Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Reactii aparute dupa decizia CCR privind revocarea lui Kovesi

Cristi Danilet, fost membru CSM: CSM si Presedintele tarii nu mai au de acum niciun rost in procedura de revocare

CCR a pronuntat astazi o decizie extrem de importanta prin care este interpretata Constitutia in legatura cu puterile ministrului asupra procurorilor. Tinant cont si de o alta decizie de acum doua luni a CCR, pot spune ca ministrul justitiei a devenit seful procurorilor, un lucru la care se renuntase odata cu reforma justitiei din anii 2004-2005.

La ce se refera Decizia CCR din 30 mai 2018?

Ministrul Justitiei ceruse revocarea procurorului-sef al DNA pe motive manageriale. CSM a avizat negativ aceasta solicitare, considerand ca argumentele invocate nu se sustin. Presedintele Romaniei a respins propunerea pe motiv ca motivele invocate nu impun revocarea. Guvernul a contestat decizia sefului statului, iar CCR a decis pe 30 mai ca solicitarea ministrului nu putea fi cenzurata de Presedintele statului decat daca nu s-ar respectat procedura legala de revocare, nicidecum pentru ca el a considerat ca nu ar fi suficiente motive de revocare; in final, CCR il obliga pe Presedinte sa revoce procurorul-sef al DNA.

Care e argumentul constitutional folosit de CCR in decizia sa?

Constitutia nu reglementeaza cine anume numeste si revoca inaltii procurori.

In mod surprinzator, CCR foloseste insa un text constitutional care se refera la orice procuror. Este vorba de art. 132 alin. (1) din Constitutie care spune ca „procurorii isi desfasoara activitaea sub autoritatea ministrului justitiei”. Dar acesta nu priveste, inca o data spun, functiile de conducere din parchete. Acestea din urma sunt reglementate prin legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

Care e aspectul de noutate in decizia CCR?

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
202 Modele de fise de post actualizate conform GDPR


ACTUALIZATE conform Noului GDPR Scapati de stresul controlului Va oferim 202 modele de fise de post redactate impecabil EDITABILE si conforme noului COR & GDPR Atentie Cand vine vorba despre fise de post stiti bine Trebuie sa fie in deplina conformitate cu Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale GDPR –...

Oferta Speciala
valabila 48h

Acum doua luni CCR a decis ca ministrul joaca un rol important in numirea inaltilor procurori. Atunci a spus ca nu e nicio problema daca Parlamentul reduce la o singura data posibilitatea Presedintelui tarii de a refuza sa accepte propunerea venita de la ministru pentru o persoana care sa ocupe o astfel de pozitie. CCR a aratat atunci ca ministrul joaca un rol esential in numirea inaltilor procurori.

Acum, practic CCR a spus acelasi lucru cu privire la procedura de revocare. Dar subliniez ca aici nu exista posibilitatea Presedintelui de a respinge – chiar si o singura data – propunerea venita de la ministru.

Prin urmare: CSM si Presedintele tarii nu mai au de acum niciun rost in procedura de revocare. Oricum avizul CSM era pana acum doar consultativ, dar totusi era important pentru ca numai el putea face o evaluare a activitatii manageriale a oricarui magistrat din Romania, intrucat toate datele despre cariera respectivului si a institutiei unde functioneaza sunt pastrate exclusiv de catre CSM. Dar de acum, practic, Presedintele statului este redus sub rolul unui primar de comuna: el va trebui sa faca ceea ce ii spune ministrul chiar daca este vorba de un inalt procuror din Romania.

Care e semnificatia acestei decizii?

Fiecare procuror depinde, pe scara ierarhica, de procurorul care ii este sef. Astfel, din treapta in treapta, se ajunge la procurorul general, seful DNA si seful DIICOT. Dar cu privire la acestia CCR tocmai a decis ca ei pot fi numiti si revocati cand vrea ministrul justitiei, motivele gasite de el fiind imposibil de cenzurat. Prin urmare, se recunoaste ca toti procurorii depind de politic. Iar asta…. este constitutional.

