DECIZIE nr. 26 din 21 ianuarie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 200 alin. (2) si (3) din
Codul de procedura civila
EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 243 din 4 aprilie 2014
Augustin Zegrean - presedinte
Valer Dorneanu - judecator
Toni Grebla - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Mircea Stefan Minea - judecator
Daniel Marius Morar - judecator
Mona-Maria Pivniceru - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Tudorel Toader - judecator
Fabian Niculae - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 200 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Societatea Comerciala "Zorlihu" - S.R.L. din comuna Berlesti, judetul Gorj, in Dosarul nr. 3.169/317/2013 al Judecatoriei Targu Carbunesti si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 589D/2013.
La apelul nominal se constata lipsa partilor.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, retine urmatoarele:
Prin Incheierea din 10 septembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 3.169/317/2013, Judecatoria Targu Carbunesti a sesizat Curtea Constitutionala cu solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 200 din Codul de procedura civila.
Exceptia a fost invocata de Societatea Comerciala "Zorlihu" - S.R.L. din comuna Berlesti, judetul Gorj, intr-un dosar avand ca obiect solutionarea unei cereri de reexaminare impotriva unei incheieri prin care s-a dispus anularea unei cereri formulate impotriva unui proces-verbal de constatare a unei contraventii.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea arata ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, intrucat il favorizeaza pe parat intr-un proces, reclamantul iesind din termenul legal in care poate formula si introduce actiune in instanta, ceea ce conduce la afectarea unui drept al sau.
Judecatoria Targu Carbunesti si-a exprimat opinia potrivit careia exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Instanta arata ca stabilirea unor conditii privind exercitarea unor drepturi prevazute de lege nu contravine principiului liberului acces la justitie si nu reprezinta ingradirea accesului la justitie, cata vreme este vorba de conditii de natura sa impiedice abuzul de drept si, in acelasi timp, sa asigure celeritatea procedurii.
Instanta mai apreciaza ca, dimpotriva, principiul liberului acces la justitie consacrat prin textul art. 21 din Constitutie implica, intre altele, adoptarea de catre legiuitor a unor reguli de procedura clare, in care sa se prescrie cu precizie conditiile si termenele in care justitiabilii isi pot exercita drepturile lor procesuale, in acest mod legea intrunind conditiile calitative de previzibilitate si accesibilitate.
Instanta mai mentioneaza, in sprijinul opiniei sale, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Hotararea din 25 februarie 1975, pronuntata in Cauza Golder impotriva Regatului Unit, Hotararea din 28 mai 1985, pronuntata in Cauza Ashingdane impotriva Regatului Unit, si Hotararea din 24 aprilie 2008, pronuntata in Cauza Kemp si altii impotriva Luxemburg).
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata in fata instantei de judecata, il constituie dispozitiile art. 200 din Codul de procedura civila. Din analiza exceptiei de neconstitutionalitate reiese ca, in realitate, obiectul acesteia il constituie dispozitiile art. 200 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civila, dispozitii ce au urmatoarea redactare: "(2) Cand cererea nu indeplineste aceste cerinte, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii. Se excepteaza de la aceasta sanctiune obligatia de a se desemna un reprezentant comun, caz in care sunt aplicabile dispozitiile art. 202 alin. (3).
(3) Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin. (2), prin incheiere, data in camera de consiliu, se dispune anularea cererii."
In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justitie.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca s-a mai pronuntat asupra dispozitiilor legale criticate, prin raportare la critici asemanatoare, in sensul constitutionalitatii acestora.
Astfel, prin Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013*), nepublicata la data pronuntarii prezentei decizii, Curtea a statuat ca procedura prevazuta de dispozitiile legale criticate reprezinta optiunea legiuitorului si are drept scop remedierea unor lipsuri ale actiunii introductive, astfel incat, la momentul demararii procedurii de fixare a primului termen de judecata, aceasta sa cuprinda toate elementele prevazute de art. 194 din Codul de procedura civila. Legiuitorul a dorit disciplinarea partilor dintr-un proces si, in acest fel, respectarea principiului celeritatii si a dreptului la un proces echitabil.
______________
*) Decizia Curtii Constitutionale nr. 479 din 21 noiembrie 2013 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014.
O astfel de procedura nu este de natura sa afecteze insasi esenta dreptului protejat, avand in vedere ca este insotita si de garantia conferita de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevazuta de art. 200 alin. (4) din Codul de procedura civila.
Mai mult, instanta de judecata se pronunta asupra unei probleme care priveste exclusiv buna administrare a justitiei. Or, asa cum a stabilit in repetate randuri instanta de contencios european a drepturilor omului, cea mai mare parte a drepturilor procedurale, prin natura lor, nu constituie, in sensul Conventiei, "drepturi civile" si, deci, nu intra in campul de aplicare al art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (pentru acelasi rationament, a se vedea si Decizia Curtii Constitutionale nr. 142 din 7 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 206 din 11 aprilie 2013). In acest sens sunt citate ca exemple: refuzul autorizarii introducerii apelului pronuntat de o curte suprema - Decizia din 9 mai 1989, pronuntata de Comisia Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Helmers impotriva Suediei (cererea nr. 11.826/85); examinarea cererii de revizuire a unui proces civil - Decizia din 8 octombrie 1976, pronuntata de Comisia Europeana a Drepturilor Omului in Cauza X, Y si Z impotriva Elvetiei (Cererea nr. 6.916/75).
Asadar, cat timp procedura criticata nu priveste insasi judecarea pe fond a cererii introductive, dispozitiile criticate nu infrang prevederile referitoare la dreptul la un proces echitabil, intrucat procedura speciala vizata nu se refera la fondul cauzelor, respectiv la drepturile civile, cum cere art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ci numai la aspectele de ordin pur legal, a caror examinare nu face cu nimic necesara o dezbatere, cu citarea partilor.
De altfel, mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia presupun si instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, legiuitorul, in virtutea rolului sau constitutional consacrat de art. 126 alin. (2) si art. 129 din Legea fundamentala, putand stabili prin lege procedura de judecata. Aceste prevederi constitutionale dau expresie principiului consacrat si de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care, de exemplu, prin Hotararea din 16 decembrie 1992, pronuntata in Cauza Hadjianastassiou impotriva Greciei, paragraful 33, a stabilit ca "statele contractante se bucura de o mare libertate in alegerea mijloacelor proprii care sa permita sistemului judiciar sa respecte imperativele articolului 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale".
Intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa duca la reconsiderarea jurisprudentei Curtii, atat solutia, cat si considerentele deciziei mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
Pentru motivele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Societatea Comerciala "Zorlihu" - S.R.L. din comuna Berlesti, judetul Gorj, in Dosarul nr. 3.169/317/2013 al Judecatoriei Targu Carbunesti si constata ca dispozitiile art. 200 alin. (2) si (3) din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport de criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Judecatoriei Targu Carbunesti si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 21 ianuarie 2014.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae
