Spete - contencios administrativ

Ati ajuns in sub-sectiunea - Spete, privind

Jurisprudenta Curtii Constitutionale în materia contenciosului administrativ

In aceasta sectiune puteti gasi urmatoarele:

1. Dispozitiile legale referitoare la posibilitatea sesizarii instantei de contencios administrativ, în conditiile prevazute de textele supuse controlului de Constitutieionalitate, asigura atat ocrotirea interesului public, cat si respectarea interesului privat al persoanei ale carei drepturi, libertati sau interese legitime au fost vatamate

2. Niciun text Constitutieional nu prevede contestarea legalitatii unui act administrativ numai pe cale directa în conditiile prevazute de art. 7 si 11 din Legea nr. 554/2004, astfel ca legiuitorul, potrivit art. 126 alin. (2) din Constitutieie, este în drept sa reglementeze orice procedura compatibila cu art. 126 alin. (6) din Constitutie

3. Textul Constitutieional care se refera la caracterul facultativ al jurisdictiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor legale criticate care instituie obligatia persoanei vatamate de a se adresa organului administrativ emitent, pe calea recursului gratios, sau organului ierarhic superior, pe calea recursului ierarhic, mai înainte de sesizarea instantei de judecata cu cererea de anulare a actului considerat ilegal

4. Principiul accesului liber la justitie consacrat prin textul citat din Legea fundamentala implica, între altele, adoptarea de catre legiuitor a unor reguli de procedura clare, în care sa se prescrie cu precizie conditiile si termenele în care justitiabilii îsi pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la caile de atac împotriva hotararilor pronuntate de instantele de judecata

5. Art. 7 din Legea nr. 554/2004 reglementeaza procedura prealabila a recursului gratios sau ierarhic, modalitate simpla, rapida si scutita de taxa de timbru prin care persoana vatamata într-un drept al sau de o autoritate publica are posibilitatea de a obtine recunoasterea dreptului pretins sau a interesului sau legitim

6. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura, ca si modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justitie presupunand posibilitatea neîngradita a celor interesati de a utiliza aceste proceduri, în formele si în modalitatile instituite de lege

7. Nicio dispozitie Constitutieionala nu interzice ca prin lege sa se instituie o procedura administrativa prealabila, fara caracter jurisdictional, cum este procedura reglementata de legea contenciosului administrativ

8. Posibilitatea suspendarii executarii actului administrativ, în speta – autorizatia de construire, ca de altfel si necesitatea obtinerii acesteia, se încadreaza în sfera limitelor dreptului de proprietate, stabilite prin lege, conform art. 44 alin. (1) teza finala din Constitutieie

9. Nicio dispozitie Constitutieionala nu interzice ca prin lege sa se instituie o procedura administrativa prealabila, fara caracter jurisdictional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic

10. Nereglementarea, prin textul legal criticat, a cazurilor în care poate fi solicitata suspendarea executarii unui act administrativ unilateral nu încalca dreptul persoanei vatamate printr-un astfel de act la un proces echitabil ori la solutionarea cauzei într-un termen rezonabil

11. Posibilitatea conferita persoanelor vatamate prin acte administrative de a cere suspendarea executarii actelor respective, reglementata de textul de lege criticat, nu poate crea, astfel cum sustine autorul exceptiei, organului emitent o situatie „mai rea decat a petentului presupus vatamat“

12. Chiar daca solutionarea cererii de suspendare a executarii actului administrativ se poate realiza pe cale separata, aceasta se justifica prin urgenta si caracterul provizoriu al masurii de suspendare a executarii actului contestat, cerinte pe care le apreciaza

13. Liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se înfaptuieste

14. Petitionarul care, în virtutea legii, a dobandit calitatea de reclamant poate, potrivit regulilor dreptului comun, sa declare în fata instantei, la primul termen de judecata, în ce masura îsi însuseste actiunea introdusa de Avocatul Poporului, dupa cum, pe parcursul judecatii, poate renunta la actiune sau poate sa o lase în nelucrare

15. „Jurisdictiile speciale administrative“ reprezinta „o activitate jurisdictionala realizata de un organ de jurisdictie ce functioneaza în cadrul unei institutii a administratiei publice sau al unor autoritati administrative autonome, care se realizeaza conform procedurii imperative prevazute într-o lege speciala, procedura asemanatoare cu cea a instantelor de judecata, desfasurata însa paralel si separat de aceasta