De ce este important cine conduce procurorii?

Un procuror care stie ca a lui cariera depinde de un ministru nu va indrazni sa ancheteze politicieni de aceeasi culoare politica cu ministrul. Asta a fost situatia in Romania pana in anul 2004.

Judecatorii au toata legitimitatea sa fie preocupati de statutul procurorilor, pentru ca pana si un judecator poate fi pus sub ancheta penala de catre un procuror. Si daca procurorul este subordonat politicului, anchetarea judecatorului ar avea o miza politica. Stiind ca poate fi cercetat politic pentru solutiile sale, nici un judecator nu va indrazni sa condamne vreun politician din partidul ministrului care este gasit vinovat de comiterea unei infractiuni. La nivel teoretic, justitia inceteaza cand judecatorilor le este frica si politicienii de la putere sunt deasupra legii.

Poate fi contestata decizia CCR din 30 mai 2018?

Decizia CCR urmeaza a fi motivata pe larg si ea se va publica in Monitorul Oficial. Ea nu poate fi atacata de nimeni si nicaieri. Din momentul publicarii ea devine obligatorie pentru toata lumea.

Ce va face Presedintele statului in actuala procedura de revocare a sefului DNA?

Inca nu s-a motivat decizia CCR unde urmeaza sa fie dezvoltata situatia care a dus la aceasta decizie. Nici nu am vazut motivele pentru care Presedintele Romaniei nu a dat curs propunerii de revocare facute de ministrul justitiei cu privire la doamna Kovesi. De aceea imi permit o concluzie transanta si o speculatie:

a) Daca Presedintele statului isi mentine motivele de respingere a revocarii, atunci nu are de ales: pentru a ramane in matca constitutionala el trebuie sa emita decret de revocare din functie a procurorului-sef al DNA. Daca nu emite decretul, poate fi acuzat de Parlament de incalcarea Constitutiei si suspendat din functie pentru a decide poporul revocarea lui din aceasta functie. Intre timp, ar fi inlocuit de presedintele Senatului care ar emite imediat decretul de revocare din functie a procurorului-sef al DNA;

b) Daca Presedintele statutului doreste, poate sa isi precizeze motivele de respingere a revocarii, mentinand doar pe cele legate de legalitate: poate sa refuze in mod public si motivat revocarea procurorului sef pe motiv ca ministrul justitiei nu ar fi respectat legea cu privire la procedura de revocare a unui inalt procuror.

Care sunt efectele pe viitor ale deciziei CCR din 30 mai 2018?

CCR spune acum ca procurorul-sef DNA poate fi revocat de ministrul justitiei. Aceeasi decizie va fi valabila si pentru procurorul-sef al DIICOT si pentru Procurorul General al PICCJ. La fel, pentru adjunctii lor si sefii de sectii de la aceste structuri. Asa ca ma astept la noi revocari.

Dar, mai mult, decizia CCR s-ar aplica, fara nicio indoiala, oricarui procuror din Romania. Cu alte cuvinte, chiar daca legea spune ca pe ceilalti procuror-sefi din Romania ii pune in functii CSM in urma unui concurs, maine ministrul poate cere ca aceste atributii sa ii fie date lui – si ar fi constitutional, spune azi CCR! Tot astfel, despre promovarea si transferarea procurorilor nu se spune nimic in Constitutie (asa cum se spune in privinta judecatorilor si se dau aceste atributii in sarcina CSM), ceea ce inseamna ca oricand acestea pot fi date ministrului – si ar fi constitutional, spune azi CCR!.

Cum pot fi indreptate lucrurile?

Situatia actuala provine din art. 132 alin. (1) din Constitutie. Acea sintagma „procurorii…sub autoritatea ministrului” trebuie eliminata. Pentru asta ar trebui un referendum de modificare a Constitutiei. Legea poate fi initiata de Parlament sau de cetateni.

