Un concept care desemneaza acordul initial stabilit in mod rational de oameni in perioada trecerii de la starea naturala la cea civila, cand ei erau liberi si egali, prin care renunta la o parte din drepturile lor individuale in favoarea unei instante supraindividuale cum ar fi statul sau societatea, cu scopul de a primi de la aceasta instanta garantia exercitarii tuturor drepturilor individuale.