Procedura de solutionare a abtinerii sau recuzarii persoanei care efectueaza urmarirea penala
Art. 69 (1) Asupra abtinerii sau recuzarii persoanei care efectueaza urmarirea penala se pronunta procurorul care supravegheaza urmarirea penala. (2) Cererea de recuzare se adreseaza fie persoanei recuzate, fie procurorului. În cazul în care cererea este adresata persoanei care efectue
Cererea de stramutare si efectele acesteia
Art. 72 (1) Stramutarea poate fi ceruta de parti, de persoana vatamata sau de procuror. (2) Cererea se depune la instanta de unde se solicita stramutarea si trebuie sa cuprinda indicarea temeiului de stramutare, precum si motivarea în fapt si în drept. (3) La cerere se anexeaza î
Procedura de solutionare a cererii de stramutare
Art. 73 (1) Solutionarea cererii de stramutare se face în sedinta publica, cu participarea procurorului, în cel mult 30 de zile de la data înregistrarii cererii. (2) Presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza ia masuri pentru încunostintarea part
Alte dispozitii
ra preliminara, judecarea cauzei se efectueaza de catre instanta la care s-a stramutat cauza, iar procurorul caruia i-a fost restituit dosarul, daca dispune din nou trimiterea în judecata, va sesiza tot instanta la care s-a stramutat cauza, cu exceptia situatiei în care aceasta nu mai es
Desemnarea altei instante pentru judecarea cauzei
Art. 76
(1) Procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate cere Înaltei Curti de Casatie si Justitie sa desemneze o alta curte de apel decât cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în prima instanta, care sa fie sesizata în cazul în care se va emite rechizitoriul.
(2) Procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate cere curtii de apel competente sa desemneze un alt tribunal sau, dupa caz, o alta judecatorie decât cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în prima instanta, care sa fie sesizate în cazul în care se va emite rechizitoriul.
(3) Dispozitiile art. 71 se aplica în mod corespunzator.
(4) Înalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel competenta solutioneaza cererea în camera de consiliu, în termen de 15 zile.
(5) Înalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel competenta dispune, prin încheiere motivata, fie respingerea cererii, fie admiterea cererii si desemnarea unei instante egale în grad cu cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în prima instanta, care sa fie sesizata în cazul în care se va emite rechizitoriul.
(6) Încheierea prin care Înalta Curte de Casatie si Justitie sau curtea de apel competenta solutioneaza cererea nu este supusa niciunei cai de atac.
(7) În cazul respingerii cererii de desemnare a altei instante pentru judecarea cauzei formulate, în aceeasi cauza nu mai poate fi formulata o noua cerere pentru aceleasi motive.

Masurile de protectie dispuse in cursul urmaririi penale
§1. Protectia martorilor amenintati Art. 126 (1) În cursul urmaririi penale, odata cu acordarea statutului de martor amenintat, procurorul dispune aplicarea uneia sau a mai multora dintre urmatoarele masuri: a) supravegherea si paza locuintei martorului sau asigurarea unei locuinte tem
Dispunerea masurii protectiei martorului in cursul judecatii
§1. Protectia martorilor amenintati Art. 128 (1) Instanta dispune aplicarea unei masuri de protectie din oficiu, la cererea procurorului, a martorului, a partilor sau a persoanei vatamate. (2) Propunerea formulata de procuror cuprinde: a) numele martorului care urmeaza a fi ascultat î
Audierea martorului protejat
de urmarire penala ori, dupa caz, de judecatorul de drepturi si libertati si de procurorul care a fost prezent la audierea martorului si se depune la dosarul cauzei. Declaratia martorului, transcrisa, va fi semnata si de acesta si va fi pastrata în dosarul depus la parchet, într-un loc s
Martorul vulnerabil
b) martorului minor. (2) Odata cu acordarea statutului de martor vulnerabil, procurorul si instanta pot dispune masurile de protectie prevazute la art. 126 alin. (1) lit. b) si d) sau, dupa caz, art. 127 lit. b)-e), care se aplica în mod corespunzator. Distorsionarea vocii si a imaginii nu
Procedura de emitere a mandatului de perchezitie domiciliara
Art. 158 (1) Perchezitia domiciliara poate fi dispusa în cursul urmaririi penale, la cererea procurorului, de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în prima instanta sau de la instanta corespunzatoare în grad acesteia &ic
Efectuarea perchezitiei domiciliare
Art. 159 (1) Mandatul de perchezitie se comunica procurorului, care ia masuri pentru executarea acestuia. (2) Perchezitia se efectueaza de procuror sau de organul de cercetare penala, însotit, dupa caz, de lucratori operativi. (3) Perchezitia domiciliara nu poate fi începuta îna
Perchezitia informatica
e în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune efectuarea unei perchezitii informatice, la cererea procurorului, atunci când pentru descoperirea si strânge
Efectuarea perchezitiei informatice de lucratori de politie
Art. 168^1 Efectuarea perchezitiei informatice prevazuta la art. 168 alin. (12) se poate realiza si de catre lucratori de politie specializati, în prezenta procurorului sau a organului de cercetare penala.
Ridicarea silita de obiecte si inscrisuri
ita. În cursul judecatii dispozitia de ridicare silita a obiectelor sau înscrisurilor se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la îndeplinire, prin organul de cercetare penala. (2) Împotriva masurii dispuse potrivit alin. (1) sau a modului de aducere la înde
Organul judiciar competent si actul prin care se dispune asupra masurilor preventive
Art. 203 (1) Masura preventiva prevazuta la 202 alin. (4) lit. a) poate fi luata fata de suspect sau inculpat de catre organul de cercetare penala sau de catre procuror, numai în cursul urmaririi penale. (2) Masurile preventive prevazute la art. 202 alin. (4) lit. b) si c) pot fi luate fata
Calea de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul urmaririi penale
Art. 204 (1) Împotriva încheierilor prin care judecatorul de drepturi si libertati dispune asupra masurilor preventive, inculpatul si procurorul pot formula contestatie, în termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la comunicare. Contestatia se depune la judecatorul d
Calea de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in procedura camerei preliminare
Art. 205 (1) Împotriva încheierilor prin care judecatorul de camera preliminara de la instanta sesizata cu rechizitoriu dispune asupra masurilor preventive, inculpatul si procurorul pot formula contestatie, în termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la comunicare. C
Calea de atac impotriva incheierilor prin care se dispune asupra masurilor preventive in cursul judecatii
Art. 206 (1) Împotriva încheierilor prin care instanta dispune, în prima instanta, asupra masurilor preventive inculpatul si procurorul pot formula contestatie, în termen de 48 de ore de la pronuntare sau, dupa caz, de la comunicare. Contestatia se depune la instanta care a
Verificarea masurilor preventive in procedura de camera preliminara
Art. 207 (1) Când procurorul dispune trimiterea în judecata a inculpatului fata de care s-a dispus o masura preventiva, rechizitoriul, împreuna cu dosarul cauzei, se înainteaza judecatorului de camera preliminara de la instanta competenta, cu cel putin 5 zile înainte d
Retinerea
Art. 209 (1) Organul de cercetare penala sau procurorul poate dispune retinerea, daca sunt îndeplinite conditiile prevazute la art. 202. (2) Persoanei retinute i se aduc la cunostinta, de îndata, în limba pe care o întelege, infractiunea de care este suspectat si motivele r
Conditii generale
Art. 211 (1) În cursul urmaririi penale, procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, daca aceasta masura preventiva este necesara pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. (1). (2) Judecatorul de camera preliminara, în procedura de camera
Luarea masurii controlului judiciar de catre judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata
Art. 214 (1) Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata în fata careia se afla cauza poate dispune, prin încheiere, luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, la cererea motivata a procurorului sau din oficiu. (2) Judecatorul de camera preliminara sau instant
Continutul controlului judiciar
i procurorului ori, dupa caz, a minutei, se comunica, în ziua emiterii ordonantei sau a pronuntarii încheierii, inculpatului, unitatii de politie în a carei circumscriptie locuieste, precum si serviciului public comunitar de evidenta a persoanelor, Politiei de Frontiera Român
Durata controlului judiciar
Art. 215^1 (1) În cursul urmaririi penale, masura controlului judiciar se poate dispune de catre procuror sau de catre judecatorul de drepturi si libertati pe o durata de cel mult 60 de zile. (2) În cursul urmaririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de catre procuror, prin
Conditii generale
Art. 216 (1) În cursul urmaririi penale, procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar pe cautiune fata de inculpat, daca sunt întrunite conditiile prevazute la art. 223 alin. (1) si (2), luarea acestei masuri este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art. 20
Continutul cautiunii
l în care dispune o solutie de netrimitere în judecata, procurorul dispune si restituirea cautiunii. (9) În cazul în care, pe durata masurii controlului judiciar pe cautiune, inculpatul încalca, cu rea-credinta, obligatiile care îi revin sau exista suspiciunea re
Luarea masurii arestului la domiciliu de catre judecatorul de drepturi si libertati
tie se afla locul unde s-a constatat savârsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate dispune, la propunerea motivata a procurorului, arestul la domiciliu al inculpatului. (2) Procurorul înainteaza jud
Luarea masurii arestului la domiciliu de catre judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata
Art. 220 (1) Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata în fata careia se afla cauza poate dispune, prin încheiere, arestul la domiciliu al inculpatului, la cererea motivata a procurorului sau din oficiu. (2) Judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, s
Continutul masurii arestului la domiciliu
;ncalcari ale acestora, sesizeaza de îndata procurorul, în cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, în procedura de camera preliminara, sau instanta de judecata, în cursul judecatii. (10) Pentru supravegherea respectarii masurii arestului la domiciliu sau
Durata arestului la domiciliu
locul unde s-a constatat savârsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. (4) Judecatorul de drepturi si libertati este sesizat în vederea prelungirii masurii de catre procuror, prin propunere motivata, &ic
Propunerea de arestare preventiva a inculpatului in cursul urmaririi penale
nere, locul unde s-a constatat savârsirea infractiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea.