Pana atunci trebuie securizata cariera procurorilor si mijloacele de interventie a ministrului justitiei in cariera lor si dosarele instrumentate de ei. Asta se poate face prin modificarea legilor justitiei care…tocmai au trecut de Parlament si fata de care s-a cerut opinia Comisiei de la Venetia. Intre timp presedintele statului a cerut CCR o reevaluare a acestor legi, dar s-a respins o prima solicitarea a sa vizand una din cele trei legi, tot pe data 30 mai, pe motiv de depasire a termenului legal.

 

Horodniceanu, DIICOT: CCR a plasat parchetele sub exercitiul potential discretionar al ministrului Justitiei
Procurorul-sef DIICOT, Daniel Horodniceanu, a transmis, miercuri, dupa ce CCR a cerut presedintelui Klaus Iohannis sa emita decretul de revocare a Codrutei Kovesi, ca judecatorii Curtii au plasat de fapt parchetele sub exercitiul potential discretionar al ministrului Justitiei, relateaza Mediafax.

"Prin decizia de astazi, CCR a plasat de fapt parchetele nu sub autoritatea, ci sub exercitiul potential discretionar al ministrului Justitiei, care este om politic sau, dupa caz, sustinut politic. Garantul constitutional al independentei justitiei, CSM-ul, a fost redus la un rol steril, invitat sa faca figuratie. Avizul - consultativ - al CSM este inutil, daca la capatul lantului decizional se afla doar obligatia presedintelui de a respecta decizia ministrului", a transmis procurorul-sef DIICOT.

Daniel Horodniceanu a mai precizat ca nu pune in discutie caracterul obligatoriu al deciziei, facand referire doar la efectele acesteia.

"Este o aberatie logica, daca vrem o justitie independenta. In aceasta consacrare a interpretarii legii, linia de demarcatie intre puterile statului este stearsa in detrimentul independentei unei parti din autoritatea judecatoreasca, magistratul procuror", a mai transmis procurorul-sef DIICOT.

 

Orban (PNL), despre decizia CCR privind revocarea lui Kovesi
Presedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat miercuri ca decizia Curtii Constitutionale potrivit careia exista unui conflict constitutional intre Ministrul justitiei si Presedintele Romaniei ”imbraca caracterul unei lovituri de stat”. De asemenea, acesta a spus ca presedintele ”nu poate fi determinat sa ia o decizie impotriva vointei oamenilor care i-au acordat mandatul”.

„Imbraca caracterul unei lovituri de stat. Curtea Constitutionala nu are calitatea sa impuna decizii presedintelui Romaniei. Presedintele este omul cel mai legitim care beneficiaza din votul a jumatate plus unu a cetatenilor Romaniei cu drept de vot si care nu poate fi determinat sa ia o decizie impotriva vointei oamenilor care i-au acordat mandatul. Nu poate o Curte Constitutionala, in care membrii sunt numiti de Parlament pe un mandat limitat, incalcand Consitutia sa il oblige pe presedinte sa faca ceva”, a declarat presedintele PNL Ludovic Orban.

 

Tariceanu: Ma bucur ca limpezeste unele lucruri
“Ma bucur ca aceasta decizie, speram ca asa va fi, dar am asteptat cu nerabdare sa vedem punctul de vedere exprimat de CCR, ca limpezeste in acest fel unele din lucrurile care in trecut au creat confuzie si controverse. Am vazut foarte multe confuzii facute de cei care chiar poate pretindeau ca au ceva cunostinte de drept constitutional. Decizia privind revocarea – care este luata de ministrul Justitiei – nu poate sa fie contrazisa de presedinte. Presedintele trebuie sa dea curs cererii de revocare care o priveste pe sefa DNA”, a afirmat Calin Popescu Tariceanu.

