Legea 554/2004: Legea Contenciosului Administrativ [Actualizata]

Articolul 1

Subiectele de sesizare a instantei
(1) Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) si s) si art. 8 alin. (1^1) si (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

In vederea exercitarii controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociatiilor, in calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie sa fie subsidiara invocarii unui interes legitim privat, acesta din urma decurgand din legatura directa dintre actul administrativ supus controlului de legalitate si scopul direct si obiectivele asociatiei, potrivit statutului.

(2) Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
(3) Avocatul Poporului, in urma controlului realizat, potrivit legii sale organice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul autoritatii administrative de a-si realiza atributiile legale nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petitionarul dobandeste de drept calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate. Daca petitionarul nu isi insuseste actiunea formulata de Avocatul Poporului la primul termen de judecata, instanta de contencios administrativ anuleaza cererea.
(4) Ministerul Public, atunci cand, in urma exercitarii atributiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere, cu acordul prealabil al acestora, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vatamate. Petitionarul dobandeste de drept calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.
(5) Cand Ministerul Public apreciaza ca prin emiterea unui act administrativ normativ se vatama un interes legitim public, sesizeaza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii publice emitente.
(6) Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ unilateral nelegal poate sa solicite instantei anularea acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instanta se pronunta, daca a fost sesizata prin cererea de chemare in judecata, si asupra validitatii actelor juridice incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor juridice produse de acestea. Actiunea poate fi introdusa in termen de un an de la data emiterii actului.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 74/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 12 din 8 ianuarie 2024:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatea publica emitenta a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ nu poate solicita instantei anularea acestuia.

Decizie de respingere: HP nr. 74/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 25 din 10 ianuarie 2019.

(7) Persoana vatamata in drepturile sau in interesele sale legitime prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului neconstitutionale se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile prezentei legi.
(8) Prefectul, Agentia Nationala a Functionarilor Publici si orice subiect de drept public pot introduce actiuni in contencios administrativ, in conditiile prezentei legi si ale legilor speciale.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 12/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 773 din 16 octombrie 2015:

In conditiile Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, unitatea administrativ-teritoriala, prin autoritatea sa executiva, respectiv primarul, nu are dreptul de a ataca in fata instantei de contencios administrativ hotararile adoptate de autoritatea sa deliberativa, respectiv consiliul local sau, dupa caz, Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

(9) La solutionarea cererilor in contencios administrativ, reprezentantul Ministerului Public poate participa, in orice faza a procesului, ori de cate ori apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Articolul 2

Semnificatia unor termeni
(1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) persoana vatamata - orice persoana titulara a unui drept ori a unui interes legitim, vatamata de o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri; in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si grupul de persoane fizice, fara personalitate juridica, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum si organismele sociale care invoca vatamarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate;

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) si s) si art. 8 alin. (1^1) si (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

In vederea exercitarii controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociatiilor, in calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie sa fie subsidiara invocarii unui interes legitim privat, acesta din urma decurgand din legatura directa dintre actul administrativ supus controlului de legalitate si scopul direct si obiectivele asociatiei, potrivit statutului.

b) autoritate publica - orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public, in regim de putere publica;

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 28/2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 378 din 22 mai 2017:

Notiunea de „autoritate publica“, astfel cum este definita de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu este similara cu cea de „institutie publica“, astfel cum este prevazuta de art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finantele locale, cu modificarile si completarile ulterioare.

c) act administrativ - actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice;

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 11/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 501 din 8 iulie 2015:

In interpretarea dispozitiilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu dispozitiile art. 63 alin. (5) lit. e) si art. 115 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 19 alin. (1) lit. a) si lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 123 alin. (5) din Constitutie, prefectului ii este recunoscut dreptul de a ataca in fata instantei de contencios administrativ actele administrative emise de autoritatile administratiei publice locale, in intelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (atat in redactarea anterioara Legii nr. 310/2018, cat si in redactarea ulterioara acestei legi), art. 100 alin. (2) si (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) si i) si alin. (2) si art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, revine judecatoriilor competenta materiala procesuala de solutionare in prima instanta a cererilor in anulare/contestatiilor formulate impotriva dispozitiilor emise de primari in solutionarea cererilor de rectificare a actelor de stare civila.

c^1) sunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor proprietate publica, executarea lucrarilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizitiile publice; prin legi speciale pot fi prevazute si alte categorii de contracte administrative;
d) act administrativ-jurisdictional - actul emis de o autoritate administrativa investita, prin lege organica, cu atributii de jurisdictie administrativa speciala;
e) jurisdictie administrativa speciala - activitatea infaptuita de o autoritate administrativa care are, conform legii organice speciale in materie, competenta de solutionare a unui conflict privind un act administrativ, dupa o procedura bazata pe principiile contradictorialitatii, asigurarii dreptului la aparare si independentei activitatii administrativ-jurisdictionale;
f) contencios administrativ - activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 13/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 690 din 11 septembrie 2015:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. f) si art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv art. 94 si art. 95 din Codul de procedura civila, litigiile avand ca obiect actiuni prin care se solicita de catre o directie generala de asistenta sociala si protectia copilului obligarea unui consiliu judetean sau local ori a unei alte directii generale de asistenta sociala si protectia copilului la suportarea cheltuielilor de intretinere pentru persoane care beneficiaza de masuri de protectie prevazute de Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.

Decizie de admitere: RIL nr. 16/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 110 din 9 februarie 2017:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 1, art. 231 si art. 278 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 55 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare:

Prevederile Codului muncii se aplica raporturilor juridice dintre primar/viceprimar si unitatea administrativ-teritoriala, daca legi speciale nu contin dispozitii specifice, inclusiv dupa incetarea mandatelor.

Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (atat in redactarea anterioara Legii nr. 310/2018, cat si in redactarea ulterioara acestei legi), art. 100 alin. (2) si (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) si i) si alin. (2) si art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, revine judecatoriilor competenta materiala procesuala de solutionare in prima instanta a cererilor in anulare/contestatiilor formulate impotriva dispozitiilor emise de primari in solutionarea cererilor de rectificare a actelor de stare civila.

g) instanta de contencios administrativ, denumita in continuare instanta - Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalele administrativ-fiscale;
h) nesolutionare in termenul legal a unei cereri - faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen;
i) refuz nejustificat de a solutiona o cerere - exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilata refuzului nejustificat si nepunerea in executare a actului administrativ emis ca urmare a solutionarii favorabile a cererii sau, dupa caz, a plangerii prealabile;

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (atat in redactarea anterioara Legii nr. 310/2018, cat si in redactarea ulterioara acestei legi), art. 100 alin. (2) si (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) si i) si alin. (2) si art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, revine judecatoriilor competenta materiala procesuala de solutionare in prima instanta a cererilor in anulare/contestatiilor formulate impotriva dispozitiilor emise de primari in solutionarea cererilor de rectificare a actelor de stare civila.

j) plangere prealabila - cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia;
k) acte care privesc raporturile cu Parlamentul - actele emise de o autoritate publica, in realizarea atributiilor sale, prevazute de Constitutie sau de o lege organica, in raporturile de natura politica cu Parlamentul;
l) act de comandament cu caracter militar - actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau razboi ori, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar;
m) serviciu public - activitatea organizata sau, dupa caz, autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii unui interes legitim public;
n) exces de putere - exercitarea dreptului de apreciere al autoritatilor publice prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor;
o) drept vatamat - orice drept prevazut de Constitutie, de lege sau de alt act normativ, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;
p) interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat;
r) interes legitim public - interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice;

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) si s) si art. 8 alin. (1^1) si (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

In vederea exercitarii controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociatiilor, in calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie sa fie subsidiara invocarii unui interes legitim privat, acesta din urma decurgand din legatura directa dintre actul administrativ supus controlului de legalitate si scopul direct si obiectivele asociatiei, potrivit statutului.

s) organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative;

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) si s) si art. 8 alin. (1^1) si (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

In vederea exercitarii controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociatiilor, in calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie sa fie subsidiara invocarii unui interes legitim privat, acesta din urma decurgand din legatura directa dintre actul administrativ supus controlului de legalitate si scopul direct si obiectivele asociatiei, potrivit statutului.

s) paguba iminenta - prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public;
t) cazuri bine justificate - imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ;
t) instanta de executare - instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ.

Nota
Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 30 septembrie 2014 a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza intai din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, constatandu-se ca dispozitiile art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza intai din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza in sensul ca decretele Presedintelui privind numirea judecatorilor la Curtea Constitutionala sunt excluse din sfera controlului judecatoresc sub aspectul verificarii indeplinirii conditiei "inaltei competente profesionale".

Prin urmare, conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMANIEI republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

In concluzie, in intervalul 30 septembrie 2014-14 noiembrie 2014, dispozitiile art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza intai din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 in masura in care, decretele Presedintelui privind numirea judecatorilor la Curtea Constitutionala nu sunt excluse din sfera controlului judecatoresc sub aspectul verificarii indeplinirii conditiei "inaltei competente profesionale" au fost suspendate de drept, incetandu-si efectele juridice incepand cu data de 15 noiembrie 2014, intrucat legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

(2) Se asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 26/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 996 din 12 decembrie 2016:

Dispozitiile art. 3 „Tutela administrativa“ din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca prefectul nu poate ataca in fata instantelor de contencios administrativ refuzul [asimilat unui act administrativ, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004] consiliului local de a pune pe ordinea de zi a sedintei si de a lua act de incetarea de drept a mandatului de consilier local inainte de termen, refuz exprimat la cererea prefectului adresata potrivit atributiilor reglementate de dispozitiile art. 19 alin. (1) lit. a) si e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (atat in redactarea anterioara Legii nr. 310/2018, cat si in redactarea ulterioara acestei legi), art. 100 alin. (2) si (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) si i) si alin. (2) si art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, revine judecatoriilor competenta materiala procesuala de solutionare in prima instanta a cererilor in anulare/contestatiilor formulate impotriva dispozitiilor emise de primari in solutionarea cererilor de rectificare a actelor de stare civila.

Articolul 3

Tutela administrativa
(1) Prefectul poate ataca direct in fata instantei de contencios administrativ actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale; actiunea se formuleaza in termenul prevazut la art. 11 alin. (1), care incepe sa curga de la momentul comunicarii actului catre prefect si in conditiile prevazute de prezenta lege. Actiunea introdusa de prefect este scutita de taxa de timbru.
(2) Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica, in conditiile prezentei legi si ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata.
(3) Pana la solutionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) este suspendat de drept.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 11/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 501 din 8 iulie 2015:

In interpretarea dispozitiilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, coroborate cu dispozitiile art. 63 alin. (5) lit. e) si art. 115 alin. (2) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 19 alin. (1) lit. a) si lit. e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 123 alin. (5) din Constitutie, prefectului ii este recunoscut dreptul de a ataca in fata instantei de contencios administrativ actele administrative emise de autoritatile administratiei publice locale, in intelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Decizie de admitere: HP nr. 26/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 996 din 12 decembrie 2016:

Dispozitiile art. 3 „Tutela administrativa“ din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca prefectul nu poate ataca in fata instantelor de contencios administrativ refuzul [asimilat unui act administrativ, potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004] consiliului local de a pune pe ordinea de zi a sedintei si de a lua act de incetarea de drept a mandatului de consilier local inainte de termen, refuz exprimat la cererea prefectului adresata potrivit atributiilor reglementate de dispozitiile art. 19 alin. (1) lit. a) si e) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 4

Exceptia de nelegalitate
(1) Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 9/2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 976 din 13 octombrie 2021:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, exceptia de nelegalitate poate fi invocata si cu privire la actele administrative cu caracter individual adoptate sau emise anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 554/2004.

(2) Instanta investita cu fondul litigiului si in fata careia a fost invocata exceptia de nelegalitate, constatand ca de actul administrativ cu caracter individual depinde solutionarea litigiului pe fond, este competenta sa se pronunte asupra exceptiei, fie printr-o incheiere interlocutorie, fie prin hotararea pe care o va pronunta in cauza. In situatia in care instanta se pronunta asupra exceptiei de nelegalitate prin incheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacata odata cu fondul.
(3) In cazul in care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanta in fata careia a fost invocata exceptia de nelegalitate va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata.
(4) Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al exceptiei de nelegalitate. Controlul judecatoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercita de catre instanta de contencios administrativ in cadrul actiunii in anulare, in conditiile prevazute de prezenta lege.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 36/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 104 din 7 februarie 2017:

Dispozitiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, permit invocarea exceptiei de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, direct in recurs.