Solutionarea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale
arestare preventiva trebuie fixat înainte de expirarea duratei retinerii. Ziua si ora se comunica procurorului, care are obligatia de a asigura prezenta inculpatului în fata judecatorului de drepturi si libertati. De asemenea, ziua si ora se aduc la cunostinta avocatului inculpatului, ca
Admiterea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale
Art. 226 (1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt întrunite conditiile prevazute de lege, admite propunerea procurorului si dispune arestarea preventiva a inculpatului, prin încheiere motivata. (2) Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa pentru cel
Respingerea propunerii de arestare preventiva in cursul urmaririi penale
Art. 227 (1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca nu sunt întrunite conditiile prevazute de lege pentru arestarea preventiva a inculpatului, respinge, prin încheiere motivata, propunerea procurorului, dispunând punerea în libertate a inculpatului retinut.
Executarea mandatului de arestare preventiva emis in lipsa inculpatului
luarea masurii, dispune prin încheiere, dupa audierea concluziilor procurorului, confirmarea arestarii preventive si a executarii mandatului ori, dupa caz, în conditiile prevazute de lege, revocarea arestarii preventive sau înlocuirea acesteia cu una dintre masurile preventive pre
Prelungirea arestarii preventive in cursul urmaririi penale
lungirea masurii. (2) Prelungirea arestarii preventive se poate dispune numai la propunerea motivata a procurorului care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. (3) În cazul prevazut la alin. (1), prelungirea arestarii preventive poate fi dispusa de catre judecatorul de drepturi si li
Procedura prelungirii arestarii preventive in cursul urmaririi penale
prelungire a arestarii preventive înainte de expirarea masurii. Ziua si ora stabilite se comunica procurorului, care are obligatia de a asigura prezenta în fata judecatorului de drepturi si libertati a inculpatului arestat preventiv. Avocatul inculpatului este încunostintat si i se
Admiterea propunerii de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale
Art. 236 (1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca sunt întrunite conditiile prevazute de lege, admite propunerea procurorului si dispune prelungirea arestarii preventive a inculpatului, prin încheiere motivata. (2) Prelungirea arestarii preventive a inculpatului se p
Respingerea propunerii de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale
Art. 237 (1) Judecatorul de drepturi si libertati, daca apreciaza ca nu sunt întrunite conditiile prevazute de lege pentru prelungirea arestarii preventive a inculpatului, respinge, prin încheiere motivata, propunerea procurorului, dispunând punerea în libertate a inculpatul
Arestarea preventiva a inculpatului in procedura de camera preliminara si in cursul judecatii
sau de catre instanta de judecata în fata careia se afla cauza, din oficiu ori la propunerea motivata a procurorului, pentru o perioada de cel mult 30 de zile, pentru aceleasi temeiuri si în aceleasi conditii ca si arestarea preventiva dispusa de catre judecatorul de drepturi si libertat
Tratamentul medical sub paza permanenta
a a Ministerului Sanatatii. Motivele care au determinat luarea acestei masuri sunt comunicate de îndata procurorului, în cursul urmaririi penale, judecatorului de camera preliminara, în cursul acestei proceduri, sau instantei de judecata, în cursul judecatii. (2) Timpul &ici
Incetarea de drept a masurilor preventive
stanta, la împlinirea duratei maxime prevazute de lege; b) în cazurile în care procurorul dispune o solutie de netrimitere în judecata ori instanta de judecata pronunta o hotarâre de achitare, de încetare a procesului penal, de renuntare la aplicarea pedepsei sau
Revocarea masurilor preventive si inlocuirea unei masuri preventive cu o alta masura preventiva
azul în care masura preventiva a fost luata în cursul urmaririi penale de catre procuror sau de catre judecatorul de drepturi si libertati, organul de cercetare penala are obligatia sa îl informeze de îndata, în scris, pe procuror despre orice împrejurare care ar
Procedura de aplicare si de ridicare a masurii
Art. 246 (1) În cursul urmaririi penale sau al procedurii de camera preliminara, daca apreciaza ca sunt întrunite conditiile prevazute de lege, procurorul înainteaza judecatorului de drepturi si libertati sau judecatorului de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni co
Procedura de aplicare si de ridicare a masurii
Art. 248 (1) În cursul urmaririi penale sau al procedurii de camera preliminara, daca apreciaza ca sunt întrunite conditiile prevazute de lege, procurorul înainteaza judecatorului de drepturi si libertati sau judecatorului de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni co
Examinarea sesizarii
Art. 294 (1) La primirea sesizarii, organul de urmarire penala procedeaza la verificarea competentei sale, iar în cazul prevazut la art. 58 alin. (3) înainteaza procurorului cauza, împreuna cu propunerea de trimitere a sesizarii organului competent. (2) În situatia în
Autorizari sau alte conditii prealabile efectuarii in continuare a urmaririi penale fata de o persoana
persoana, parchetul, odata cu sesizarea institutiei competente, înainteaza un referat întocmit de procuror, care va cuprinde date si informatii cu privire la savârsirea unor fapte prevazute de legea penala de catre persoana cu privire la care se solicita autorizarea.
Plangerea prealabila
stfel de plângere. (2) Plângerea prealabila se adreseaza organului de cercetare penala sau procurorului, potrivit legii. (3) Dispozitiile art. 289 alin. (1) - (6) si (8) se aplica în mod corespunzator.
Obligatiile organului de urmarire penala in procedura plangerii prealabile
de lege. În cazul în care constata ca este tardiva, organul de cercetare penala înainteaza procurorului actele încheiate împreuna cu propunerea de clasare. (2) Daca într-o cauza în care s-au facut acte de urmarire penala se constata ca este necesara pl&aci
Procedura in cazul infractiunii flagrante
bila, începe urmarirea penala. În caz contrar, organul de cercetare penala înainteaza procurorului actele încheiate si propunerea de clasare.
Inceperea urmaririi penale
. Masura dispusa de organul de cercetare penala se supune, în termen de 3 zile, confirmarii procurorului care supravegheaza urmarirea penala, organul de cercetare penala fiind obligat sa prezinte acestuia si dosarul cauzei. (4) Fata de persoanele pentru care urmarirea penala este conditionata
Obligatiile organelor de urmarire penala
ghere, care pot fi autorizate ori dispuse, în faza de urmarire penala, numai de procuror sau, dupa caz, de judecatorul de drepturi si libertati, formuleaza propuneri motivate, care trebuie sa cuprinda datele si informatiile care sunt obligatorii în cadrul acelei proceduri. Referatul este
Procedura audierii anticipate
Art. 308 (1) Atunci când exista riscul ca persoana vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente sau un martor sa nu mai poata fi audiat în cursul judecatii, procurorul poate sesiza judecatorul de drepturi si libertati în vederea audierii anticipate a acestuia. (2) Jude
Punerea in miscare a actiunii penale
Art. 309 (1) Actiunea penala se pune în miscare de procuror, prin ordonanta, în cursul urmaririi penale, când acesta constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savârsit o infractiune si nu exista vreunul dintre cazurile de împiedicare prevazute la art. 1
Extinderea urmaririi penale sau schimbarea incadrarii juridice
fata de o persoana, extinderea dispusa de organul de cercetare penala se supune confirmarii motivate a procurorului care supravegheaza urmarirea penala, în termen de cel mult 3 zile de la data emiterii ordonantei, organul de cercetare penala fiind obligat sa prezinte totodata si dosarul cauze
Cazurile de suspendare
Art. 312 (1) În cazul când se constata printr-o expertiza medico-legala ca suspectul sau inculpatul sufera de o boala grava, care îl împiedica sa ia parte la procesul penal, organul de cercetare penala înainteaza procurorului propunerile sale împreuna cu dosarul,
Sarcina organului de urmarire pe timpul suspendarii
Art. 313 (1) Dupa suspendarea urmaririi penale, procurorul restituie dosarul cauzei organului de cercetare penala ori poate dispune preluarea sa. (2) Ordonanta de suspendare a urmaririi penale se comunica partilor si subiectilor procesuali principali. (3) În timpul cât urmarirea este
Solutiile de neurmarire si netrimitere in judecata
Art. 314 (1) Dupa examinarea sesizarii, când constata ca au fost strânse probele necesare potrivit dispozitiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmarire penala sau din oficiu, solutioneaza cauza prin ordonanta, dispunând: a) clasarea, când nu exercita acti
Clasarea
rc;si însuseste argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penala ori daca a existat un suspect în cauza.
Instiintarea despre clasare
lui organului de cercetare penala. (2) În cazul în care inculpatul este arestat preventiv, procurorul înstiinteaza prin adresa administratia locului de detinere cu privire la încetarea de drept a masurii arestarii preventive, în vederea punerii de îndata în
Restituirea dosarului organului de cercetare penala
Art. 317
Procurorul sesizat cu propunerea de clasare de catre organul de cercetare penala, atunci când constata ca nu sunt îndeplinite conditiile legale pentru a dispune clasarea sau când dispune clasarea partial si disjunge cauza conform art. 46, restituie dosarul organului de cercetare penala.

