Rolul Uniunii Juristilor a fost acela de coagulator al lumii juristilor din Romania, a declarat luni ministrul Justitiei Robert Cazanciuc, la festivitatea de inmanare a premiilor pe 2013 a UJR.
"Încercam si prin minister sa coagulam lumea juristilor, sa ramana un reper in societate, intr-o societate care-si cauta valorile. Cred ca puteti fi repere in societate, si in masura in care MJ poate sa contribuie la acest lucru, veti avea in minister un partener. Am inceput un dialog pe diverse profesii juridice, cred ca avem un bilant destul de bun anul acesta, lucruri care de mult nu s-au intamplat, s-au intamplat in ultimul timp, prin dialog si as vrea ca in anul viitor sa continuam acest parteneriat in care sa aiba de castigat lumea juristilor, sa aiba de castigat pana la urma societatea", a declarat Robert Cazanciuc.
El a aratat ca anul viitor ministerul Justitiei doreste sa scoata un produs care "sa faca concurenta" revistei Lex Expert.
Un prezidiu format din presedintele UJR, Ioan Chelaru, si din specialistii si profesorii in drept Ioan Alexandru, Mircea Dutu, Ovidiu Predescu, Șerban Beligradeanu si Gheorghe Gheorghiu au inmanat mai multe premii autorilor unor lucrari exceptionale.
Premiul "Mihail Eliescu" a fost acordat lui Corneliu Barsan, lui Sache Necualescu si Soniei Florea, premiul "I.L. Georgescu" a fost acordat Evelinei Oprina si lui Ioan Garbulet, premiul "Andrei Radulescu" a fost acordat lui Marian Nicolae, premiul "Anibal Teodorescu" a fost acordar lui Cristian Clipa, premiul "Vintila Dongoroz" a revenit Institutului de Cercetari Juridice "Acad. Andrei Radulescu" al Academiei Romane, iar premiul revistei "Palatul de Justitie" a revenit lui Andrei Dutu Buzura.
La festivitatea de premiere a mai participat procurorul general al Romaniei Tiberiu Nitu, presedintele CSM Oana Schmidt Haineala si presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor Bogdan Ciuca.
----------
CCR: Parlamentul dobandeste putere decizionala in stabilirea mandatului reprezentarii Romaniei la Consiliul European in cazul participarii premierului
Parlamentul dobandeste o putere decizionala in stabilirea continutului mandatului in cazul reprezentarii Romaniei la reuniunile Consiliului European atunci cand atributia presedintelui Romaniei de participare a fost delegata prim-ministrului, arata Curtea Constitutionala a Romaniei in motivarea deciziei din 6 noiembrie.
CCR a respins, atunci, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de presedintele Romaniei si a constatat ca dispozitiile art.2, 3 si 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene sunt constitutionale.
"Controlul parlamentar asupra reprezentarii Romaniei la reuniunile Consiliului European se manifesta, in primul caz, sub forma informarii, iar, in al doilea caz, Parlamentul dobandeste o putere decizionala in stabilirea continutului mandatului datorita relatiilor specifice in care se afla cu Guvernul (art.111 din Constitutie)", sustin judecatorii Curtii.
CCR arata ca, prin deciziile din 27 iunie si din 26 septembrie 2012, a statuat ca regimul politic consacrat de Constitutie trebuie sa fie calificat ca fiind unul semiprezidential si ca presedintele reprezinta statul roman, ceea ce inseamna ca in planul politicii externe conduce si angajeaza statul.
Sursa citata aminteste ca, in prima decizie, a stabilit ca presedintele participa la reuniunile Consiliului European in calitate de sef al statului si ca aceasta atributie poate fi delegata de catre acesta, in mod expres, primului-ministru, iar in a doua a constatat neconstitutionalitatea, printre altele, a dispozitiilor art.18 si art.19 din Legea privind cooperarea intre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene. Ulterior, Parlamentul a reexaminat legea, in sensul ca a eliminat fostul art.18 si a modificat, in mod corespunzator, solutia legislativa prevazuta initial la art.19 din lege in noul art. 18 al acesteia.
Curtea constata ca dispozitiile actuale criticate stabilesc procedura de urmat in ipoteza in care presedintele deleaga atributiunea sa de participare la reuniunile Consiliului European, fara a viza competenta de participare la aceste reuniuni.
Curtea subliniaza faptul ca o atare putere de apreciere a presedintelui nu este una nelimitata sau arbitrara, ci aprecierea in concret trebuie sa tina cont de anumite criterii obiective, precum: (1) autoritatea publica cea mai bine pozitionata in raport cu subiectele abordate in cadrul Consiliului European, (2) pozitia presedintelui sau a prim-ministrului asupra acestor subiecte sa fie legitimata de un punct de vedere concordant cu cel al Parlamentului sau (3) dificultatile pe care le implica sarcina implementarii celor stabilite in cadrul Consiliului European.
"Decizia politica de delegare a atributiei de participare la reuniunile Consiliului European trebuie sa aiba in vedere criteriile mai sus mentionate, in vederea realizarii unui consens intre autoritatile publice implicate: presedintele Romaniei, respectiv prim-ministrul, iar decizia luata trebuie sa tina cont si de principiul constitutional al cooperarii loiale", se spune in document.
Judecatorii subliniaza ca legea are ca obiect 'cadrul de cooperare intre Parlamentul Romaniei sau una dintre Camerele acestuia si Guvernul Romaniei, cu privire la participarea Romaniei la procesul decizional din cadrul Uniunii Europene'.
"Rezulta ca legea analizata cuprinde in continutul sau numai reglementari care vizeaza raporturile Guvern — Parlament, si nu reglementari care se refera la raporturile acestor doua autoritati cu presedintele Romaniei. (...) În aceste conditii, Curtea constata ca art.18 alin.(1)?(3) din lege se refera la situatia in care atributia presedintelui Romaniei de participare la reuniunile Consiliului European a fost delegata prim-ministrului, caz in care controlul parlamentar se exercita numai asupra continutului mandatului acestuia, in timp ce art.18 alin.(4) din lege se refera la posibilitatea presedintelui Romaniei de a informa Parlamentul cu privire la continutul mandatului pe care el insusi l-a pregatit atunci cand a decis sa nu isi delege atributia de participare la reuniunile Consiliului European", se mai spune in motivare.
În consecinta, rezulta doua situatii distincte: a) atunci cand presedintele decide sa participe el insusi la reuniunile Consiliului European, are posibilitatea sa isi prezinte mandatul Parlamentului, continutul mandatului fiind stabilit in mod exclusiv de seful statului; b) atunci cand deleaga atributia sa de participare la reuniunile Consiliului European, presedintele nu poate formula/stabili continutul mandatului, iar prim-ministrul este dator sa se adreseze Parlamentului cu un 'proiect/propunere de mandat' pentru ca acesta din urma sa il aprobe.
"Controlul parlamentar asupra reprezentarii Romaniei la reuniunile Consiliului European se manifesta sub forma dezbaterii, informarii si a conlucrarii intre Guvern, Parlament si Presedinte. De altfel, existenta controlului parlamentar, indiferent sub ce forma, asupra stabilirii continutului mandatului sefului delegatiei la reuniunile Consiliului European este deja un aspect consacrat in toate statele membre ale Uniunii Europene. Lipsa oricarei informari a Parlamentului de catre Presedinte ar determina ca Romania sa fie singurul stat european in care mandatul reprezentarii la Consiliul European sa fie elaborat de o singura institutie", mai arata CCR.
Decizia CCR este definitiva si general obligatorie.
Sursa Agerpres
Un produs media marca Rentrop&Straton 