Articolul 5

Actele nesupuse controlului si limitele controlului
(1) Nu pot fi atacate in contenciosul administrativ:
a) actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
b) actele de comandament cu caracter militar.
(2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 28/2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 95 din 31 ianuarie 2022:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (atat in redactarea anterioara Legii nr. 310/2018, cat si in redactarea ulterioara acestei legi), art. 100 alin. (2) si (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) si i) si alin. (2) si art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, revine judecatoriilor competenta materiala procesuala de solutionare in prima instanta a cererilor in anulare/contestatiilor formulate impotriva dispozitiilor emise de primari in solutionarea cererilor de rectificare a actelor de stare civila.

Decizie de admitere: RIL nr. 3/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 542 din 16 iunie 2023:

In interpretarea si aplicarea art. 9 alin. (2) lit. a) si art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, precum si a art. 5 alin. (2) si art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, stabileste ca revine curtii de apel, prin sectia de contencios administrativ sau completurile specializate in litigii de contencios administrativ, competenta de solutionare a cererilor privind anularea deciziei directorului Administratiei Nationale a Penitenciarelor de stabilire a locului de detentie pentru executarea pedepsei sau a deciziei de respingere a cererii de transfer la alt penitenciar.

(3) In litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14.
(4) Abrogat.

Articolul 6

Actele administrativ-jurisdictionale
(1) Jurisdictiile administrative speciale sunt facultative si gratuite.
(2) Actele administrative susceptibile, potrivit legii organice, sa faca obiectul unei jurisdictii speciale administrative pot fi atacate la instanta de contencios administrativ, cu respectarea dispozitiilor art. 7 alin. (1), daca partea intelege sa nu exercite procedura administrativ-jurisdictionala.
(3) Actul administrativ-jurisdictional pentru care, prin lege organica speciala, se prevede o cale de atac in fata unei alte jurisdictii administrative speciale poate fi atacat direct la instanta de contencios administrativ, in termen de 15 zile de la comunicare, daca partea intelege sa renunte la calea administrativ-jurisdictionala de atac.
(4) Daca partea care a optat pentru jurisdictia administrativa speciala sau pentru calea de atac la un alt organ administrativ-jurisdictional intelege sa renunte la aceasta in timpul solutionarii litigiului, este obligata sa notifice decizia de renuntare organului administrativ-jurisdictional in cauza. Partea sesizeaza instanta de contencios administrativ in termen de 15 zile de la notificare. In aceasta situatie, procedura administrativa prealabila prevazuta de art. 7 nu se mai efectueaza.

Articolul 7

Procedura prealabila
(1) Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-un act administrativ individual care i se adreseaza trebuie sa solicite autoritatii publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta exista, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Pentru motive temeinice, persoana vatamata, destinatar al actului, poate introduce plangerea prealabila, in cazul actelor administrative unilaterale, si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului.

Nota
Decizie de respingere: HP nr. 74/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 25 din 10 ianuarie 2019.

Decizie de respingere: HP nr. 54/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 807 din 20 septembrie 2018.

(1^1) In cazul actului administrativ normativ, plangerea prealabila poate fi formulata oricand.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si in ipoteza in care legea speciala prevede o procedura administrativ-jurisdictionala, iar partea nu a optat pentru aceasta.
(3) Este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept. Plangerea prealabila, in cazul actelor administrative unilaterale, se va introduce in termen de 30 de zile din momentul in care persoana vatamata a luat cunostinta, pe orice cale, de continutul actului. Pentru motive temeinice, plangerea prealabila se poate formula si peste termenul de 30 de zile, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a luat cunostinta, pe orice cale, de continutul acestuia. Termenul de 6 luni prevazut in prezentul alineat, precum si cel prevazut la alin. (1) sunt termene de prescriptie.

Nota
Decizie de respingere: HP nr. 74/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 25 din 10 ianuarie 2019.

(4) Plangerea prealabila, formulata potrivit prevederilor alin. (1), se solutioneaza in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h)*).
(5) In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, al celor care privesc cererile persoanelor vatamate prin ordonante sau dispozitii din ordonante sau al actiunilor indreptate impotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate intrucat au intrat in circuitul civil si au produs efecte juridice, precum si in cazurile prevazute la art. 2 alin. (2) si la art. 4 nu este obligatorie plangerea prealabila.
(6) Plangerea prealabila in cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative trebuie facuta in termen de 6 luni, care va incepe sa curga:
a) de la data incheierii contractului, in cazul litigiilor legate de incheierea lui;
b) de la data cand reclamantul a cunoscut cauza anularii, dar nu mai tarziu de un an de la incheierea contractului.
c) Abrogata.
d) Abrogata.
e) Abrogata.

Nota
Prin DECIZIA nr. 12 din 14 ianuarie 2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 198 din 11 martie 2020, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca:

- dispozitiile art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, in redactarea anterioara modificarii prin Legea nr. 212/2018, sunt constitutionale numai in masura in care nu impun autoritatii publice contractante parcurgerea procedurii prealabile;
- sintagma „are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale, dispozitiile Codului de procedura civila fiind aplicabile in mod corespunzator“ din cuprinsul dispozitiilor art. 7 alin. (6) din Legea nr. 554/2004, in redactarea anterioara modificarii prin Legea nr. 212/2018 este neconstitutionala.

Nota
Decizie de respingere: HP nr. 75/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 1066 din 17 decembrie 2018.

(7) Abrogat.

Articolul 8

Obiectul actiunii judiciare
(1) Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila sau care nu a primit niciun raspuns in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept sau interes legitim al sau prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a unei cereri, precum si prin refuzul de efectuare a unei anumite operatiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Motivele invocate in cererea de anulare a actului nu sunt limitate la cele invocate prin plangerea prealabila.

Nota
Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 30 septembrie 2014 a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza intai din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, constatandu-se ca dispozitiile art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza intai din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constitutionale in masura in care se interpreteaza in sensul ca decretele Presedintelui privind numirea judecatorilor la Curtea Constitutionala sunt excluse din sfera controlului judecatoresc sub aspectul verificarii indeplinirii conditiei "inaltei competente profesionale".