“CCR, astazi, face sa intareasca pozitia Executivului, a ministrului Justitiei in ceea ce priveste relatia institutionala intre ministrul Justitiei si Ministerul Public. CCR subliniaza ca Ministerul Public functioneaza sub autoritatea ministrului Justitiei, asa cum este trecut in mod explicit, clar si fara echivoc in Constitutie si presedintele nu are un rol decat solemn si de a da greutate si legalitate deciziei de numire si de revocare in cazul procurorilor. Vorbim de legislatia in vigoare in momentul de fata. Presedintele nu poate sa aiba un rol decisiv nici in numirea, nici in revocarea, aprecierea functionarii Ministerului Public si a procurorilor revine ministrului Justitiei”, a mai explicat acesta.

 

Procurorii CSM: Asteptam motivarea CCR
"Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de decizia de astazi a Curtii Constitutionale si asteapta cu interes motivarea acesteia, in principal pentru clarificarea naturii avizului Consiliului Superior al Magistraturii in procedura revocarii din functia de conducere a unui procuror sef. Sectia pentru procurori reitereaza in acest context necesitatea garantarii independentei magistratului procuror, ca o conditie a unei justitii independente", se arata intr-un comunicat de presa al Sectiei pentru procurori a CSM.

 

Iordache (PSD): "Deci dupa decizia de astazi sunt trei cuvinte: «Codruta go home». Normal ca asteptam motivarea si in urma motivarii, din ce am vazut si eu, presedintele este obligat sa o revoce. Tocmai aceasta este ideea, ca procurorii sunt, potrivit Constitutiei, in acea coordonare la Ministerul Justitiei, Ministerul Justitiei a facut acea constatare si de aici mai departe e un aviz consultativ de la sectia de procurori si presedintele trebuie sa semneze decretul", a afirmat miercuri presedintele Comisiei speciale pentru legile justitiei, Florin Iordache.

 

Zegrean, despre decizia CCR in cazul revocarii sefei DNA: „Nu am mai vazut asa ceva. Nu poti sa ii dai dispozitii presedintelui”
Fostul judecator CCR, Augustin Zegrean, a declarat miercuri ca solicitarea Curtii Constitutionale adresata presedintelui Klaus Iohannis de emitere a unui decret de revocare a Codrutei Kovesi este o practica noua, precizand insa ca nu CCR este cea care spune cum se rezolva un astfel de conflict, relateaza Mediafax.

"Nu am mai vazut asa ceva (ca judecatorii CCR sa dea indicatii - n.r.). Eu am participat la solutionarea unor conflicte juridice de natura constitutionala, dar de fiecare data, Curtea s-a limitat sa constate existenta conflictului. Nu Curtea este cea care spune cum se rezolva conflictul pentru ca lucrurle sunt simple: daca ar fi spus ca este conflict, partea care a intrat in conflict trebuie sa iasa cumva din conflict, nu Curtea trebuie sa gaseasca si solutia. Este o practica noua, probabil ca de acum inainte asa vor merge. Vorbim totusi de presedintele Romaniei. Este persoana aleasa cu cea mai mare legitimare electorala, nu poti sa ii dai dispozitii presedintelui. Dispozitiile presedintelui sunt scrise in Constitutie, el nu are alta fisa a postului decat Constitutia. Nu se poate merge chiar atat de departe, toate au o limita. Presedintele poate sa respecte sau sa nu respecte decizia Curtii Constitutionale, cea de-a doua varianta si-o asuma. In Constitutie se spune ca deciziile Curtii sunt general obligatorii de la data publicarii in Monitorul Oficial. In cel mult o luna, decizia trebuie motivata si publicata in Monitorul Oficial, din momentul acela optiunea este una singura, constitutionala, cealalta este pe riscul fiecaruia", a declarat Augustin Zegrean.

