Ce va face Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei?

Centrul de Resurse Juridice (CRJ) solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei, ca o premisa a transparentei si responsabilitatii, sa aduca la cunostinta opiniei publice din Romania felul in care va vota fiecare membru al acestei instante in cadrul recursului in interesul legii in materie de proprietate, inaintat de Procurorul General al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, asupra caruia se vor pronunta Sectiile Unite luni, 10 decembrie.

Existenta acestui recurs in interesul legii se datoreaza deciziei Ministerului Public potrivit caruia astfel de actiuni nu trebuie sa fie primite de instantele romanesti dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001.

"Neintelegerea" dintre cele doua instante are ca punct de plecare o serie de evenimente anterioare in materie de proprietate: la data de 2 februarie 1995, Sectiile Unite ale Curtii Supreme de Justitie, la sesizarea Procurorului General de atunci hotarasc, cu o majoritate de 25 de voturi contra 20, ca instantele din Romania "nu au atributia de a cenzura si dispune restitutirea imobilelor nationalizate prin Decretul nr.92/1950" (celebrul complet rosu), incalcand astfel una dintre principalele prerogative ale puterii judecatoresti. Urmarea a fost o suita intreaga de recursuri in anulare initiate de Procurorul General pentru care inca Romania plateste, in virtutea unor hotarari de condamnare la CEDO.

Ulterior, in 1998, tot Sectiile Unite ale CSJ hotarasc sa revina asupra hotararii precedente, statuand ca instantele romane au dreptul de a judeca toate actiunile prin care se reclama incalcarea dreptului de proprietate, incalcare intervenita in perioada  1944-1989.

Din pacate, situatia imobilelor nationalizate este departe a fi rezolvata in ciuda legislatiei adoptate, dupa 1996, si "foarte putine persoane se pot lauda ca au reusit, dupa depunerea notificarilor in baza Legii 10 sa primeasca un raspuns, in timpul sau in afara termenului legal, de la unitatile administrative, cu atat mai putin despagubiri, si nimeni nu a raspuns pentru asta", spune Centrul de Resurse Juridice.

In aceste conditii, cetatenii s-au adresat instantelor de judecata, insa actiunile nu au fost intotdeuna admise. "In acest context, atragem atentia ICCJ ca nici o actiune nu exclude de la aplicare dispozitiile de drept comun, chiar daca aceasta actiune apartine unei legi speciale, cum este considerata legea 10/2001.

Mai mult, preluarile efectuate de statul comunist fiind considerate abuzive de catre Legea 10 conduc la premisa ca dreptul de proprietate nu a iesit niciodata din patrimoniul proprietarului de drept, acesta fiind privat doar de un atribut al acestuia, respectiv folosinta, prin urmare actiune in revendicare, imprescriptibila fiind, nu poate sa nu fie primita", mai spune sursa citata.

CRJ atrage totodata atentia asupra jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, in cazuri precum Paduraru impotriva Romaniei, Strain si altii impotriva Romaniei, Porteanu impotriva Romaniei, Brumarescu contra Romaniei, etc, cazuri in care Curtea a statuat faptul ca Statul roman a incalcat art.1 al Protocolui 1 la Conventie (dreptul la proprietate), cetatenii acestei tari platind, de cele mai multe ori prejudiciile materiale aduse acestor proprietari.

Sursa: Amos News