Renuntarea la urmarire penala
Art. 318 (1) În cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunta la urmarirea penala când constata ca nu exista un interes public în urmarirea faptei. (2) Interesul public se analizeaza &icir
Continuarea urmaririi penale la cererea suspectului sau a inculpatului
legal se constata un alt caz de netrimitere în judecata decât cele prevazute la alin. (1), procurorul va dispune clasarea cauzei în raport cu acesta. (3) Daca nu se constata situatia prevazuta la alin. (2), se va adopta prima solutie de netrimitere în judecata.
Inaintarea dosarului privind pe inculpat
Art. 321 (1) De îndata ce urmarirea penala este terminata, organul de cercetare înainteaza dosarul procurorului, însotit de un referat. (2) Referatul trebuie sa cuprinda mentiunile prevazute la art. 286 alin. (4), precum si date suplimentare privitoare la mijloacele materiale de
Verificarea lucrarilor urmaririi penale
Art. 322 (1) În termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala potrivit art. 320 si art. 321 alin. (1), procurorul procedeaza la verificarea lucrarilor urmaririi penale si se pronunta asupra acestora. (2) Rezolvarea cauzelor în care sunt arest
Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ de urmarire penala
Art. 323 (1) În situatia în care procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa sau ca nu a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor legale, restituie cauza organului care a efectuat urmarirea penala în vederea completarii sau refacerii urmaririi penale sau trimite ca
Aducerea la cunostinta a invinuirii, lamuriri si cereri
du-i la cunostinta dispozitiile art. 396 alin. (10). (5) Presedintele întreaba procurorul, partile si persoana vatamata daca propun administrarea de probe. (6) În cazul în care se propun probe, trebuie sa se arate faptele si împrejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacel
Procedura in cazul recunoasterii invinuirii
Art. 375 (1) Daca inculpatul solicita ca judecata sa aiba loc în conditiile prevazute la art. 374 alin. (4), instanta procedeaza la ascultarea acestuia, dupa care, luând concluziile procurorului si ale celorlalte parti, se pronunta asupra cererii. (1^1) Inculpatul poate recunoaste fapt
Cercetarea judecatoreasca in cazul recunoasterii invinuirii
) se aplica în mod corespunzator. (4) Daca instanta constata, din oficiu, la cererea procurorului sau a partilor, ca încadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare trebuie schimbata, este obligata sa puna în discutie noua încadrare si sa atraga atentia inculpatului c
Audierea inculpatului
Art. 378 (1) Inculpatul este lasat sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis în judecata, apoi i se pot pune întrebari în mod nemijlocit de catre procuror, de persoana vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati, precum si
Audierea persoanei vatamate, a partii civile si a partii responsabile civilmente
apta care face obiectul judecatii, apoi li se pot pune în mod nemijlocit întrebari de catre procuror, inculpat, avocatul inculpatului, persoana vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente si avocatii acestora. Presedintele si ceilalti membri ai completului pot de asemenea pun
Audierea martorului si a expertului
Art. 381 (1) Audierea martorului se face potrivit dispozitiilor art. 119-124, care se aplica în mod corespunzator. (2) Daca martorul a fost propus de catre procuror, acestuia i se pot pune în mod nemijlocit întrebari de catre procuror, inculpat, persoana vatamata, partea civila,
Renuntarea la probe si imposibilitatea administrarii probelor
a unei probe anterior admise apare ca inutila sau nu mai este posibila, instanta, dupa ce asculta procurorul, persoana vatamata si partile, poate dispune ca acea proba sa nu mai fie administrata. (4) Daca imposibilitatea de administrare se refera la o proba administrata în faza de urmarire pe
Terminarea cercetarii judecatoresti
Art. 387 (1) Înainte de a declara terminata cercetarea judecatoreasca, presedintele întreaba procurorul, persoana vatamata si partile daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti. (2) Daca nu s-au formulat cereri sau daca cererile
Dezbaterile si ordinea in care se da cuvantul
Art. 388 (1) Dupa terminarea cercetarii judecatoresti se trece la dezbateri, dându-se cuvântul în urmatoarea ordine: procurorului, persoanei vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului. (2) Presedintele poate da cuvântul si în replica. (3)
Concluziile scrise
Art. 390
(1) Instanta poate cere partilor, dupa închiderea dezbaterilor, sa depuna concluzii scrise.
(2) Procurorul, persoana vatamata si partile pot depune concluzii scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta.

Continutul partii introductive
locul unde a fost judecata cauza, precum si numele si prenumele membrilor completului de judecata, ale procurorului si ale grefierului, facându-se mentiune ca celelalte date au fost trecute în încheierea de sedinta. (3) În hotarârile instantelor militare trebuie sa se
Pronuntarea hotararii
tivul hotarârii sau se pronunta prin punerea acesteia la dispozitia partilor, a persoanei vatamate si a procurorului, prin mijlocirea grefei instantei. (2) În cazurile în care rezultatul deliberarii se consemneaza într-o minuta, deliberarea si pronuntarea hotarârii au
Comunicarea hotararii
Art. 407 (1) Dupa pronuntare, o copie a hotarârii sau, dupa caz, a minutei se comunica procurorului, partilor, persoanei vatamate si, în cazul în care inculpatul este arestat, administratiei locului de detinere, în vederea exercitarii caii de atac. În cazurile în
Cazurile de contestatie in anulare
atibilitate; e) când judecata în apel a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; f) când judecata în apel a avut loc în lipsa avocatului, când asistenta juridica a inculpatului era obligatori
Cererea de contestatie in anulare
Art. 427 (1) Contestatia în anulare poate fi facuta de oricare dintre parti, de persoana vatamata sau de catre procuror. (2) În cererea de contestatie în anulare contestatorul trebuie sa arate cazurile de contestatie pe care le invoca, precum si motivele aduse în sprijinul
Suspendarea executarii
Art. 430 Pâna la solutionarea contestatiei în anulare, instanta sesizata, luând concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotarârii a carei anulare se cere.
Admiterea in principiu
Art. 431 (1) Instanta examineaza admisibilitatea în principiu, în camera de consiliu, cu citarea partilor si cu participarea procurorului. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedica examinarea admisibilitatii în principiu. (2) Instanta, constatând ca cererea
Procedura de judecare
Art. 432 (1) La termenul fixat pentru judecarea contestatiei în anulare, instanta, ascultând partile si concluziile procurorului, daca gaseste contestatia întemeiata, desfiinteaza prin decizie hotarârea a carei anulare se cere si procedeaza fie de îndata, fie acord&aci
Hotararile supuse recursului in casatie
vinovatiei. (3) Recursul în casatie exercitat de procuror împotriva hotarârilor prin care s-a dispus achitarea inculpatului nu poate avea ca scop obtinerea condamnarii acestuia de catre instanta de recurs în casatie.
Termenul de declarare a recursului in casatie
Art. 435 Recursul în casatie poate fi introdus de catre parti sau procuror în termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei instantei de apel.
Declararea recursului in casatie
Art. 436 (1) Pot formula cerere de recurs în casatie: a) procurorul, în ceea ce priveste latura penala si latura civila; b) inculpatul, în ceea ce priveste latura penala si latura civila, împotriva hotarârilor prin care s-a dispus condamnarea, renuntarea la aplicarea
Motivarea recursului in casatie
Art. 437 (1) Cererea de recurs în casatie se formuleaza în scris si va cuprinde: a) numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partii ori, dupa caz, numele si prenumele procurorului care exercita recursul în casatie, precum si organul judiciar din care acesta face parte; b) i
Cazurile in care se poate face recurs in casatie
ori a existat un caz de incompatibilitate; 4. judecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului, când aceasta era obligatorie, potrivit legii; 5. judecata a avut loc în lipsa avocatului, când asistenta juridica a inculpatului era obligatorie, potrivit legii;
Procedura de comunicare
Art. 439 (1) Cererea de recurs în casatie împreuna cu înscrisurile anexate se depun, însotite de copii pentru procuror si parti, la instanta a carei hotarâre se ataca. (2) Presedintele instantei a carei hotarâre se ataca ori judecatorul delegat de catre acesta v
Admiterea in principiu
i când procedura de comunicare este legal îndeplinita, fara citarea partilor si fara participarea procurorului. (2) Daca cererea de recurs în casatie nu este facuta în termenul prevazut de lege sau daca nu s-au respectat dispozitiile art. 434, art. 436 alin. (1) si (6), art.
Suspendarea executarii
use prin încheiere, completul care va judeca recursul în casatie, din oficiu sau la cererea procurorului, poate dispune revocarea masurii suspendarii si reluarea executarii pedepsei. (3) Aducerea la îndeplinire a dispozitiilor de suspendare a executarii hotarârii si supraveg
Efectul extensiv si limitele sale
Art. 443
(1) Instanta examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs în casatie sau la care acesta nu se refera, putând hotarî si în privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
(2) Procurorul, chiar dupa expirarea termenului de recurs în casatie, poate cere extinderea recursului în casatie declarat de el în termen si fata de alte persoane decât acelea la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea.

Neagravarea situatiei in propriul recurs in casatie
Art. 444 (1) Instanta, solutionând cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat recursul în casatie. (2) În recursul în casatie declarat de procuror în favoarea unei parti, instanta de recurs în casatie nu poate agrava situatia acesteia.
Judecarea recursului in casatie
Art. 446 (1) Presedintele completului da cuvântul recurentului, apoi intimatului si procurorului. Daca între recursurile în casatie declarate se afla si recursul procurorului, primul cuvânt îl are acesta. (2) Procurorul si partile au dreptul la replica cu privire la c
Verificarea legalitatii hotararii
Art. 447 Instanta este obligata sa se pronunte asupra tuturor cazurilor de recurs în casatie invocate prin cerere de procuror sau de parti, verificând exclusiv legalitatea hotarârii atacate.