 

Basescu: CCR a adoptat o decizie de rara ticalosie

”Dragnea si Tariceanu au reusit implementarea visului USL: «NU AVEM PUTEREA, PANA NU AVEM JUSTITIA». Curtea Constitutionala a adoptat, in conflictul Kovesi - Tudorel Toader, o decizie de rara ticalosie. Practic, de azi, procurorii marilor parchete sunt subordonati guvernului politic, prin Ministrul Justitiei”, scrie Traian Basescu pe pagina sa de Facebook.
”Eu nu sustin ca, in independenta ei, Justitia nu a facut abuzuri, nu a hartuit si condamnat oameni nevinovati, dar acestea trebuie corectate prin legi, prin implementarea deciziilor CCR si a directivelor UE in legislatie sau prin actiuni ale CSM si ale Inspectiei Judiciare, dar in niciun caz prin punerea parchetelor sub control politic”, mai afirma Basescu.

 

Presedintele UNJR, Dana Girbovan: Decizia Curtii Constitutionale nu da dreptul Ministrului Justitiei sa revoce procurorii sefi dupa bunul sau plac, asa cum afirma unii

Decizia Curtii Constitutionale NU da dreptul Ministrului Justitiei sa revoce procurorii sefi dupa bunul sau plac, asa cum afirma unii.

La fel, argumentul ca Presedintele este votat de milioane de persoane este complet irelevant in acest context, deoarece procurorii nu sunt nici subordonati si nici sub autoritatea Presedintelui.

Ceea ce spune azi Curtea Constitutionala este ca "Presedintele Romaniei, in temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constitutie, nu are o putere discretionara proprie in cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularitatii acesteia. Rezulta ca prerogativa Presedintelui Romaniei de a revoca procurorul din functia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate si legalitate a procedurii. Astfel, Presedintele Romaniei nu are competenta constitutionala de a opune argumente de oportunitate in raport cu propunerea de revocare din functie initiata, in conditiile legii, de ministrul justitiei."

Din acest paragraf se desprind urmatoarele:

1. Propunerea de revocare nu poate fi facuta de Ministrul Justitiei discretionar si abuziv, ci doar "in conditiile legii".

2. La randul sau, Presedintele nu poate respinge cererea de revocare discretionar, pe motive de oportunitate.

3. Presedintele, in procedura de revocare, nu are un rol decorativ, luand doar act de propunerea de revocare venita de la Ministrul Justitiei, ci are dreptul si obligatia de a verifica daca procedura este legala si daca motivele invocate de ministru se incadreaza – in fapt si in drept – in conditiile de revocare prevazute IN MOD LIMITATIV de lege.

In mod evident asadar, refuzul Presedintelui Iohannis de revocare a procurorului sef DNA pe motive de oportunitate a fost unul facut cu incalcarea limitelor sale constitutionale si, din acest punct de vedere, decizia Curtii era previzibila.

Mai mult, Presedintele trebuia sa fi emis un decret la finalul procedurii de revocare, lucru pe care nu l-a facut, Constitutia prevazand in mod expres ca acesta isi exercita atributiile prin decrete.

In rest insa, intelesul exact al alin. 2 din decizia Curtii poate fi deslusit doar dupa ce Curtea isi va motiva decizia. Va fi interesant de vazut daca, dupa ce a refuzat deja revocarea pe motiv de oportunitate, Presedintele va mai avea dreptul sa faca o noua examinare a regularitatii si legalitatii procedurii.

Or, dimpotriva, daca prin obligatia de emitere a "decretului de revocare" Curtea a inteles ca Presedintele este in acest moment obligat sa dispuna revocarea, evaluarea sa fundamentata gresit pe oportunitate epuizandu-i dreptul de a face o noua analiza, de data aceasta pe legalitate.

In mod cert, insa, Presedintele este obligat la emiterea unui decret la finalul procedurii de revocare, aceasta obligatie derivand, de altfel, din prevederile art. 100 alin. (1) din Constitutie, care prevad ca "in exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului".

Refuzul Presedintelui de a fi emis un decret la sfarsitul acestei proceduri a generat un conflict constitutional negativ.

