Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a participat marti, 24 martie a.c., la deschiderea celei de-a treia editii a Summit-ului Mondial al Procurorilor Generali si Procurorilor Sefi, care se desfasoara la Bucuresti.
Va transmitem alocutiunea sustinuta de seful statului cu acest prilej:
„Doamna Procuror General,
Domnule Prim-ministru,
Domnule Presedinte al Asociatiei Internationale a Procurorilor,
Domnule Director,
Doamnelor si domnilor procurori generali si procurori sefi,
Distinsa audienta,
Am placerea sa salut toate cele peste 100 de delegatii ale statelor participante la acest Summit si in acelasi timp tin sa multumesc organizatorilor pentru invitatia pe care mi-au adresat-o de a participa la deschiderea celei de-a treia editii a Summit-ului Mondial al Procurorilor Generali si Procurorilor Sefi, ocazie cu care doresc sa va urez tuturor bun venit in Romania! Tinand cont de tema generala a Summit-ului ce are ca titlu „Procurorul General – pilon al sistemului contemporan de justitie penala” - doresc sa va supun atentiei cateva aspecte relevante in legatura cu activitatea dumneavoastra.
Desigur, observatiile mele sunt cele care vin dinspre politic inspre procurorul general si procurorul sef. Asa cum ati stabilit inca de la primul Summit Mondial al Procurorilor Generali desfasurat in Guatemala in anul 2004, o cooperare directa intre ministerele publice este esentiala pentru realizarea in timp util, atat a schimbului de informatii, cat si a celorlalte proceduri penale.
In contextul unei lumi globalizate, schimbul de informatii si cooperarea statelor este esentiala pentru combaterea fenomenelor infractionale. Aceste fenomene infractionale reprezinta deopotriva, atat o realitate umana, cat si una sociala. In momentul de fata, exista o preocupare evidenta a statelor lumii legata de fenomenul criminalitatii, de combaterea ori de limitare a sa, motiv pentru care apreciez acest demers al dumneavoastra de a va intalni in cadrul unui Summit, animati fiind de dorinta de a identifica cele mai eficiente mijloace de cooperare in lupta impotriva infractionalitatii.
Cunoasterea acestui fenomen sub diversele sale aspecte – amploare, formare, localizare, evolutie – este de maxima importanta pentru orice stat de drept. Insa, pe langa studierea fenomenului criminal, gasirea unor solutii practice de limitare sau de prevenire a infractionalitatii reprezinta o tema aflata mereu in atentia specialistilor in domeniu, iar un rol important il are procurorul in virtutea atributiilor sale de aparator al valorilor sociale.
Misiunea procurorului in societate este esentiala deoarece reprezinta principala autoritate responsabila de punerea in aplicare a legii, astfel incat sa fie respectate atat drepturile individuale, cat si interesul general. In acest context, apare ca necesara realizarea eficientizarii activitatii si imbunatatirea capacitatii administrative si operationale, obiective care nu pot fi realizate decat printr-o continua perfectionare profesionala a procurorilor si mai ales printr-o specializare realizata in paralel cu activitatea de documentare.
Formarea profesionala continua a procurorilor este nu numai un drept, ci si o obligatie. Procurorii trebuie sa fie pregatiti sa faca fata problemelor actuale determinate de caracteristicile si evolutia infractionalitatii, atat pe plan intern, cat si international.
Este indeobste cunoscut faptul ca procurorului ii revine sarcina dificila de realizare a atributiilor sale cu mijloace, metode si fonduri puse la dispozitie de catre stat. De multe ori, activitatea complexa de depistare a criminalitatii este ingreunata de accesul la tehnologia avansata a celor implicati in combaterea faptelor ce intra sub incidenta legii penale, de globalizare, care permite transferul rapid de fonduri si de persoane, precum si de lipsa de personal specializat din institutiile competente.
In aceste conditii, statul este cel care trebuie sa creeze cadrul institutional si organizational adecvat desfasurarii in bune conditii a atributiilor profesionale a procurorilor, iar procurorul este responsabil de buna organizare a activitatii sale pentru realizarea eficientizarii demersului juridic, transparenta actului de justitie si cresterea increderii populatiei in sistemul judiciar. Necesitatea asigurarii independentei investigative a procurorilor reprezinta de asemenea, o conditie esentiala in realizarea justitiei penale avand in vedere ca functiile procurorului trebuie indeplinite pentru aplicarea legii in beneficiul societatii si in interes public.
Rolul Ministerului Public in cadrul autoritatii judecatoresti este unul esential, definitoriu si necesar functionarii in conditii optime a sistemului judiciar. Componenta a mecanismului justitiei statale, activitatea procurorilor alaturi de cea a judecatorilor contribuie la infaptuirea actului de justitie, magistratii fiind
responsabili de protejarea drepturilor persoanelor, garantarea respectarii legii si apararea interesului public.