Cazurile de revizuire
fluentat solutia pronuntata în cauza; d) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmarire penala a comis o infractiune în legatura cu cauza a carei revizuire se cere, împrejurare care a influentat solutia pronuntata în cauza; e)
Persoanele care pot cere revizuirea
Art. 455
(1) Pot cere revizuirea:
a) partile din proces, în limitele calitatii lor procesuale;
b) un membru de familie al condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia, numai daca cererea este formulata în favoarea condamnatului.
(2) Procurorul poate cere din oficiu revizuirea laturii penale a hotarârii.

Termenul de introducere a cererii
ace cererea. (3) Dispozitiile alin. (2) se aplica si în cazul când procurorul se sesizeaza din oficiu. (4) Revizuirea în defavoarea inculpatului nu se poate face când a intervenit o cauza care împiedica punerea în miscare a actiunii penale sau continuarea proces
Admiterea in principiu
iu se examineaza de catre instanta, în camera de consiliu, cu citarea partilor si cu participarea procurorului. Neprezentarea persoanelor legal citate nu împiedica examinarea admisibilitatii în principiu. (3) Instanta examineaza daca: a) cererea a fost formulata în termen s
Masurile care pot fi luate odata cu sau ulterior admiterii in principiu
c;ncheierii prin care s-a dispus suspendarea hotarârii supuse revizuirii, prevazuta la alin. (1), procurorul sau persoana interesata poate formula contestatie în termen de 48 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa. Contestatia formulata de procur
Rejudecarea
ace decât cu mare întârziere, dispune efectuarea cercetarilor necesare de catre procurorul de la parchetul de pe lânga aceasta instanta, într-un interval ce nu poate depasi 3 luni. (4) Dupa efectuarea cercetarilor, procurorul înainteaza întregul material in
Revizuirea in cazul hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului
rtea acestuia, numai daca cererea este formulata în favoarea condamnatului; c) procurorul. (3) Cererea de revizuire se introduce la instanta care a pronuntat hotarârea a carei revizuire se cere. (4) Cererea de revizuire se poate face cel mai târziu în termen de 3 luni de l
Judecarea cererii de redeschidere a procesului
Art. 469 (1) Instanta, ascultând concluziile procurorului, ale partilor si ale subiectilor procesuali principali, examineaza daca: a) cererea a fost formulata în termen si de catre o persoana dintre cele prevazute la art. 466; b) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea p
Cererea de recurs in interesul legii
Art. 471 (1) Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Înaltei
Judecarea recursului in interesul legii
esul legii se sustine în fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Înaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv
Inlocuirea sau incetarea obligarii la tratament medical
specialitate prevazut la alin. (2), instanta, în sedinta publica, asculta concluziile procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura de siguranta si ale avocatului acesteia, precum si ale expertului si medicului desemnat de aceasta, atunci când considera necesar, si dispune f
Mentinerea, inlocuirea sau incetarea masurii internarii medicale
569 alin. (3) sau a încunostintarii prevazute la art. 570 alin. (4), dupa ascultarea concluziilor procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura internarii, atunci când aducerea acesteia în fata instantei este posibila, ale avocatului sau, precum si ale expertului care
Interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori o alta activitate
luziilor avocatului acesteia si ale procurorului.
Cheltuielile judiciare avansate de stat
Art. 578 (1) Dispozitia din hotarârea penala sau din ordonanta procurorului privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea cheltuielilor judiciare organului care
Restituirea lucrurilor si valorificarea celor neridicate
ator dispozitiile alin. (2). (4) Când restituirea lucrurilor a fost dispusa de catre procuror sau de catre organul de cercetare penala, acesta procedeaza potrivit prevederilor alin. (1) - (3). (5) Când prin hotarârea penala s-a dispus restituirea unor lucruri care se afla î
Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei
Art. 581^1 (1) Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei se dispune, din oficiu sau la sesizarea procurorului, de instanta care judeca ori a judecat în prima instanta infractiunea ce atrage anularea. (2) Daca constata ca sunt îndeplinite conditiile art. 82 alin. (3) din Codul penal, in
Revocarea sau anularea amanarii aplicarii pedepsei
Art. 582 (1) Asupra revocarii sau anularii amânarii aplicarii pedepsei se pronunta, din oficiu sau la sesizarea procurorului sau a consilierului de probatiune, instanta care judeca ori a judecat în prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea. (2) Daca pâ
Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere
Art. 583 (1) Asupra revocarii sau anularii suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere prevazute la art. 96 sau 97 din Codul penal se pronunta, din oficiu, la sesizarea procurorului sau a consilierului de probatiune, instanta care judeca ori a judecat în prima instanta infractiunea ce ar
Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata
Art. 584 (1) Înlocuirea pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa închisorii se dispune, la cererea procurorului ori a persoanei condamnate, de catre instanta de executare, iar daca persoana condamnata se afla în stare de detinere, de catre instanta corespunzatoare în a care
Alte modificari de pedepse
ocul de detinere. (3) Sesizarea instantei se face din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat. (4) La primirea cererii, presedintele completului de judecata dispune atasarea la dosar a înscrisurilor si luarea tuturor masurilor necesare solutionarii cauzei.
Liberarea conditionata
e se afla locul de detinere, în termen de 3 zile de la comunicare. Contestatia formulata de procuror este suspensiva de executare. (4) O copie de pe hotarârea ramasa definitiva se comunica serviciului de probatiune competent, precum si unitatii de politie în a carei circumscriptie
Anularea si revocarea liberarii conditionate
Art. 588 (1) Asupra anularii liberarii conditionate prevazute la art. 105 alin. (1) din Codul penal se pronunta, din oficiu sau la sesizarea procurorului sau a consilierului de probatiune, instanta care judeca ori a judecat în prima instanta infractiunea care atrage anularea. (2) Instanta pr
Cazurile de amanare
a executarii pedepsei închisorii sau a detentiunii pe viata poate fi facuta de procuror si de condamnat. (4) Cererea poate fi retrasa de persoana care a formulat-o. (5) Hotarârile prin care se dispune amânarea executarii pedepsei sunt executorii de la data pronuntarii. (6) &Ici
Cazurile de intrerupere
0 si art. 591 alin. (2) - (5) se aplica în mod corespunzator. (3) Contestatia formulata de procuror este suspensiva de executare.
Intervenirea unei legi penale noi
lor alin. (1) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de catre instanta de executare, iar daca persoana condamnata se afla în executarea pedepsei sau a unei masuri educative, de catre instanta corespunzatoare în grad în a carei circumscriptie se af
Amnistia si gratierea
ecatorul se pronunta prin încheiere executorie, data în camera de consiliu, cu participarea procurorului. (3) Împotriva încheierii pronuntate potrivit alin. (2) se poate declara contestatie de catre procuror, în termen de 3 zile de la pronuntare. Contestatia este suspe
Separarea functiilor judiciare
. 2 lit. c). (4) În exercitarea functiei de urmarire penala, procurorul si organele de cercetare penala strâng probele necesare pentru a se constata daca exista sau nu temeiuri de trimitere în judecata. (5) Asupra actelor si masurilor din cadrul urmaririi penale, care restrâ
Obligativitatea punerii in miscare si a exercitarii actiunii penale
prevazute la alin. (2) si (3). (2) În cazurile si în conditiile prevazute expres de lege, procurorul poate renunta la exercitarea actiunii penale daca, în raport cu elementele concrete ale cauzei, nu exista un interes public în realizarea obiectului acesteia. (3) În
Obiectul si exercitarea actiunii civile
civila se exercita în numele acesteia de catre reprezentantul legal sau, dupa caz, de catre procuror, în conditiile art. 20 alin. (1) si (2), si are ca obiect, în functie de interesele persoanei pentru care se exercita, tragerea la raspundere civila delictuala. (4) Actiunea civila
Constituirea ca parte civila
prezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin ordonanta, respectiv prin încheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordonanta va fi comunicata partilor civile, care treb
Introducerea in procesul penal a partii responsabile civilmente
vile, în termenul prevazut la art. 20 alin. (1). (2) Atunci când exercita actiunea civila, procurorul este obligat sa ceara introducerea în procesul penal a partii responsabile civilmente, în conditiile alin. (1). (3) Partea responsabila civilmente poate interveni în
Disjungerea actiunii civile
;n competenta instantei penale. (2) Disjungerea se dispune de catre instanta din oficiu ori la cererea procurorului sau a partilor. (3) Probele administrate pâna la disjungere vor fi folosite la solutionarea actiunii civile disjunse. (4) Instanta dispune disjungerea actiunii civile si trimi
Cazurile de solutionare a actiunii civile la instanta civila
nedefinitiva. (5) În cazul în care actiunea civila a fost exercitata de procuror, daca se constata din probe noi ca prejudiciul nu a fost integral acoperit prin hotarârea definitiva a instantei penale, diferenta poate fi ceruta pe calea unei actiuni la instanta civila. (6) Perso
Organele judiciare
Art. 30 Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt: a) organele de cercetare penala; b) procurorul; c) judecatorul de drepturi si libertati; d) judecatorul de camera preliminara; e) instantele judecatoresti.