Ramane sa vedem motivarea in extenso a Curtii pentru a putea comenta mai pe larg asupra acestei decizii care, repet, in conditiile raspunsului Presedintelui la cererea de revocare facuta de Ministrul Justitiei, era previzibila.

 

Uniunea Salvati Romania: Decizia de astazi a Curtii Constitutionale a Romaniei potrivit careia exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Administratia Prezidentiala il transforma pe presedintele tarii intr-un simplu notar si anuleaza autoritatea CSM. 

Uniunea Salvati Romania considera ca decizia de astazi a CCR, care ar trebui sa fie garantul suprem al respectarii principiilor constitutionale, ne arata ca aceasta a renuntat la rolul sau, cata vreme a acceptat sa se pronunte asupra unui conflict politic starnit de coalitia de guvernare. 

Decizia CCR se inscrie in lupta PSD pentru a trece toate institutiile statului roman pe persoana fizica. Se pare ca au reusit sa puna mana si pe Curtea Constitutionala. Este de neconceput ca la 11 ani de la aderarea la UE si la mai putin de un an distanta de preluarea de catre Romania a Presedintiei Consiliului UE, interesele personale ale lui Tudorel Toader si Liviu Dragnea sa duca Romania intr-o perioada in care numirile de procurori erau stabilite in sedintele PSD. Decizia de astazi nu este deloc despre Romania, ci despre confiscarea politica a statului. PSD incearca sa il transforme pe presedintele Romaniei intr-un notar care sa fie obligat sa parafeze orice decizie aberanta pe care o vrea un ministru. Daca nu au putut sa impuna romanilor un presedinte care sa reprezinte interesele PSD, incearca sa il scoata din schema pe cel votat de aproape 7 milioane de cetateni, prin amputarea atributiilor institutiei prezidentiale, potrivit presedintelui USR Dan Barna. 

Ce s-a intamplat astazi este inca o dovada ca Liviu Dragnea, Tudorel Toader si ceilalti acoliti ai lor vor cu orice pret sa ne scoata afara din Uniunea Europeana. Sa nu uitam ca scoaterea de sub control politic a numirilor de procurori s-a numarat printre conditiile esentiale pentru aderarea Romaniei la UE, iar acum PSD ne-a mai apropiat cu cativa kilometri de granita de est a democratiilor europene. 

Decizia de azi, cand un ministru al justitiei decide numirea si revocarea inaltilor procurori cand vrea el, arunca Romania in situatia in care era inainte de reforma justitiei din anii 2004-2005, iar asta este de neacceptat.

 

Victor Ponta, fost prim-ministru: Decizia de azi a CCR este greu de explicat in drept - dar este perfect justificata de fapte! O persoana care a actionat la limita ( sau dincolo) de lege este revocata printr-o decizie la limita ( sau dincolo) de Constitutie!

Cand iti folosesti pozitia de sef al DNA ca sa obtii un nou mandat trebuie sa raspunzi / cand acuzi un Presedinte al Senatului, un Prim Ministru, un judecator al CCR ( lista este lunga) si judecatorii Inaltei Curti decid sa ii achite pentru ca sunt nevinovati - trebuie sa raspunzi / cand te inconjori si promovezi nulitati intelectuale si umane ca Portocala, Uncheselu, Onea, Eva, Papici , Iacob etc trebuie sa te scufunzi cu ei / cand incepi sa crezi ca poti sa invingi presa cu procese trebuie sa dai socoteala / cand ramai in functie impotriva tuturor evidentelor si accepti sa distrugi o institutie pe care ar trebui sa o aperi doar pentru ambitie si putere personala atunci trebuie sa raspunzi!

Cand faci intelegeri ascunse cu Liviu Dragnea si cu Sistemul si te astepti sa nu te injunghie pe la spate cu prima ocazie - trebuie sa iti accepti greseala si sa pleci ( eu asa am facut) !