16. Cererea de chemare în judecata trebuie sa respecte atat conditiile intrinseci, cat si pe cele extrinseci,impuse de lege

17. Dispozitiile Constitutieionale trebuie interpretate restrictiv, orice alta exceptie reprezentand o adaugare la Constitutieie, nepermisa de caracterul suprem al acesteia si de preeminenta sa în raport cu ansamblul legislatiei infraConstitutieionale 

18. Liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfaptuieste actul de justitie, a caror stabilire este de competenta exclusiva a legiuitorului, asa cum reiese din dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutieie, republicata, potrivit carora „Competenta instantelor judecatoresti si procedura de judecata sunt prevazute numai prin lege“. Mai mult, legiuitorul poate stabili în situatii deosebite reguli speciale de procedura, precum si modalitati de exercitare a drepturilor procesuale, astfel încat liberul acces la justitie sa nu fie afectat

19. Dreptul de acces la tribunale nu este absolut. Fiind vorba de un drept pe care Conventia l-a recunoscut fara sa-l defineasca în sensul restrans al cuvantului, exista posibilitatea limitarilor implicite admise chiar în afara limitelor care circumscriu continutul oricarui drept

20. Potrivit prevederilor Constitutieionale ale art. 52 alin. (2) din Constitutieia republicata, legiuitorul este abilitat sa stabileasca conditiile si limitele exercitarii dreptului la reparatie al persoanei vatamate de un act administrativ

21. Atat jurisprudenta Curtii Constitutieionale, cat si cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului au admis posibilitatea unor limitari aduse prin lege exercitarii accesului liber la justitie

22. Actele administrative emise de autoritatile publice sunt diverse, putand fi acte de autoritate, de drept public, supuse controlului jurisdictional de contencios administrativ, sau acte de drept privat, încheiate de autoritatile publice în calitatea lor de persoane juridice civile, care includ si actele administrative de gestiune, care sunt supuse controlului judecatoresc de drept comun. Deosebirea de tratament juridic existenta are la baza deci diferenta de natura a celor doua categorii de acte administrative

23. Prin formula „persoana vatamata într-un drept al sau ori într-un interes legitim, de o autoritate publica“ din continutul alin. (1) al art. 52 din Constitutieie, republicata, legiuitorul constituant a înteles cetatenii, strainii si apatrizii, priviti individual sau în calitate de subiecte colective de drept privat ori de drept public, care actioneaza în calitatea lor de persoane juridice 

24. Existenta unei proceduri prealabile celei judecatoresti si stabilirea unor termene pentru sesizarea instantei, ambele instituite prin lege, corespund cerintelor consacrate de jurisprudenta Curtii europene de la Strasbourg

25. Pentru determinarea naturii juridice a unei autoritati publice este necesar sa se observe nu doar aspectele formale, ci si cele substantiale, legate de atributiile pe care ea le exercita

26. Art. 48 constituie temeiul Constitutieional al raspunderii autoritatilor publice pentru vatamarile produse persoanelor prin încalcarea sau nesocotirea drepturilor si libertatilor

27. Solutionarea de catre instanta, de urgenta, chiar si fara citarea partilor, a cererii de suspendare, precum si caracterul executoriu de drept al hotararii pronuntate nu sunt de natura sa încalce exercitiul dreptului la aparare, garantat de prevederile art. 24 alin. (1) din Constitutieie

28. Instituirea unui termen de decadere pentru introducerea actiunii de catre prefect la instanta de contencios administrativ nu înseamna o adaugare la textul art. 122 alin. (4) din Constitutieie sau o  încalcare a acestuia

29. Fata de continutul art. 9 din Legea nr. 29/1990, potrivit caruia „... pentru a se preveni producerea unei pagube iminente“ instanta poate dispune, la cerere, „suspendarea executarii actului administrativ pana la solutionarea actiunii“, se constata ca hotararea data priveste o situatie speciala învederata de prevenirea unui prejudiciu pentru una dintre parti