Desemnarea unui reprezentant al persoanelor vatamate
care persoanele vatamate nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin ordonanta, respectiv prin încheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau ordon
Avocatul
rti sau al unui subiect procesual principal: a) sotul ori ruda pâna la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu judecatorul; b) martorul citat în cauza; c) cel care a participat în aceeasi cauza în calitate de judecator sau de procuror; d) o alta parte sau un alt subiect pro
Consultarea dosarului
precum si de a obtine fotocopii pe cheltuiala clientului. (3) În cursul urmaririi penale, procurorul stabileste data si durata consultarii într-un termen rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penala. (4) În cursul urmaririi penale, procurorul poate restr
Dreptul de a formula plangere
Art. 95 (1) Avocatul are dreptul de a formula plângere, potrivit art. 336-339. (2) În situatiile prevazute la art. 89 alin. (2), art. 92 alin. (2) si art. 94, procurorul ierarhic superior este obligat sa rezolve plângerea si sa comunice solutia, precum si motivarea acesteia, &ici
Reprezentarea
Art. 96 În cursul procesului penal, suspectul, inculpatul, celelalte parti, precum si persoana vatamata pot fi reprezentati, cu exceptia cazurilor în care prezenta acestora este obligatorie sau este apreciata ca fiind necesara de procuror, judecator sau instanta de judecata, dupa caz.
Sarcina probei
Art. 99 (1) În actiunea penala sarcina probei apartine în principal procurorului, iar în actiunea civila, partii civile ori, dupa caz, procurorului care exercita actiunea civila în cazul în care persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu sau are capacita
Administrarea probelor
ului, din oficiu ori la cerere. (2) În cursul judecatii, instanta administreaza probe la cererea procurorului, a persoanei vatamate sau a partilor si, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când considera necesar pentru formarea convingerii sale. (3) Cererea privitoare la administr
Scopul si obiectul masurii
Art. 132 (1) Identificarea persoanelor sau obiectelor se poate dispune daca este necesara în scopul clarificarii împrejurarilor cauzei. (2) Identificarea persoanelor sau obiectelor poate fi dispusa de procuror ori de organele de cercetare penala, în cursul urmaririi penale, sau d
Supravegherea tehnica
c;ndata, de catre procuror. Judecatorul care a dispus masura este informat, de îndata, de catre procuror. Atunci când apreciaza necesar, judecatorul dispune informarea avocatului.
Procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnica
Art. 140 (1) Supravegherea tehnica poate fi dispusa în cursul urmaririi penale, pe o durata de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în prima instanta sau de la instanta corespun
Punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica
in cadrul politiei. (1^1) Pentru realizarea activitatilor prevazute la art. 138 alin. (1) lit. a) -d), procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea si confident
Consemnarea activitatilor de supraveghere tehnica
rii ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor, sunt redate de catre procuror sau organul de cercetare penala într-un proces-verbal în care se mentioneaza mandatul emis pentru efectuarea acestora, numerele posturilor telefonice, datele de identificare ale sistemelor info
Prelungirea masurii supravegherii tehnice
Art. 144 (1) Masura supravegherii tehnice poate fi prelungita, pentru motive temeinic justificate, de catre judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta, la cererea motivata a procurorului, în cazul în care sunt îndeplinite conditiile prevazute la art. 139, fieca
Informarea persoanei supravegheate
Art. 145 (1) Dupa încetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata în privinta sa. (2) Dupa momentul informarii, persoana supravegheata ar
Conservarea materialelor rezultate din supravegherea tehnica
Art. 146 (1) Daca în cauza s-a dispus o solutie de clasare, împotriva careia nu a fost formulata plângere în termenul legal prevazut la art. 340 sau plângerea a fost respinsa, procurorul înstiinteaza de îndata despre aceasta pe judecatorul de drepturi si li
Obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane
zatoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea, cu privire la tranzactiile financiare ale faptuitorului, suspectului, inculpatului sau ale oricarei persoane care este banuita ca realizeaza asem
Retinerea, predarea si perchezitionarea trimiterilor postale
zatoare în grad acesteia în a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea, cu privire la scrisorile, trimiterile postale sau obiectele trimise ori primite de faptuitor, suspect, inculpat sau de orice persoana care este b
Utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reala si a colaboratorilor
Art. 148 (1) Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire se poate dispune de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, pe o perioada de maximum 60 de zile, daca: a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savârsirea unei infractiuni contra se
Masurile de protectie a investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor
Art. 149
(1) Identitatea reala a investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor cu o alta identitate decât cea reala nu poate fi dezvaluita.
(2) Procurorul, judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata are dreptul de a cunoaste adevarata identitate a investigatorului sub acoperire si a colaboratorului, cu respectarea secretului profesional.
(3) Investigatorul sub acoperire, colaboratorul, informatorul, precum si membrii de familie ai acestora sau alte persoane supuse amenintarilor, intimidarilor sau actelor de violenta, în legatura cu activitatea desfasurata de investigatorul sub acoperire, informator sau colaborator, pot beneficia de masuri specifice de protectie a martorilor, potrivit legii.

Participarea autorizata la anumite activitati
Art. 150 (1) Participarea autorizata la anumite activitati în conditiile art. 138 alin. (11) se poate dispune de catre procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, pe o perioada de maximum 60 de zile, daca: a) exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau sav&
Livrarea supravegheata
Art. 151 (1) Livrarea supravegheata poate fi autorizata, prin ordonanta, de catre procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala, la solicitarea institutiilor sau organelor competente, cu sau fara sustragerea ori substituirea totala sau partiala a bunurilor care fac obiectul livrarii
Obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane
Art. 153
(1) Procurorul poate solicita unei institutii de credit sau oricarei altei institutii care detine date privind situatia financiara a unei persoane comunicarea datelor privind existenta si continutul conturilor unei persoane, în cazul în care exista indicii temeinice cu privire la savârsirea unei infractiuni si exista temeiuri pentru a se crede ca datele solicitate constituie probe.
(2) Masura prevazuta la alin. (1) se dispune din oficiu sau la cererea organului de cercetare penala, prin ordonanta care trebuie sa cuprinda, în afara mentiunilor prevazute la art. 286 alin. (2): institutia care este în posesia ori care are sub control datele, numele suspectului sau inculpatului, motivarea îndeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), mentionarea obligatiei institutiei de a comunica imediat, în conditii de confidentialitate, datele solicitate.
(3) Institutia prevazuta la alin. (1) este obligata sa puna de îndata la dispozitie datele solicitate.

Conservarea datelor informatice
Art. 154 (1) Daca exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savârsirea unei infractiuni, în scopul strângerii de probe ori identificarii faptuitorului, suspectului sau a inculpatului, procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala poate dispune con
Numirea expertului
ert recomandat de acestea. În cazul în care expertiza este dispusa de instanta, procurorul poate solicita ca un expert recomandat de acesta sa participe la efectuarea expertizei. (5) Expertul, institutia medico-legala, institutul sau laboratorul de specialitate, la cererea expertului, p
Procedura efectuarii expertizei
ncipali, precum si expertul, daca acesta a fost desemnat. (2) La termenul fixat se aduce la cunostinta procurorului, a partilor, a subiectilor procesuali principali si a expertului obiectul expertizei si întrebarile la care expertul trebuie sa raspunda si li se pune în vedere ca au drep
Audierea expertului
Art. 179 (1) În cursul urmaririi penale sau al judecatii, expertul poate fi audiat de organul de urmarire penala sau de instanta, la cererea procurorului, a partilor, a subiectilor procesuali principali sau din oficiu, daca organul judiciar apreciaza ca audierea este necesara pentru lamurirea
Expertiza medico-legala psihiatrica
erea examinarii la comisia medico-legala psihiatrica, organul de cercetare penala sesizeaza procurorul sau judecatorul de drepturi si libertati în vederea emiterii unui mandat de aducere în scopul prezentarii la comisia medico-legala psihiatrica. Dispozitiile art. 265 alin. (4) - (9) se
Autopsia medico-legala
Art. 185
(1) Autopsia medico-legala se dispune de catre organul de urmarire penala sau de catre instanta de judecata, în caz de moarte violenta ori când aceasta este suspecta de a fi violenta sau când nu se cunoaste cauza mortii ori exista o suspiciune rezonabila ca decesul a fost cauzat direct sau indirect printr-o infractiune ori în legatura cu comiterea unei infractiuni. În cazul în care corpul victimei a fost înhumat, este dispusa exhumarea pentru examinarea cadavrului prin autopsie.
(2) Procurorul dispune de îndata efectuarea unei autopsii medico-legale daca decesul s-a produs în perioada în care persoana se afla în custodia politiei, a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, în timpul internarii medicale nevoluntare sau în cazul oricarui deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, a aplicarii torturii sau a oricarui tratament inuman.
(3) Pentru a constata daca exista motive pentru a efectua autopsia medico-legala, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate solicita opinia medicului legist.
(4) Autopsia se efectueaza în cadrul institutiei medico-legale, potrivit legii speciale.
(5) La efectuarea autopsiei medico-legale pot fi cooptati si specialisti din alte domenii medicale, în vederea stabilirii cauzei decesului, la solicitarea medicului legist, cu exceptia medicului care a tratat persoana decedata.
(6) Cu ocazia efectuarii autopsiei medico-legale pot fi utilizate orice metode legale pentru stabilirea identitatii, inclusiv prelevarea de probe biologice în vederea stabilirii profilului genetic judiciar.
(7) Organul de urmarire penala trebuie sa încunostinteze un membru de familie despre data autopsiei si despre dreptul de a desemna un expert independent autorizat care sa asiste la efectuarea autopsiei.