Prin urmare, conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUTIA ROMANIEI republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

In concluzie, in intervalul 30 septembrie 2014-14 noiembrie 2014, dispozitiile art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. c) teza intai din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 in masura in care, decretele Presedintelui privind numirea judecatorilor la Curtea Constitutionala nu sunt excluse din sfera controlului judecatoresc sub aspectul verificarii indeplinirii conditiei "inaltei competente profesionale" au fost suspendate de drept, incetandu-si efectele juridice incepand cu data de 15 noiembrie 2014, intrucat legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 1/2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 223 din 31 martie 2017:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 115 alin. (1) lit. a) si art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 10 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului, raportate la art. 2 alin. (1) lit. b), c) si f), art. 8 alin. (1) si art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, competenta de solutionare in prima instanta a litigiilor avand ca obiect anularea hotararilor comisiei pentru protectia copilului de incadrare in grad si tip de handicap a copilului cu dizabilitati revine tribunalelor - sectiile de contencios administrativ/completele specializate in materia contenciosului administrativ.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 20/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 579 din 27 iunie 2023:

In interpretarea si aplicarea art. 281 alin. (2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, prin raportare la prevederile art. 8 alin. (1) teza finala din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, motivele de nelegalitate invocate in cererea de anulare a deciziei de solutionare a contestatiei si a actelor administrative fiscale la care aceasta se refera nu sunt limitate la cele invocate in contestatia administrativa.

In interpretarea si aplicarea art. 266 alin. (4^1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, anularea obligatiei fiscale datorate de debitorul persoana fizica care desfasoara activitati in mod independent, ca urmare a radierii debitorului din registrul in care a fost inregistrat potrivit legii, nu impiedica preluarea obligatiei fiscale de catre persoana fizica in conditiile art. 23 alin. (3) si (4) din Codul de procedura fiscala.

(1^1) Persoanele fizice si persoanele juridice de drept privat pot formula capete de cerere prin care invoca apararea unui interes legitim public numai in subsidiar, in masura in care vatamarea interesului legitim public decurge logic din incalcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) si s) si art. 8 alin. (1^1) si (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

In vederea exercitarii controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociatiilor, in calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie sa fie subsidiara invocarii unui interes legitim privat, acesta din urma decurgand din legatura directa dintre actul administrativ supus controlului de legalitate si scopul direct si obiectivele asociatiei, potrivit statutului.

(1^2) Prin derogare de la dispozitiile alin. (1), actiunile intemeiate pe incalcarea unui interes legitim public pot avea ca obiect numai anularea actului sau obligarea autoritatii parate sa emita un act sau un alt inscris, respectiv sa efectueze o anumita operatiune administrativa, sub sanctiunea penalitatilor de intarziere sau a amenzii, prevazute la art. 24 alin. (2)*).

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 8/2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 580 din 2 iulie 2020:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) lit. a), r) si s) si art. 8 alin. (1^1) si (1^2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca:

In vederea exercitarii controlului de legalitate asupra actelor administrative la cererea asociatiilor, in calitate de organisme sociale interesate, invocarea interesului legitim public trebuie sa fie subsidiara invocarii unui interes legitim privat, acesta din urma decurgand din legatura directa dintre actul administrativ supus controlului de legalitate si scopul direct si obiectivele asociatiei, potrivit statutului.

(2) Instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract administrativ, precum si orice litigii legate de incheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile avand ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt in competenta de solutionare a instantelor civile de drept comun.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 25/2021, publicata in Monitorul Oficial nr. 180 din 23 februarie 2022:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 166 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achizitie publica/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 395/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv a dispozitiilor art. 97^1 din Hotararea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publica din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, competenta de solutionare a litigiilor avand ca obiect anularea documentului constatator care contine informatii referitoare la neindeplinirea obligatiilor contractuale de catre contractant/contractantul asociat si la eventualele prejudicii apartine instantei civile, in conditiile art. 53 alin. (1^1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile si caile de atac in materie de atribuire a contractelor de achizitie publica, a contractelor sectoriale si a contractelor de concesiune de lucrari si concesiune de servicii, precum si pentru organizarea si functionarea Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale art. 8 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare

(3) La solutionarea litigiilor prevazute la alin. (2) se are in vedere regula dupa care principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public.

Articolul 9

Actiunile impotriva ordonantelor Guvernului
(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante poate introduce actiune la instanta de contencios administrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate, in masura in care obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta.
(2) Instanta de contencios administrativ, daca apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, sesizeaza, prin incheiere motivata, Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond.
(3) Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale, instanta de contencios administrativ repune cauza pe rol si da termen, cu citarea partilor. Daca ordonanta sau o dispozitie a acesteia a fost declarata neconstitutionala, instanta solutioneaza fondul cauzei; in caz contrar, actiunea se respinge ca inadmisibila.
(4) In situatia in care decizia de declarare a neconstitutionalitatii este urmarea unei exceptii ridicate in alta cauza, actiunea poate fi introdusa direct la instanta de contencios administrativ competenta, in limitele unui termen de decadere de un an, calculat de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Actiunea prevazuta de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despagubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonante ale Guvernului, anularea actelor administrative emise in baza acestora, precum si, dupa caz, obligarea unei autoritati publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operatiuni administrative.

Nota
Prin DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 660 din 4 iulie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 2 august 2007, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 in masura in care permit ca actiunea introdusa la instanta de contencios administrativ sa aiba ca obiect principal constatarea neconstitutionalitatii unei ordonante sau a unei dispozitii dintr-o ordonanta.

DECIZIA CURTII CONSTITUTIONALE nr. 660 din 4 iulie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 2 august 2007 se referea la art. 9 din Legea nr. 554/2004 in forma pe care o avea inainte de LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007.

Conform art. 147 din CONSTITUTIA ROMANIEI republicata in MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

In aceste conditii, dispozitiile art. 9, in forma avuta anterior ultimelor modificari, au fost suspendate in intervalul 2 august 2007-16 septembrie 2007, in masura in care permit ca actiunea introdusa la instanta de contencios administrativ sa aiba ca obiect principal constatarea neconstitutionalitatii unei ordonante sau a unei dispozitii dintr-o ordonanta, incetandu-si efectele juridice in data de 17 septembrie 2007, intrucat legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 6/2024, publicata in Monitorul Oficial nr. 548 din 12 iunie 2024:
Actiunile in contencios administrativ introduse de sindicate si asociatii (in calitate de organisme sociale interesate), in reprezentarea salariatilor/functionarilor publici din aparatul de specialitate al primarului (membri ai sindicatelor), primarilor si viceprimarilor din orase si comune (membri ai asociatiilor), avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate prin punerea in aplicare a prevederilor art. I pct. 13 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2020 privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, art. I alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 226/2020 privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, cu modificarile ulterioare, art. I alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, art. I alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 168/2022 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, cu modificarile si completarile ulterioare, intemeiate in drept pe dispozitiile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt evaluabile in bani si se timbreaza de catre fiecare reclamant in parte cu taxa judiciara de timbru prevazuta de art. 16 lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.