30. Între notiunea de autoritati administrative, folosita de lege, si cea de autoritati publice pe care o utilizeaza Constitutieia exista o deosebire de continut. Este evident ca notiunea Constitutieionala este mai larga decat cea folosita în legea mentionata, ea incluzand-o pe aceasta

31. Potrivit prevederilor Constitutieionale ale art. 48 alin. (2), legiuitorul este abilitat sa stabileasca conditiile si limitele exercitarii dreptului la reparatie al persoanei vatamate de un act administrativ

32. Punctele de vedere comunicate de autoritatile publice sus-mentionate nu au caracter obligatoriu pentru Curte, ele reprezentand exclusiv opiniile autoritatilor respective în legatura cu exceptia invocata

33. Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, desi anterioara Constitutieiei, a stabilit anumite conditii si limite de exercitare a dreptului persoanei vatamate, prin care si excluderea de la controlul instantei de contencios a actelor de comandament militar. Sub acest aspect, se constata ca limitele de exercitare a dreptului respectiv nu sunt de natura sa obstructioneze exercitiul acestuia, referindu-se numai la situatii justificate prin interesul evident public la care se refera

34. Principiul constituirii instantelor judecatoresti pe grade de jurisdictie nu este de ordin Constitutieional, ci legal, astfel încat legiuitorul poate, fara sa încalce o prevedere Constitutieionala, sa stabileasca o procedura în care exista numai doua grade de jurisdictie

35. Din dispozitiile art. 48 alin. (1) din Constitutieie rezulta ca dreptul ce se pretinde vatamat trebuie sa existe în patrimoniul reclamantului. Aceasta constituie o conditie prealabila, nimeni neputand pretinde ca i-a fost vatamat un drept ce nu-i apartinea. Pe cale de consecinta, actiunea în contencios nu poate avea ca obiect stabilirea unui drept, întrucat, altminteri, dintr-o instanta de contencios administrativ s-ar transforma în una de contencios civil, asa încat sensul prevederii Constitutieionale a art. 48 alin. (1) referitor la „recunoasterea dreptului pretins“ este acela ca numai un drept subiectiv preexistent, vatamat prin fapta comisiva sau omisiva a autoritatii publice, poate justifica cenzura judecatoreasca a actiunii sau inactiunii acesteia în cadrul procedurii de contencios administrativ

36. Daca instanta constata ca s-a produs o astfel de vatamare, ea poate, dupa caz, sa anuleze actul administrativ prin care a fost vatamat dreptul, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ sau sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt înscris la care reclamantul are dreptul. De asemenea, autoritatea parata poate fi obligata la repararea pagubei. Deci, în toate aceste ipoteze, consecint a este recunoasterea si ocrotirea dreptului pretins, deoarece altfel nu s-ar fi dispus anularea actului sau obligarea autoritatii la emiterea ori la eliberarea unui act

37. În legatura cu Legea nr. 29/1990, distinctia dintre legea organica si cea ordinara nu îi este aplicabila, asa încat sustinerea recurentilor ca aceasta reglementare nu ar mai putea fi considerata lege este nefondata, mai ales ca toate legile adoptate de Parlamentul anterior au fost votate cu majoritatea prevazuta de actuala Constitutieie pentru legile organice

38. Accesul la structurile judecatoresti si la mijloacele procedurale, inclusiv la caile de atac, se face cu respectarea regulilor de competenta si a procedurii de judecata stabilite de lege

39. Potrivit art. 24 din Codul de procedura civila, judecatorul care a pronuntat o hotarare într-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini în apel sau în recurs si nici în caz de rejudecare dupa casare. De asemenea, nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru în aceeasi pricina

40. Constitutieia prevede în art. 138 alin. (1) ca impozitele, taxele si orice venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, iar art. 114 îngaduie Parlamentului sa adopte o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante în domenii care nu fac obiectul legilor organice

41. Este adevarat ca, potrivit art. 21 din Constitutieie, „orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime“, dar acestea nu înseamna ca accesul la justitie trebuie sa fie considerat gratuit

42. Procedura administrativ-jurisdictionala constituie o masura de protectie care, deci, nu poate avea ca scop, în nici un mod, limitarea accesului la justitie

43. Jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la jurisdictiile administrative, Illo tempore, Curtea Constitutieionala a stabilit urmatoarele