(8) Medicul legist care a efectuat autopsia întocmeste un raport de expertiza, care cuprinde constatarile si concluziile sale cu privire la:
a) identitatea persoanei decedate sau elemente de identificare, daca identitatea nu este cunoscuta;
b) felul mortii;
c) cauza medicala a mortii;
d) existenta leziunilor traumatice, mecanismul de producere a acestora, natura agentului vulnerant si legatura de cauzalitate dintre leziunile traumatice si deces;
e) rezultatele investigatiilor de laborator efectuate asupra probelor biologice prelevate de la cadavru si a substantelor suspecte descoperite;
f) urmele biologice gasite pe corpul persoanei decedate;
g) data probabila a mortii;
h) orice alte elemente care pot contribui la lamurirea împrejurarilor producerii mortii.

Exhumarea
Art. 186 (1) Exhumarea poate fi dispusa de catre procuror sau de catre instanta de judecata în vederea stabilirii felului si cauzei mortii, a identificarii cadavrului sau pentru stabilirea oricaror elemente necesare solutionarii cauzei. (2) Exhumarea se face în prezenta organului de ur
Examinarea fizica
orului legal, judecatorul de drepturi si libertati dispune, prin încheiere, la cererea motivata a procurorului, examinarea fizica a persoanei, daca aceasta masura este necesara pentru stabilirea unor fapte sau împrejurari care sa asigure buna desfasurare a urmaririi penale ori pentru a s
Conditiile generale de luare a masurilor asiguratorii
Art. 249 (1) Procurorul, în cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de camera preliminara ori în cursul judecatii, poate lua masuri asiguratorii, prin ordonanta sau, dupa caz, prin &i
Contestarea masurilor asiguratorii
Art. 250 (1) Împotriva masurii asiguratorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice alta persoana interesata poate face contestatie, în termen de 3 zile de la data comunicarii ordonantei de luare a masurii sau de la d
Contestarea masurilor asiguratorii dispuse in cursul judecatii
Art. 250^1 (1) Împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea unei masuri asiguratorii de catre judecatorul de camera preliminara, de instanta de judecata sau de instanta de apel, inculpatul, procurorul sau orice alta persoana interesata poate face contestatie, în termen de 48 d
Verificarea masurii asiguratorii
Art. 250^2 În tot cursul procesului penal, procurorul, judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, instanta de judecata verifica periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmaririi penale, respectiv un an în cursul judecatii, daca subzista temeiurile care au deter
Cazuri speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate
Art. 252^1 (1) În cursul procesului penal, înainte de pronuntarea unei hotarâri definitive, procurorul sau instanta de judecata care a instituit sechestrul poate dispune de îndata valorificarea bunurilor mobile sechestrate, la cererea proprietarului bunurilor sau atunci c&ac
Valorificarea bunurilor mobile sechestrate in cursul urmaririi penale
Art. 252^2 (1) În cursul urmaririi penale, atunci când nu exista acordul proprietarului, daca procurorul care a instituit sechestrul apreciaza ca se impune valorificarea bunurilor mobile sechestrate, îl sesizeaza cu o propunere motivata de valorificare a bunurilor sechestrate pe j
Valorificarea bunurilor mobile sechestrate in cursul judecatii
Art. 252^3 (1) În cursul judecatii, instanta de judecata, din oficiu sau la cererea procurorului, a uneia dintre parti sau a custodelui, poate dispune asupra valorificarii bunurilor mobile sechestrate. În acest scop, instanta de judecata fixeaza un termen, care nu poate fi mai scurt de
Contestarea modului de valorificare a bunurilor mobile sechestrate
uspectul sau inculpatul, partea responsabila civilmente, custodele, orice alta persoana interesata, precum si procurorul pot formula, în cursul procesului penal, contestatie la instanta competenta sa solutioneze cauza în prima instanta. (2) Contestatia prevazuta la alin. (1) se face &ic
Procesul-verbal de sechestru si notarea sau inscrierea ipotecara
a încheierea procesului-verbal. (4) Pentru bunurile imobile sechestrate, procurorul, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata care a dispus instituirea sechestrului cere organului competent notarea ipotecara asupra bunurilor sechestrate, anexând copie de pe ordonanta s
Poprirea
organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenta, recipisele urmând a fi predate procurorului, judecatorului de camera preliminara ori instantei de judecata în termen de 24 de ore de la consemnare.
Restituirea lucrurilor
Art. 255 (1) Daca procurorul sau judecatorul de drepturi si libertati, în cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecata, în procedura de camera preliminara ori în cursul judecatii, constata, la cerere sau din oficiu, ca lucrurile ridicate de l
Incidente privind citarea
i este obligatorie, neregularitatea privind procedura de citare a unei parti poate fi invocata de catre procuror, de catre celelalte parti ori din oficiu numai la termenul la care ea s-a produs.
Mandatul de aducere
în cursul urmaririi penale mandatul de aducere poate fi dispus, la cererea motivata a procurorului, de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în prima instanta sau de la instanta corespunzatoare în grad acesteia în a
Accesul la bazele electronice de date
Art. 267 (1) În vederea realizarii procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor, procurorul sau instanta au drept de acces direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat. (2) Organele administ
Acte considerate ca facute in termen
iar competent dupa expirarea termenului fixat. (3) Cu exceptia cailor de atac, actul efectuat de procuror este considerat ca facut în termen daca data la care a fost trecut în registrul de iesire al parchetului este înauntrul termenului cerut de lege pentru efectuarea actului.
Plata cheltuielilor avansate de stat in caz de renuntare la urmarirea penala, condamnare, amanarea aplicarii pedepsei sau renuntarea la aplicarea pedepsei
care ramân in sarcina statului. (2) Când sunt mai multi suspecti sau, dupa caz, inculpati, procurorul sau, dupa caz, instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare. La stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre suspecti sau, dupa caz, inculpa
Nulitatile absolute
ioara celei legal competente; c) publicitatea sedintei de judecata; d) participarea procurorului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii; e) prezenta suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii; f) asistarea de catr
Nulitatile relative
rc;nlaturata altfel decât prin desfiintarea actului. (2) Nulitatea relativa poate fi invocata de procuror, suspect, inculpat, celelalte parti sau persoana vatamata, atunci când exista un interes procesual propriu în respectarea dispozitiei legale încalcate. (3) Nulitatea re
Abateri judiciare
ane fata de judecator sau procuror; j) manifestarile ireverentioase ale avocatilor fata de judecator sau procuror, dupa avertizarea în acest sens, cu exceptia situatiilor când acestia sustin cereri, exceptii, concluzii pe fondul cauzei, precum si atunci când procedeaza la audierea
Actele organelor de urmarire penala
Art. 286
(1) Procurorul dispune asupra actelor sau masurilor procesuale si solutioneaza cauza prin ordonanta, daca legea nu prevede altfel.
(2) Ordonanta trebuie sa cuprinda:
a) denumirea parchetului si data emiterii;
b) numele, prenumele si calitatea celui care o întocmeste;
c) fapta care face obiectul urmaririi penale, încadrarea juridica a acesteia si, dupa caz, datele privitoare la persoana suspectului sau inculpatului;
d) obiectul actului sau masurii procesuale ori, dupa caz, tipul solutiei, precum si motivele de fapt si de drept ale acestora;
d^1) atunci când este cazul, mentiunea caii de atac disponibile, cu aratarea termenului în care aceasta poate fi exercitata;
e) date referitoare la masurile asiguratorii, masurile de siguranta cu caracter medical si masurile preventive luate în cursul urmaririi;
f) alte mentiuni prevazute de lege;
g) semnatura celui care a întocmit-o.
(3) Procurorul confirma un act sau o masura procesuala prin înscrierea acestei mentiuni si a temeiului de drept pe actul în cauza.
(4) Organele de cercetare penala dispun, prin ordonanta, asupra actelor si masurilor procesuale si formuleaza propuneri prin referat. Dispozitiile alin. (2) se aplica în mod corespunzator.

Pastrarea unor acte de urmarire penala
Art. 287 (1) Când legea prevede ca un act sau o masura procesuala trebuie sa fie încuviintata, autorizata sau confirmata, un exemplar al actului ramâne la procuror. (2) În cazurile în care procurorul sesizeaza judecatorul de drepturi si libertati, judecatorul de camer
Obiectul supravegherii
Art. 299 (1) Procurorul supravegheaza activitatea organelor de cercetare penala, astfel ca orice infractiune sa fie descoperita si orice persoana care a savârsit o infractiune sa fie trasa la raspundere penala. (2) De asemenea, procurorul exercita supravegherea activitatii organelor de cerce
Modalitatile de exercitare a supravegherii
zitiilor legale. (2) Organele de cercetare penala sunt obligate dupa sesizare sa îl informeze pe procuror despre activitatile pe care le efectueaza sau urmeaza sa le efectueze. (3) În exercitarea atributiei de a conduce activitatea de urmarire penala, procurorul ia masurile necesare sa
Trimiterea la organul competent
Art. 301 (1) Când procurorul constata ca urmarirea penala nu se efectueaza de organul de cercetare penala prevazut de lege, ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent, procedând potrivit art. 63. (2) În cazul prevazut la alin. (1), actele sau masurile procesuale le
Trecerea cauzei de la un organ de cercetare penala la altul
esizat. (2) Preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune de procurorul de la parchetul care exercita supravegherea urmaririi penale în acea cauza, pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penala care preia cauza.
Infirmarea actelor procesuale sau procedurale
Art. 304 (1) Când procurorul constata ca un act sau o masura procesuala a organului de cercetare penala nu este data cu respectarea dispozitiilor legale sau este neîntemeiata, o infirma motivat, din oficiu sau la plângerea persoanei interesate. (2) Dispozitiile alin. (1) se aplic
Rezolvarea cauzelor
Art. 327 Atunci când constata ca au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, ca urmarirea penala este completa si exista probele necesare si legal administrate, procurorul: a) emite rechizitoriu prin care dispune trimiterea în judecata, daca din materialu
Cuprinsul rechizitoriului
sare pentru solutionarea cauzei. Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, de procurorul general al parchetului de pe lânga curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul
Dispozitiile privitoare la masurile preventive sau asiguratorii
Art. 330 Când procurorul dispune trimiterea în judecata a inculpatului, rechizitoriul poate sa cuprinda si propunerea de luare, mentinere, revocare ori de înlocuire a unei masuri preventive sau a unei masuri asiguratorii.
Dispozitiile privitoare la masurile de siguranta
Art. 331 Daca apreciaza ca fata de inculpat este necesara luarea unei masuri de siguranta cu caracter medical, procurorul, prin rechizitoriu, propune luarea acelei masuri.
Reluarea urmaririi penale dupa suspendare
Art. 333 Reluarea urmaririi penale dupa suspendare are loc când se constata de procuror ori de organul de cercetare penala, dupa caz, ca a încetat cauza care a determinat suspendarea. Organul de cercetare penala care constata ca a încetat cauza de suspendare înainteaza dosar
Reluarea urmaririi penale in caz de restituire
a pe dispozitiile art. 346 alin. (3) lit. a), reluarea se dispune de catre conducatorul parchetului ori procurorul ierarhic superior prevazut de lege, numai atunci când constata ca pentru remedierea neregularitatii este necesara efectuarea unor acte de urmarire penala. Prin ordonanta de reluar
Reluarea in caz de redeschidere a urmaririi penale
Art. 335 (1) Daca procurorul ierarhic superior celui care a dispus solutia constata, ulterior, ca nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirma ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale. Dispozitiile art. 317 se aplica în mod corespunzator. (2) Î
Dreptul de a face plangere
Art. 336 (1) Orice persoana poate face plângere împotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime. (2) Plângerea se adreseaza procurorului care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala si se depune fi
Obligatia de inaintare a plangerii
Art. 337 Când plângerea a fost depusa la organul de cercetare penala, acesta este obligat ca în termen de 48 de ore de la primirea ei sa o înainteze procurorului împreuna cu explicatiile sale, atunci când acestea sunt necesare.
Termenul de rezolvare
Art. 338
Procurorul este obligat sa rezolve plângerea în termen de cel mult 20 de zile de la primire si sa comunice de îndata persoanei care a facut plângerea un exemplar al ordonantei.

Solutionarea plangerii de catre judecatorul de camera preliminara
bileste termenul de solutionare si dispune citarea petentului si a intimatilor si încunostintarea procurorului, cu mentiunea ca pot depune note scrise cu privire la admisibilitatea ori temeinicia plângerii. Daca în cauza a fost pusa în miscare actiunea penala, petentul si int
Masurile premergatoare
entru solutionarea acestora, cu citarea partilor si a persoanei vatamate si cu participarea procurorului.
Procedura in camera preliminara
prezentate, ascultând concluziile partilor si ale persoanei vatamate, daca sunt prezente, precum si ale procurorului. (2) Judecatorul de camera preliminara se pronunta în camera de consiliu, prin încheiere, care se comunica de îndata procurorului, partilor si persoanei vatam
Solutiile
a se pronunta în camera de consiliu, fara citarea partilor si a persoanei vatamate si fara participarea procurorului, prin încheiere, care se comunica de îndata acestora. (2) Daca respinge cererile si exceptiile invocate ori ridicate din oficiu, în conditiile art. 345 alin.
Contestatia
Art. 347 (1) În termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor prevazute la art. 346 alin. (1) - (42), procurorul, partile si persoana vatamata pot face contestatie. Contestatia poate privi si modul de solutionare a cererilor si a exceptiilor. (2) Contestatia se judeca de catre judeca
Oralitatea, nemijlocirea si contradictorialitatea
Art. 351 (1) Judecata cauzei se face în fata instantei constituite potrivit legii si se desfasoara în sedinta, oral, nemijlocit si în contradictoriu. (2) Instanta este obligata sa puna în discutie cererile procurorului, ale partilor sau ale celorlalti subiecti procesuali si
Publicitatea sedintei de judecata
sau vietii intime a unei persoane, intereselor minorilor sau ale justitiei, instanta, la cererea procurorului, a partilor ori din oficiu, poate declara sedinta nepublica pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei. (4) Instanta poate de asemenea sa declare sedinta nepublica la
Citarea la judecata
icirc;n vederea prezentarii la noul termen. (9) Participarea procurorului la judecata cauzei este obligatorie. (10) Completul învestit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea partilor ori a persoanei vatamate, sa preschimbe primul termen sau termenul luat în cun
Atributiile presedintelui completului
Art. 357 (1) Presedintele completului conduce sedinta, îndeplinind toate îndatoririle prevazute de lege, si decide asupra cererilor formulate de procuror, persoana vatamata si de parti, daca rezolvarea acestora nu este data în caderea completului. (2) În cursul judecatii, p
Constatarea infractiunilor de audienta
Art. 360 (1) Daca în cursul sedintei se savârseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele completului de judecata constata acea fapta si îl identifica pe faptuitor. Încheierea de sedinta se trimite procurorului competent. (2) În cazul în care procurorul
Suspendarea judecatii
tanta ierarhic superioara în termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru procuror, partile si persoana vatamata prezente, si de la comunicare, pentru partile sau persoana vatamata care lipsesc. Contestatia se depune la instanta care a pronuntat încheierea atacata si se înainteaza,
Suspendarea judecatii in caz de extradare activa
le de la primirea dosarului, cu citarea partilor si a persoanei vatamate si cu participarea procurorului.
Notele privind desfasurarea sedintei de judecata
Art. 369
(1) Desfasurarea sedintei de judecata se înregistreaza cu mijloace tehnice audio.
(2) În cursul sedintei de judecata grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului. Procurorul si partile pot cere citirea notelor si vizarea lor de catre presedinte.
(3) Dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
(4) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul urmator.
(5) În caz de contestare de catre participantii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate si, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrarilor din sedinta de judecata.
(6) La cerere, partile, pe cheltuiala acestora, pot obtine o copie electronica a înregistrarii sedintei de judecata în ceea ce priveste cauza lor, cu exceptia situatiilor în care sedinta nu a fost publica în tot sau în parte.

Felul hotararilor
aca sedinta a fost sau nu publica; c) numele si prenumele judecatorilor, procurorului si grefierului; d) numele si prenumele partilor, avocatilor si ale celorlalte persoane care participa în proces si care au fost prezente la judecata, precum si ale celor care au lipsit, cu aratarea calitati
Persoanele care pot face apel
Art. 409 (1) Pot face apel: a) procurorul, referitor la latura penala si latura civila; b) inculpatul, în ceea ce priveste latura penala si latura civila; c) partea civila, în ceea ce priveste latura penala si latura civila, si partea responsabila civilmente, în ceea ce privest
Termenul de declarare a apelului
Art. 410 (1) Pentru procuror, persoana vatamata si parti, termenul de apel este de 10 zile, daca legea nu dispune altfel, si curge de la data comunicarii hotarârii, în cazurile prevazute la art. 406 alin. (1), sau, dupa caz, de la data comunicarii copiei minutei, în celelalte cazu
Retragerea apelului
u poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sau legal. (3) Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior. (4) Apelul declarat de procuror si retras poate fi însusit de partea în favoarea careia a fost declarat.
Neagravarea situatiei in propriul apel
Art. 418 (1) Instanta de apel, solutionând cauza, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat apel. (2) De asemenea, în apelul declarat de procuror în favoarea unei parti, instanta de apel nu poate agrava situatia acesteia.
Judecarea apelului
Art. 420 (1) Judecarea apelului se face cu citarea partilor si a persoanei vatamate. (2) Judecarea apelului nu poate avea loc decât în prezenta inculpatului, când acesta se afla în stare de detinere. (3) Participarea procurorului la judecarea apelului este obligatorie. (4
Continutul deciziei instantei de apel si comunicarea acesteia
le procedurale fiind desfiintate de drept. (5) Decizia instantei de apel se comunica procurorului, partilor, persoanei vatamate si administratiei locului de detinere.
Limitele rejudecarii
în vedere la solutionarea apelului. (2) Daca hotarârea a fost desfiintata în apelul procurorului, declarat în defavoarea inculpatului sau în apelul persoanei vatamate, instanta care rejudeca poate agrava solutia data de prima instanta. (3) Când hotarârea
Declararea si solutionarea contestatiei
Art. 425^1 (1) Calea de atac a contestatiei se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel. (2) Pot face contestatie procurorul si subiectii procesuali la care hotarârea atacata se refera,
Titularii acordului de recunoastere a vinovatiei si limitele acestuia
Art. 478 (1) În cursul urmaririi penale, dupa punerea în miscare a actiunii penale, inculpatul si procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoasterii vinovatiei de catre inculpat. (2) Efectele acordului de recunoastere a vinovatiei sunt supuse avizului procurorului ierarhi
Forma acordului de recunoastere a vinovatiei
Art. 481 (1) Acordul de recunoastere a vinovatiei se încheie în forma scrisa. (2) În situatia în care se încheie acord de recunoastere a vinovatiei, procurorul nu mai întocmeste rechizitoriu cu privire la inculpatii cu care a încheiat acord.
Continutul acordului de recunoastere a vinovatiei
pedepsei cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror si inculpat; i) semnaturile procurorului, ale inculpatului si ale avocatului.