Articolul 10

Instanta competenta
(1) Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora de pana la 3.000.000 de lei se solutioneaza in fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de lei se solutioneaza in fond de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 1/2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 223 din 31 martie 2017:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 115 alin. (1) lit. a) si art. 133 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 10 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 1.437/2004 privind organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia copilului, raportate la art. 2 alin. (1) lit. b), c) si f), art. 8 alin. (1) si art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, competenta de solutionare in prima instanta a litigiilor avand ca obiect anularea hotararilor comisiei pentru protectia copilului de incadrare in grad si tip de handicap a copilului cu dizabilitati revine tribunalelor - sectiile de contencios administrativ/completele specializate in materia contenciosului administrativ.

Decizie de admitere: RIL nr. 3/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 542 din 16 iunie 2023:

In interpretarea si aplicarea art. 9 alin. (2) lit. a) si art. 56 alin. (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, precum si a art. 5 alin. (2) si art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, stabileste ca revine curtii de apel, prin sectia de contencios administrativ sau completurile specializate in litigii de contencios administrativ, competenta de solutionare a cererilor privind anularea deciziei directorului Administratiei Nationale a Penitenciarelor de stabilire a locului de detentie pentru executarea pedepsei sau a deciziei de respingere a cererii de transfer la alt penitenciar.

(1^1) Cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentand finantarea nerambursabila din partea Uniunii Europene se solutioneaza potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se solutioneaza potrivit rangului autoritatii, conform prevederilor alin. (1).
(2) Recursul impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ-fiscale se judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, iar recursul impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, daca prin lege organica speciala nu se prevede altfel.
(3) Reclamantul persoana fizica sau juridica de drept privat se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul sau. Reclamantul autoritate publica, institutie publica sau asimilata acestora se adreseaza exclusiv instantei de la domiciliul sau sediul paratului.
(4) Competenta teritoriala de solutionare a cauzei se va respecta si atunci cand actiunea se introduce in numele reclamantului de orice persoana de drept public sau privat, indiferent de calitatea acestuia din proces.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 13/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 690 din 11 septembrie 2015:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 2 alin. (1) lit. f) si art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv art. 94 si art. 95 din Codul de procedura civila, litigiile avand ca obiect actiuni prin care se solicita de catre o directie generala de asistenta sociala si protectia copilului obligarea unui consiliu judetean sau local ori a unei alte directii generale de asistenta sociala si protectia copilului la suportarea cheltuielilor de intretinere pentru persoane care beneficiaza de masuri de protectie prevazute de Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.

Articolul 11

Termenul de introducere a actiunii
(1) Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la:
a) data comunicarii raspunsului la plangerea prealabila;
b) data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a cererii;
c) data expirarii termenului de solutionare a plangerii prealabile, respectiv data expirarii termenului legal de solutionare a cererii;
d) data expirarii termenului prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h), calculat de la comunicarea actului administrativ emis in solutionarea favorabila a cererii sau, dupa caz, a plangerii prealabile;
d^1) data luarii la cunostinta a continutului actului, daca plangerea prealabila nu mai este obligatorie;
e) abrogata.

Nota
Prin DECIZIA nr. 12 din 14 ianuarie 2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 198 din 11 martie 2020, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca dispozitiile art. 11 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004, in redactarea anterioara modificarii prin Legea nr. 212/2018, sunt neconstitutionale.

(2) Pentru motive temeinice, in cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusa si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de un an de la data comunicarii actului, data luarii la cunostinta, data introducerii cererii sau data incheierii procesului-verbal de conciliere, dupa caz.

Nota
Prin DECIZIA nr. 12 din 14 ianuarie 2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 198 din 11 martie 2020, Curtii Constitutionale a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma „data incheierii procesului-verbal de conciliere“ din art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este neconstitutionala.

Conform art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata in Monitorul Oficial nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

Prin urmare, in intervalul 11 martie-24 aprilie 2020, sintagma „data incheierii procesului-verbal de conciliere“ din art. 11 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a fost suspendata de drept, incetandu-si efectele juridice incepand cu data de 25 aprilie 2020, intrucat legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederii atacate.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 22/2019, publicata in Monitorul Oficial nr. 853 din 22 octombrie 2019:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, prin raportare la dispozitiile art. 11 alin. (2) din acelasi act normativ, data la care incepe sa curga termenul de prescriptie pentru introducerea actiunii in despagubire reprezinta momentul la care persoana vatamata printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca intinderea pagubei, nefiind legat in mod direct si aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal si nici de momentul ramanerii definitive a hotararii de anulare a acestuia.

Decizie de respingere: HP nr. 61/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 905 din 26 octombrie 2018.

(2^1) In cazul suspendarii, potrivit legii speciale, a procedurii de solutionare a plangerii prealabile, termenul prevazut la alin. (1) curge dupa reluarea procedurii, de la momentul finalizarii acesteia sau de la data expirarii termenului legal de solutionare, dupa caz, daca a expirat termenul prevazut la alin. (2).
(3) In cazul actiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici, termenul curge de la data cand s-a cunoscut existenta actului nelegal, fiind aplicabile in mod corespunzator prevederile alin. (2).
(4) Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate oricand.
(5) Termenul prevazut la alin. (1) este termen de prescriptie, iar termenul prevazut la alin. (2) este termen de decadere.

Articolul 12

Documentele necesare

Reclamantul anexeaza la actiune copia actului administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii publice prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. In situatia in care reclamantul nu a primit niciun raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul si data inregistrarii la autoritatea publica, precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii prealabile, daca acest demers era obligatoriu. In situatia in care reclamantul introduce actiune impotriva autoritatii care refuza sa puna in executare actul administrativ emis in urma solutionarii favorabile a cererii ori a plangerii prealabile, va depune la dosar si copia certificata dupa acest act.

Articolul 13

Citarea partilor, relatii
(1) La primirea cererii, instanta dispune citarea partilor. Autoritatea publica emitenta va comunica impreuna cu intampinarea actul atacat impreuna cu intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei. Instanta poate solicita emitentului orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.
(2) In situatia in care reclamant este un tert in sensul art. 1 alin. (2) sau cand actiunea este introdusa de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public, instanta va cere autoritatii publice emitente sa ii comunice de urgenta actul atacat impreuna cu documentatia care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.
(3) In mod corespunzator situatiilor prevazute la alin. (1) si (2), dupa caz, se procedeaza si in cazul actiunilor care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim.
(4) Daca autoritatea publica nu trimite in termenul stabilit de instanta lucrarile cerute, conducatorul acesteia va fi obligat, prin incheiere interlocutorie, sa plateasca statului, cu titlu de amenda judiciara, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere nejustificata.

Articolul 14

Suspendarea executarii actului
(1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile prevederilor art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare sau in termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunostinta a continutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond. In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anulare a actului in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii in suspendare si daca fondul cererii de suspendare nu a fost solutionat, instanta investita cu cererea de suspendare va constata aceasta imprejurare si va respinge cererea de suspendare ca lipsita de interes. Daca suspendarea s-a dispus, aceasta inceteaza de drept si fara nicio formalitate.
(2) Instanta solutioneaza cererea de suspendare, de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Procedura prevazuta la art. 200 si 201 din Codul de procedura civila nu este aplicabila. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosarul cauzei cu cel putin 3 zile inainte de termenul de judecata. Reclamantul va lua cunostinta de continutul intampinarii de la dosarul cauzei. Instanta poate acorda un nou termen de judecata in cazul in care reclamantul solicita amanarea pentru a lua cunostinta de continutul intampinarii.
(3) Cand in cauza este un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.
(4) Hotararea prin care se pronunta suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.
(5) In ipoteza in care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca si cel suspendat de catre instanta, acesta este suspendat de drept. In acest caz nu este obligatorie plangerea prealabila.
(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleasi motive.
(7) Suspendarea executarii actului administrativ are ca efect incetarea oricarei forme de executare, pana la expirarea duratei suspendarii.

Articolul 15

Solicitarea suspendarii prin actiunea principala
(1) Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute la art. 14, si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odata cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii principale.
(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunzator.
(3) Hotararea data cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspenda executarea.
(4) In ipoteza admiterii actiunii de fond, masura suspendarii, dispusa in conditiile art. 14, se prelungeste de drept pana la solutionarea definitiva a cauzei, chiar daca reclamantul nu a solicitat suspendarea executarii actului administrativ in temeiul alin. (1).

Articolul 16

Introducerea in cauza a functionarului
(1) Cererile in justitie prevazute de prezenta lege pot fi formulate si personal impotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea, adoptarea sau incheierea actului ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva poate fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica parata.
(2) Persoana actionata astfel in justitie il poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic, de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul.

Articolul 16^1
Cand raportul juridic dedus judecatii o impune, instanta de contencios administrativ va pune in discutia partilor necesitatea introducerii in cauza a altei persoane. Daca niciuna dintre parti nu solicita introducerea in cauza a tertului si instanta apreciaza ca pricina nu poate fi solutionata fara participarea tertului, aceasta va respinge cererea fara a se pronunta in fond.

Articolul 17

Judecarea cererilor
(1) Cererile adresate instantei se judeca in sedinta publica, in completul stabilit de lege. Intampinarea este obligatorie si se va comunica reclamantului cu cel putin 15 zile inainte de primul termen de judecata.
(2) Pentru cererile formulate in baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Hotararile se redacteaza si se motiveaza in cel mult 30 de zile de la pronuntare.

Articolul 18

Solutiile pe care le poate da instanta
(1) Instanta, solutionand cererea la care se refera art. 8 alin. (1), poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze o anumita operatiune administrativa.
(2) Instanta este competenta sa se pronunte, in afara situatiilor prevazute la art. 1 alin. (6), si asupra legalitatii operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.

Nota
Decizie de respingere: HP nr. 13/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 432 din 22 mai 2018.

(3) In cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.
(4) Atunci cand obiectul actiunii in contencios administrativ il formeaza un contract administrativ, in functie de starea de fapt, instanta poate:
a) dispune anularea acestuia, in tot sau in parte;
b) obliga autoritatea publica sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit;
c) impune uneia dintre parti indeplinirea unei anumite obligatii;
d) suplini consimtamantul unei parti, cand interesul public o cere;
e) obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale.
(5) Solutiile prevazute la alin. (1) si alin. (4) lit. b) si c) pot fi stabilite sub sanctiunea unei penalitati aplicabile partii obligate, pentru fiecare zi de intarziere.
(6) In toate situatiile, instanta poate stabili, prin dispozitiv, la cererea partii interesate, un termen de executare, precum si amenda prevazuta la art. 24 alin. (2)*).

Articolul 19

Termenul de prescriptie pentru despagubiri
(1) Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.
(2) Cererile se adreseaza instantelor de contencios administrativ competente, in termenul de un an prevazut la art. 11 alin. (2)*).
(2^1) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si contractelor administrative.
(3) Cererile prevazute la alin. (2) se supun normelor prezentei legi in ceea ce priveste procedura de judecata si taxele de timbru.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 22/2019, publicata in Monitorul Oficial nr. 853 din 22 octombrie 2019:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 19 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, prin raportare la dispozitiile art. 11 alin. (2) din acelasi act normativ, data la care incepe sa curga termenul de prescriptie pentru introducerea actiunii in despagubire reprezinta momentul la care persoana vatamata printr-un act administrativ nelegal a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca intinderea pagubei, nefiind legat in mod direct si aprioric nici de comunicarea actului administrativ nelegal si nici de momentul ramanerii definitive a hotararii de anulare a acestuia.

Decizie de respingere: HP nr. 61/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 905 din 26 octombrie 2018.

Decizie de respingere: HP nr. 44/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 689 din 27 iulie 2023.

Articolul 20

Recursul
(1) Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la comunicare.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 17/2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 930 din 27 noiembrie 2017:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale privind calea de atac in materia contenciosului administrativ, impotriva hotararilor pronuntate in aceasta materie poate fi exercitata numai calea de atac a recursului, cu exceptia cazului prevazut de dispozitiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Recursul suspenda executarea si se judeca de urgenta. Procedura prevazuta la art. 493 din Codul de procedura civila nu se aplica in materia contenciosului administrativ.
(3) In cazul admiterii recursului, instanta de recurs, casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond. Cand hotararea primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul ori daca judecata s-a facut in lipsa partii care a fost nelegal citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, cauza se va trimite, o singura data, la aceasta instanta. In cazul in care judecata in prima instanta s-a facut in lipsa partii care a fost nelegal citata la administrarea probelor, dar a fost legal citata la dezbaterea fondului, instanta de recurs, casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond.