Dupa parerea mea umila azi CCR nu a respectat textul Constitutiei dar a luat o decizie corecta de oportunitate politica! Si nu ai cum sa nu te supui acestei decizii!

Daca dupa Decizia CCR Laura Codruta Kovesi nu demisioneaza ea va fi principalul vinovat de distrugerea DNA ( eu am demisionat in 2015 desi eram nevinovat si nu aveam vreo decizie a CCR sau a Justitiei / am pierdut eu dar am salvat Guvernul , PSD si pacea sociala in Romania ) / daca Klaus Iohannis nu o demite din functie el va fi principalul vinovat pentru pierderea celui de al doilea mandat!

Cum nu tin cu nimeni in acesta poveste privesc cu interes de pe margine - ca toti romanii!

 

Camil Parvu, profesor UniBuc: Decizia CCR de azi este de fapt finalul unei epoci.

Epoca fanteziei ca PSD poate fi combatut prin oameni providentiali si prin institutii-minune. Oamenii providentiali sunt trecatori iar institutiile nu pot rezista masinariei infernale a PSD.

Epoca fanteziei ca pentru a rezista PSD nu e nevoie de un partid alternativ puternic, ci de un om salvator si de o institutie miracol.

Din clivajul partid vs institutii, partidul castiga in cele din urma. Vedem in Ungaria, Polonia, in Italia si chiar in SUA. Un partid hotarat sa controleze tot nu poate fi oprit daca opozitia se retrage in institutiile statului de drept. Statul devine controlat de partid mai devreme sau mai tarziu.

E acum foarte greu sa revii la politica obositoare si moralmente ambigua de partid, sa construiesti retele in teritoriu, mai ales dupa ce te-ai convins pe tine si i-ai convins pe cei din jur ca politica de partid e o porcarie corupta. Ca oamenii destepti nu pierd vremea cu asa ceva, ca importanti sunt tehnocratii, ca plebea voteaza oricum prost, ca sa vina x sa rezolve.

PSD va sfarsi prin a ocupa toate institutiile care erau invocate in ultimul an in piata. Jandarmeria, Dna, justitia cu totul, probabil si presedintele. Nici macar cu sloganurile nu ramanem

 

Comunicatul de presa al CCR privind revocarea din functie a sefei DNA
In ziua de 30 mai 2018, Plenul Curtii Constitutionale, investit in temeiul dispozitiilor art.146 lit.e) din Constitutie si ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum si ale art.34, art.35 si art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a luat in dezbatere  cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre Ministrul Justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, in principal, si intre Guvernul Romaniei si Presedintele Romaniei, in subsidiar, cerere formulata de prim-ministrul Guvernului, determinata de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs cererii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi.

Curtea a constatat ca primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala cu solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala, conform art.146 lit.e) din Constitutie.

Cu privire la calitatea ministrului justitiei de parte in cadrul conflictului juridic de natura constitutionala, Curtea a constatat ca ministrul justitiei este nominalizat, in mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constitutie, text constitutional care stabileste ca procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justitiei exercita, in aceasta privinta, o competenta constitutionala speciala si expresa, care nu are legatura cu competenta generala a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudentei sale, reprezentata de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat ca ministrul justitiei poate fi parte in cadrul unui conflict juridic de natura constitutionala.