Sesizarea instantei cu acordul de recunoastere a vinovatiei
Art. 483 (1) Dupa încheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, procurorul sesizeaza instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza în fond si trimite acesteia acordul de recunoastere a vinovatiei, însotit de dosarul de urmarire penala. (2) În situatia în
Procedura in fata instantei
asupra acordului de recunoastere a vinovatiei prin sentinta, în sedinta publica, dupa ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si, daca sunt prezente, a celorlalte parti si a persoanei vatamate. (3) Dispozitiile cuprinse în titlul III al partii speciale pr
Solutiile instantei
au facut obiectul acordului; b) respinge acordul de recunoastere a vinovatiei si trimite dosarul procurorului în vederea continuarii urmaririi penale, daca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute la art. 480-482 cu privire la toate faptele retinute în sarcina inculpatului, care a
Calea de atac
Art. 488 (1) Împotriva sentintei pronuntate potrivit art. 485 si 486, procurorul, inculpatul, celelalte parti si persoana vatamata pot declara apel, în termen de 10 zile de la comunicare. (2) Apelul poate fi declarat în conditiile art. 409, care se aplica în mod corespunzat
Introducerea contestatiei
i partea responsabila civilmente. În cursul judecatii, contestatia poate fi introdusa si de catre procuror. (3) Contestatia poate fi formulata dupa cum urmeaza: a) dupa cel putin un an de la începerea urmaririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmaririi penale; b) dupa ce
Procedura de solutionare a contestatiei
Art. 488^4 (1) Judecatorul de drepturi si libertati sau instanta, în vederea solutionarii contestatiei, dispune urmatoarele masuri: a) informarea procurorului, respectiv instantei pe rolul careia se afla cauza, cu privire la contestatia formulata, cu mentiunea posibilitatii de a formula un p
Solutii
Art. 488^6 (1) Când apreciaza contestatia ca fiind întemeiata, judecatorul de drepturi si libertati sau instanta admite contestatia si stabileste termenul în care procurorul sa rezolve cauza potrivit art. 327, respectiv instanta de judecata sa solutioneze cauza, precum si termenul
Reprezentarea persoanei juridice
. (2), daca persoana juridica nu si-a numit un mandatar, acesta este desemnat, dupa caz, de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, de catre judecatorul de camera preliminara sau de catre instanta, din rândul practicienilor în insolventa, autorizati potrivit
Masurile preventive
Art. 493 (1) Judecatorul de drepturi si libertati, în cursul urmaririi penale, la propunerea procurorului, sau, dupa caz, judecatorul de camera preliminara ori instanta poate dispune, daca exista motive temeinice care justifica suspiciunea rezonabila ca persoana juridica a savârsit o fa
Procedura de informare
Art. 495
(1) Procurorul, în cursul urmaririi penale, comunica organului care a autorizat înfiintarea persoanei juridice si organului care a înregistrat persoana juridica punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a persoanei juridice, la data dispunerii acestor masuri, în vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.
(2) În cazul institutiilor care nu sunt supuse conditiei înregistrarii sau autorizarii pentru a dobândi personalitate juridica, informarea prevazuta la alin. (1) se face catre organul care a înfiintat acea institutie.
(3) Organele prevazute la alin. (1) si (2) sunt obligate sa comunice organului judiciar, în termen de 24 de ore de la data înregistrarii, în copie certificata, orice mentiune înregistrata de acestea cu privire la persoana juridica.
(4) Persoana juridica este obligata sa comunice organului judiciar, în termen de 24 de ore, intentia de fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare, lichidare sau reducere a capitalului social.
(5) Dispozitiile alin. (1) - (3) se aplica în mod corespunzator si în cazul luarii masurilor preventive fata de persoana juridica.
(6) Dupa ramânerea definitiva a hotarârii de condamnare la pedeapsa amenzii, instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotarârii organului care a autorizat înfiintarea persoanei juridice, organului care a înregistrat persoana juridica, organului care a înfiintat institutia nesupusa autorizarii sau înregistrarii, precum si organelor cu atributii de control si supraveghere a persoanei juridice, în vederea efectuarii mentiunilor corespunzatoare.
(7) Neîndeplinirea, de îndata sau pâna la împlinirea termenelor prevazute, a obligatiilor prevazute la alin. (3) - (5) constituie abatere judiciara si se sanctioneaza cu amenda judiciara prevazuta la art. 283 alin. (4).

Supravegherea executarii pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice
tata la judecata. (4) Participarea procurorului este obligatorie. (5) Dupa concluziile procurorului si ascultarea persoanei juridice condamnate, instanta se pronunta prin sentinta.
Urmarirea
ire a unei persoane arestate preventiv, desfasurata de organele de politie, este supravegheata de procurori anume desemnati din cadrul parchetului de pe lânga curtea de apel în a carui circumscriptie se afla sediul instantei competente care a solutionat în fond propunerea de aresta
Activitatile ce pot fi efectuate in procedura urmaririi
alin. (1) lit. d) pot fi efectuate numai cu autorizarea procurorului care supravegheaza activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea persoanei date în urmarire.
Supravegherea tehnica, retinerea, predarea si perchezitionarea corespondentei si a obiectelor, perchezitia si obtinerea datelor de trafic si de localizare prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servic
tronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului pot fi dispuse, la cererea procurorului care supravegheaza activitatea organelor de politie care efectueaza urmarirea persoanei date în urmarire de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta competenta,
Ridicarea de obiecte sau inscrisuri in procedura darii in urmarire
Art. 525 (1) Ridicarea de obiecte sau înscrisuri în vederea identificarii, cautarii, localizarii si prinderii persoanelor date în urmarire poate fi dispusa de procurorul care supravegheaza activitatea organelor de politie ce efectueaza urmarirea persoanei date în urmarire.
Revocarea urmaririi
Art. 526
(1) Urmarirea se revoca în momentul prinderii persoanei urmarite sau atunci când au disparut temeiurile care au justificat darea în urmarire.
(2) Revocarea se dispune prin ordin de Inspectoratul General al Politiei Române, care se transmite în copie, de îndata:
a) parchetului competent care supravegheaza activitatea de urmarire a persoanei date în urmarire;
b) organelor competente sa elibereze pasaportul si organelor de frontiera.
(3) Procurorul care supravegheaza activitatea de urmarire a persoanei date în urmarire dispune de îndata încetarea activitatilor de supraveghere luate conform art. 524, informând despre aceasta judecatorul de drepturi si libertati.

Solutionarea cererii
Art. 533 (1) La termenul fixat, în sedinta nepublica, instanta asculta persoanele citate prezente, concluziile procurorului si ale petitionarului si verifica daca sunt îndeplinite conditiile cerute de lege pentru admiterea reabilitarii. (2) Daca înainte de solutionarea cererii de
Contestatia
ei la hotarârea primei instante se face în sedinta nepublica, cu citarea petentului. Participarea procurorului este obligatorie. Decizia instantei prin care se solutioneaza contestatia este definitiva.
Anularea reabilitarii
Art. 536 (1) În cazul prevazut la art. 171 din Codul penal, instanta prevazuta la art. 529 dispune anularea reabilitarii, din oficiu sau la cererea procurorului. (2) Dispozitiile art. 533 se aplica în mod corespunzator.
Dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate
Art. 539 (1) Are dreptul la repararea pagubei si persoana care, în cursul procesului penal, a fost privata nelegal de libertate. (2) Privarea nelegala de libertate trebuie sa fie stabilita, dupa caz, prin ordonanta a procurorului, prin încheierea definitiva a judecatorului de drepturi
Actiunea in regres
profesiunii. (2) Statul trebuie sa dovedeasca în cadrul actiunii în regres, prin ordonanta procurorului sau hotarâre penala definitiva, ca cel asigurat în conditiile alin. (1) a produs cu rea-credinta sau din culpa grava profesionala eroarea judiciara sau privarea nelegala d
Obiectul procedurii speciale
Art. 544 (1) Când dosarul sau înscrisul disparut este reclamat de un interes justificat si nu poate fi refacut potrivit procedurii obisnuite, procurorul prin ordonanta ori instanta de judecata prin încheiere dispune, dupa caz, înlocuirea sau reconstituirea dosarului sau &ici
Reconstituirea inscrisului sau dosarului
oba prevazute de lege. (4) Rezultatul reconstituirii se constata, dupa caz, prin ordonanta procurorului sau prin hotarârea instantei data cu citarea partilor, dupa ascultarea acestora si a procurorului. (5) Neprezentarea partilor legal citate nu împiedica judecarea cauzei. (6) Hotar&a
Procedura de confiscare sau de desfiintare a unui inscris in cazul clasarii
Art. 549^1 (1) În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renuntarea la urmarirea penala, confirmata de judecatorul de camera preliminara, si sesizarea judecatorului de camera preliminara în vederea luarii masurii de siguranta a confiscarii speciale sau a desfiintarii unui
Procedura la instanta de executare
torului ales sau numit din oficiu si, dupa caz, si a interpretului. (3) Participarea procurorului este obligatorie. (4) Dupa ascultarea concluziilor procurorului si a partilor, instanta se pronunta prin sentinta. (5) Dispozitiile cuprinse în titlul III al partii speciale privind judecata ca
Rezolvarea contestatiei la executare
atre instanta competenta sa judece contestatia. (3) Cererea poate fi retrasa de condamnat sau de procuror, când este formulata de acesta. (4) Dupa pronuntarea solutiei definitive ca urmare a admiterii contestatiei la executare, se face o noua punere în executare conform procedurii prev