Articolul 21

(1) Constituie motiv de revizuire, care se adauga la cele prevazute de Codul de procedura civila, pronuntarea hotararilor ramase definitive prin incalcarea principiului prioritatii dreptului Uniunii Europene, reglementat la art. 148 alin. (2) coroborat cu art. 20 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
(2) Sunt supuse revizuirii, pentru motivul prevazut la alin. (1), si hotararile definitive care nu evoca fondul.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 45/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 386 din 23 mai 2017:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 21 alin. (2) teza I din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, cererea de revizuire este admisibila in baza unor decizii ale Curtii de Justitie a Uniunii Europene, indiferent de momentul pronuntarii acestora si de imprejurarea invocarii sau nu in litigiul de baza a dispozitiilor de drept european preexistente, incalcate prin hotararea a carei revizuire se cere.

Termenul in care poate fi formulata cererea de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 este de o luna si curge de la data comunicarii hotararii definitive, supusa revizuirii.

(3) Cererea de revizuire se introduce in termen de o luna de la data comunicarii hotararii definitive si se solutioneaza de urgenta si cu precadere.

Articolul 22

Titlul executoriu
Hotararile judecatoresti definitive pronuntate potrivit prezentei legi sunt titluri executorii.

Articolul 23

Obligatia publicarii
Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Acestea se publica obligatoriu dupa motivare, la solicitarea instantelor, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, fiind scutite de plata taxelor de publicare.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 10/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 458 din 25 iunie 2015:

Dispozitiile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se interpreteaza in sensul ca hotararea judecatoreasca irevocabila/definitiva prin care s-a anulat in tot sau in parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte si in privinta actelor administrative individuale emise in temeiul acestuia care, la data publicarii hotararii judecatoresti de anulare, sunt contestate in cauze aflate in curs de solutionare pe rolul instantelor judecatoresti.

Decizie de respingere: HP nr. 4/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 226 din 28 martie 2016.

Decizie de respingere: HP nr. 61/2025, publicata in Monitorul Oficial nr. 333 din 15 aprilie 2025.

Articolul 24

Obligatia executarii
(1) Daca in urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un alt inscris sau sa efectueze anumite operatiuni administrative, executarea hotararii definitive se face de bunavoie in termenul prevazut in cuprinsul acesteia, iar in lipsa unui astfel de termen, in termen de cel mult 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 35/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 1023 din 20 decembrie 2016:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 24 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa se tina seama de termenele prevazute de acest articol, nu si de cele reglementate de art. 32 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

Decizie de admitere: HP nr. 2/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 141 din 20 februarie 2023:

Dispozitiile art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie interpretate in sensul ca procedura de executare a unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate de o instanta de contencios administrativ este aplicabila inclusiv in situatia in care obligatia stabilita prin respectiva hotarare este aceea de adoptare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual.

Prevederile art. 24 alin. (3) si (4) din Legea nr. 554/2004 trebuie interpretate in sensul ca procedura de fixare a sumei definitive datorate creditorului cu titlu de penalitati se aplica inclusiv in situatia in care, prin titlul executoriu, instanta de judecata a stabilit penalitati aplicabile partii obligate, pentru fiecare zi de intarziere, conform art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Nota
Decizie de respingere: HP nr. 17/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 468 din 26 mai 2023.
(2) In cazul in care debitorul nu executa de bunavoie obligatia sa, aceasta se duce la indeplinire prin executare silita, parcurgandu-se procedura prevazuta de prezenta lege.

Nota
Decizie de respingere: HP nr. 17/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 468 din 26 mai 2023.

(3) La cererea creditorului, in termenul de prescriptie a dreptului de a obtine executarea silita, care curge de la expirarea termenelor prevazute la alin. (1) si care nu au fost respectate in mod culpabil, instanta de executare, prin hotarare data cu citarea partilor, aplica persoanei juridice, autoritatii sau institutiei publice, dupa caz, o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, care se face venit la bugetul de stat, iar reclamantului ii acorda penalitati, in conditiile art. 906 din Codul de procedura civila, pentru un termen maximum de 3 luni, socotit de la data comunicarii incheierii privind stabilirea amenzii.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 12/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 418 din 16 mai 2018:

In interpretarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare:

– termenul in care creditorul poate solicita fixarea sumei ce i se datoreaza de catre debitor cu titlu de penalitati este termenul de prescriptie a executarii silite, de 3 ani, reglementat de art. 706 din Codul de procedura civila, termen care curge de la data executarii obligatiei sau, in caz de neexecutare, de la data expirarii termenului de trei luni, inauntrul caruia debitorul avea posibilitatea sa execute in natura obligatia;
– penalitatile stabilite in procent pe zi de intarziere se calculeaza de la momentul indicat in incheierea pronuntata in cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la executarea obligatiei, dar nu mai tarziu de momentul expirarii termenului de trei luni, inauntrul caruia debitorul avea posibilitatea sa execute in natura obligatia, in caz de neexecutare;
– in cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, instanta de judecata poate stabili valoarea obiectului obligatiei la care se aplica penalitatile de intarziere stabilite in procent pe zi de intarziere, in ipoteza in care instanta prevazuta la art. 24 alin. (3) din aceeasi lege nu a stabilit acest lucru.

Decizie de admitere: HP nr. 2/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 141 din 20 februarie 2023:

Dispozitiile art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie interpretate in sensul ca procedura de executare a unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate de o instanta de contencios administrativ este aplicabila inclusiv in situatia in care obligatia stabilita prin respectiva hotarare este aceea de adoptare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual.

Prevederile art. 24 alin. (3) si (4) din Legea nr. 554/2004 trebuie interpretate in sensul ca procedura de fixare a sumei definitive datorate creditorului cu titlu de penalitati se aplica inclusiv in situatia in care, prin titlul executoriu, instanta de judecata a stabilit penalitati aplicabile partii obligate, pentru fiecare zi de intarziere, conform art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Nota
Decizie de respingere: HP nr. 17/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 468 din 26 mai 2023.

Decizie de respingere: HP nr. 31/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 693 din 28 iulie 2023.

