Dictionar juridic - Definitia termenului ORDIN DE PLATA

Instrument de plata concretizat in dispozitia data de titularul unui cont bancar bancii la care este deschis acel cont ca aceasta sa achite din disponibilul contului respectiv o anumita suma unui beneficiar. O.p. poate fi: a) simplu (neconditionat); b) documentar (conditionat); c) letric, telegrafic, prin telex si telefonic.

Alti termeni asemanatori: actiuni impotriva ordinii constitutionale, actiuni ordinare, bilet la ordin, bilet la ordin, bilet la ordin, cec la ordin, cec la ordin, incrucisarea ordinelor, obligatie ordinara, ordin de bursa, ordin de imbarco, ordin de inchidere, ordin de plata, ordin de plata conditionat, ordin de plata documentar, ordin de plata letric, ordin de plata neconditionat, ordin de plata prin telex, ordin de plata simplu, ordin de plata telefonic, ordin de plata telegrafic, ordin limita, ordin stop, ordine de drept, ordine de drept, ordine economica internationala, ordine juridica internationala, ordine juridica nationala, ordine publica, ordine publica, ordinea sedintei de judecata, ordinea sedintei de judecata, recursul extraordinar, regulament de ordine interioara, tichet de ordine, titlu la ordin, titlu la ordin, angajament de plata (asumat) in scris, clauza de optiune a locului de plata, dar in plata, dare in plata, dispozitie de plata, facilitate de plata, garantarea in plata a salariului minim, import cu plata amanata, import cu plata imediata, import cu plata in numerar, import cu plata in produse, incapacitate de plata, inlesnire de plata, instrumente de plata, instrumente de plata compensabile, leasing financiar cu plata integrala, leasing financiar cu plata partiala, loc de plata, mijloace de plata, mijloace de plata straine, modalitate de plata, moneda de plata, plata, plata cash, plata compensatorie, protest de neplata, restrictii de plata, risc de neplata, termen de plata