Curtea a stabilit ca problema de drept asupra careia poarta obiectul sesizarii  este aceea de a determina intinderea si continutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justitiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constitutie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constitutie, aspect care se subsumeaza unui raport de drept constitutional pur. Astfel, situatia litigioasa dedusa judecatii Curtii Constitutionale are natura constitutionala, solutionarea acesteia fiind de competenta sa exclusiva, si nu a instantelor judecatoresti. De asemenea, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, nu tine de competenta instantelor judecatoresti interpretarea si aplicarea la cauze concrete a Constitutiei, pentru ca, astfel, ele s-ar substitui Curtii Constitutionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. In aceste conditii, Curtea a statuat ca, in procedura de revocare a procurorului din functiile de conducere prevazute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justitiei si Presedintele Romaniei sunt raporturi de drept constitutional pur, in sensul ca ele formeaza obiectul de reglementare al Constitutiei, neputand fi reglementate prin norme juridice apartinand altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit ca art.94 lit.c) din Constitutie este un text cu caracter general, de principiu, in sensul ca Presedintele Romaniei numeste in functii publice, in conditiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicandu-se, deopotriva si in ipoteza revocarii/ eliberarii din functie. In schimb, art.132 alin.(1) din Constitutie este un text cu caracter special, care stabileste o putere de decizie a ministrului justitiei asupra activitatii desfasurate de procurori si indica faptul ca in aceasta procedura ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflecta si asupra carierei procurorilor.

Curtea a statuat ca, in cazul revocarii procurorului din functiile de conducere, prevazute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justitiei actioneaza in cadrul unor limitari stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, in mod obiectiv, justifica revocarea din functia de conducere a procurorului. Presedintele Romaniei, in temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constitutie, nu are o putere discretionara proprie in cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularitatii acesteia. Rezulta ca prerogativa Presedintelui Romaniei de a revoca procurorul din functia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate si legalitate a procedurii. Astfel, Presedintele Romaniei nu are competenta constitutionala de a opune argumente de oportunitate in raport cu propunerea de revocare din functie initiata, in conditiile legii, de ministrul justitiei.

Or, in cauza de fata, Presedintele Romaniei a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie pe motive de oportunitate, si nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj in privinta exercitarii autoritatii ministrului justitiei asupra activitatii procurorilor. Prin urmare, conduita Presedintelui Romaniei de a nu-si exercita competentele potrivit Constitutiei a determinat imposibilitatea ministrului justitiei sa isi exercite competentele constitutionale conferite de art.132 alin.(1) din Constitutie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natura constitutionala. De asemenea, Curtea, avand in vedere jurisprudenta sa, a stabilit si conduita constitutionala care trebuie urmata, respectiv emiterea, de catre Presedintele Romaniei, a decretului de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi.

Avand in vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constata existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, generat de refuzul Presedintelui Romaniei de a da curs propunerii de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi.

2. Presedintele Romaniei urmeaza sa emita decretul de revocare din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, doamna Laura Codruta Kövesi.

Decizia este definitiva si general obligatorie si se comunica, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Presedintelui Romaniei, prim-ministrului Guvernului Romaniei si Ministrului Justitiei si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

 Argumentele retinute in motivarea solutiei pronuntate de Plenul Curtii Constitutionale vor fi prezentate in cuprinsul deciziei, care se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

de

Data aparitiei: 31 Mai 2018
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Reactii aparute dupa decizia CCR privind revocarea lui Kovesi":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 2 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Despre acvirare

Intrebare: Buna.Am rugamintea daca ma puteti ajuta cu u un model de cere de acvirare intr o procedura penala. Nelamurirea este cererea de acvirare se depune la instanta care este in curs de judecata? desii dosarul care il doresc atasat (acvirat) este definitiv,referitor la condamnarea care am avut-o in urma cu 7 ani si reabilitat fiind de drept insa Instanta care a suspendat cauza costatarii reabilitarii de drept datorita faptului ca apare in evidenta cazierului judiciar ca sunt trimis in judecata in baza art.37.lit.A, a zis sa cer acvirarea dosarulu.Culmea ironiei in setinta tribunalului care a fost atacata cu recurs scrie foarte clar condamnare in baza art.257 si altele inclusiv art.37.lit.B.Cand in cazier apare art.37.lit.A.Va multumesc pt raspuns si un calduros la Multi Ani.! Cu respect Gabriel.

Raspuns: D na. Antonia Popescu. si eu va doresc din suflet La multi ani ! Sarbatori fericite! Va multumesc p... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016