(4) Daca in termen de 3 luni de la data comunicarii hotararii de aplicare a amenzii si de acordare a penalitatilor debitorul, in mod culpabil, nu executa obligatia prevazuta in titlul executoriu, instanta de executare, la cererea creditorului, va fixa suma ce se va datora statului si suma ce i se va datora lui cu titlu de penalitati, prin hotarare data cu citarea partilor. Totodata, prin aceeasi hotarare, instanta va stabili, in conditiile art. 892 din Codul de procedura civila, despagubirile pe care debitorul le datoreaza creditorului pentru neexecutarea in natura a obligatiei.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 12/2018, publicata in Monitorul Oficial nr. 418 din 16 mai 2018:

In interpretarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare:

– termenul in care creditorul poate solicita fixarea sumei ce i se datoreaza de catre debitor cu titlu de penalitati este termenul de prescriptie a executarii silite, de 3 ani, reglementat de art. 706 din Codul de procedura civila, termen care curge de la data executarii obligatiei sau, in caz de neexecutare, de la data expirarii termenului de trei luni, inauntrul caruia debitorul avea posibilitatea sa execute in natura obligatia;
– penalitatile stabilite in procent pe zi de intarziere se calculeaza de la momentul indicat in incheierea pronuntata in cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, pana la executarea obligatiei, dar nu mai tarziu de momentul expirarii termenului de trei luni, inauntrul caruia debitorul avea posibilitatea sa execute in natura obligatia, in caz de neexecutare;
– in cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, instanta de judecata poate stabili valoarea obiectului obligatiei la care se aplica penalitatile de intarziere stabilite in procent pe zi de intarziere, in ipoteza in care instanta prevazuta la art. 24 alin. (3) din aceeasi lege nu a stabilit acest lucru.

Decizie de admitere: HP nr. 2/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 141 din 20 februarie 2023:

Dispozitiile art. 24 alin. (1)-(3) din Legea nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie interpretate in sensul ca procedura de executare a unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate de o instanta de contencios administrativ este aplicabila inclusiv in situatia in care obligatia stabilita prin respectiva hotarare este aceea de adoptare a unui act administrativ unilateral cu caracter individual.

Prevederile art. 24 alin. (3) si (4) din Legea nr. 554/2004 trebuie interpretate in sensul ca procedura de fixare a sumei definitive datorate creditorului cu titlu de penalitati se aplica inclusiv in situatia in care, prin titlul executoriu, instanta de judecata a stabilit penalitati aplicabile partii obligate, pentru fiecare zi de intarziere, conform art. 18 alin. (5) din Legea nr. 554/2004.

Decizie de respingere: HP nr. 31/2023, publicata in Monitorul Oficial nr. 693 din 28 iulie 2023.

(5) In lipsa cererii creditorului, dupa implinirea termenului prevazut la alin. (4), compartimentul executari civile al instantei de executare va solicita autoritatii publice relatii referitoare la executarea obligatiei cuprinse in titlul executoriu si, in cazul in care obligatia nu a fost integral executata, instanta de executare va fixa suma definitiva ce se va datora statului prin hotarare data cu citarea partilor.

Nota
Decizie de admitere: HP nr. 3/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 243 din 1 aprilie 2016:

Dispozitiile art. 24 alin. (5) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, introduse prin Legea nr. 138/2014 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe, se aplica si in ipoteza executarii obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti ramase definitive inainte de intrarea in vigoare a Legii nr. 138/2014.

Articolul 25

Instanta de executare
(1) Instanta de executare, care in materia contenciosului administrativ este, potrivit art. 2 alin. (1) lit. t), instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ, aplica, respectiv acorda sanctiunea si penalitatile prevazute la art. 24 alin. (3), fara a fi nevoie de investirea cu formula executorie si de incuviintarea executarii silite de catre executorul judecatoresc.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 17/2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 930 din 27 noiembrie 2017:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale privind calea de atac in materia contenciosului administrativ, impotriva hotararilor pronuntate in aceasta materie poate fi exercitata numai calea de atac a recursului, cu exceptia cazului prevazut de dispozitiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Cererile prevazute la art. 24 alin. (3) si (4) se judeca in camera de consiliu, de urgenta, si sunt scutite de taxa judiciara de timbru. Procedura prevazuta la art. 200 si 201 din Codul de procedura civila nu este aplicabila. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosarul cauzei cu cel putin 3 zile inainte de termenul de judecata. Reclamantul va lua cunostinta de continutul intampinarii de la dosarul cauzei. Instanta poate acorda un nou termen de judecata in cazul in care reclamantul solicita amanarea pentru a lua cunostinta de continutul intampinarii.
(3) Hotararile pronuntate in conditiile art. 24 alin. (3) si (4) sunt supuse numai recursului, in termen de 5 zile de la comunicare.

Nota
Decizie de admitere: RIL nr. 17/2017, publicata in Monitorul Oficial nr. 930 din 27 noiembrie 2017:

In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale privind calea de atac in materia contenciosului administrativ, impotriva hotararilor pronuntate in aceasta materie poate fi exercitata numai calea de atac a recursului, cu exceptia cazului prevazut de dispozitiile art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica, in mod corespunzator, si pentru punerea in executare a hotararilor de contencios administrativ date pentru solutionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative.

Articolul 26

Actiunea in regres
Persoana juridica, autoritatea sau institutia publica se indreapta cu actiune impotriva celor vinovati de neexecutarea hotararii, potrivit dreptului comun. In cazul in care cei vinovati sunt demnitari sau functionari publici, se aplica reglementarile speciale.

Articolul 27

Judecarea cauzelor aflate pe rol
Cauzele aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa se judece potrivit legii aplicabile in momentul sesizarii instantei.

Articolul 28

Completarea cu dreptul comun
(1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului civil si cu cele ale Codului de procedura civila, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de putere dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte.
(2) Instanta de contencios administrativ nu poate suspenda judecarea pricinii cand s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune savarsita in legatura cu actul administrativ atacat, daca reclamantul - persoana vatamata - staruie in continuarea judecarii pricinii.
(3) Actiunile introduse de persoanele de drept public si de orice autoritate publica, in apararea unui interes public, precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase, cu exceptia situatiei in care sunt formulate si pentru apararea drepturilor sau intereselor legitime de care pot dispune persoanele fizice sau juridice de drept privat.

Articolul 29

Corelarea terminologica
Ori de cate ori intr-o lege speciala anterioara prezentei legi se face trimitere la Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sau generic la instanta de contencios administrativ, trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din prezenta lege.

Articolul 30

Dispozitii tranzitorii
Pana la constituirea tribunalelor administrativ-fiscale, litigiile se solutioneaza de sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

Articolul 31

Intrarea in vigoare
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Pe aceeasi data se abroga Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.