Doamnelor si domnilor,
Functia de procuror general sau de procuror sef implica si atingerea unor obiective manageriale generale ce tin de planificarea si organizarea directiilor de actiune, de alocarea resurselor materiale si umane necesare, de stabilirea procedurilor de evaluare a sarcinilor si de monitorizarea activitatii. Leadership-ul, respectiv adaptabilitatea in relatiile cu subordonatii, in vederea realizarii sarcinilor, precum si adoptarea si asumarea deciziilor, sunt si ele definitorii in activitatea dumneavoastra ca procurori generali sau procurori sefi. De asemenea, procurorul cu atributii de conducere nu trebuie doar sa colecteze informatii, ci si sa le difuzeze catre celelalte institutii cu atributii in domeniu si sa colaboreze cu acestea.
Cand vorbim de rolul procurorului la nivel international, putem spune ca nu exista granite. Inca din 1990, Biroul Inaltului Comisariat al Natiunilor Unite pentru Drepturile Omului a adoptat la Congresul al VII-lea al ONU destinat prevenirii criminalitatii si tratamentului infractorilor „Liniile Directoare privind rolul Procurorilor” pentru a ajuta statele sa promoveze eficacitatea, impartialitatea si echitatea procurorilor in cauzele penale. Astazi, amenintarile globale ne indeamna sa luam o pozitie comuna, indiferent de sistemele de drept existente in fiecare stat. Structurile penale si functionarea eficienta a acestora sunt esentiale in stoparea fenomenului criminal.
Piata libera, libertatea de miscare a persoanelor, a capitalurilor si a serviciilor au condus, incontestabil, la imbunatatirea vietii, insa au si oferit organizatiilor criminale posibilitatea descoperirii de noi forme si proceduri pentru eludarea legii. In aceste conditii, se impune ca toate institutiile implicate in procesul de prevenire a formelor infractionale sa fie in masura sa isi adapteze rapid mijloacele si metodele de reactie. Adoptarea unei politici de combatere a criminalitatii la nivel international prin care sa se contracareze fenomenul infractional apare ca necesara. Singure, politicile nationale nu mai sunt adecvate pentru provocarile la nivel global fiind nevoie de noi abordari, inclusiv prin intalniri de lucru multilaterale, cu discutii directe intre procurorii din diferite state pentru gasirea unor solutii viabile problemelor de actualitate. Dezvoltarea parteneriatelor intre organismele statale cu responsabilitati in domeniu nu poate sa conduca decat la intarirea capacitatii institutionale prin gasirea celor mai bune solutii. Intensificarea cooperarii internationale in materie penala este benefica pentru imbunatatirea activitatii autoritatilor competente in ceea ce priveste prevenirea si combaterea infractionalitatii internationale.
Personal, sunt adeptul schimbului de experienta intre procurori si tin sa amintesc ca si la nivelul Consiliului Europei, in Recomandarea Comitetului de ministri nr. 19/2000 privind rolul procurorului in sistemul judiciar penal se retine faptul ca trebuie sa fie facute eforturi in diferite directii pentru a favoriza contacte directe intre ministerele publice in cadrul cooperarii internationale si, mai ales pentru: difuzarea documentelor; stabilirea de contacte personale si periodice intre procurorii din diferite tari, mai ales organizarea de intalniri regulate intre procurorii generali; organizarea de seminarii de lucru cu alte state, in chestiunile de ajutor reciproc, cat si asupra chestiunilor comune de criminalitate sau dezvoltarea comunicarilor pe cale electronica.
Ajutorul reciproc in materie penala se poate realiza numai prin stabilirea unor standarde minime privind legislatia la nivel international, urmate progresiv de o uniformizare a statutelor si procedurilor obisnuite si de o accelerare a aplicarii lor. Adoptarea unor proceduri comune in materie penala trebuie sa fie dublata de actiuni concrete pentru atingerea obiectivelor, iar aceste obiective trebuie sa aiba ca finalitate lupta impotriva fenomenului infractional. Continuarea eforturilor in sprijinirea si promovarea cooperarii internationale pe linie penala reprezinta o cerinta esentiala in lupta cu fenomenul infractional, indiferent de statul la care ne raportam.
In incheiere, imi exprim speranta ca dezbaterile care vor urma in cadrul reuniunii dumneavoastra, vor conduce la identificarea unor solutii cu privire la problemele de interes comun in domeniul justitiei penale si vor contribui la imbunatatirea activitatii procurorilor din intreaga lume, deoarece societatea asteapta din partea dumneavoastra, a procurorilor, garantarea respectarii drepturilor fiecarei persoane.
Multumesc inca o data organizatorilor, permiteti-mi sa va adresez cele mai respectuoase salutari si sa va urez succes!
Va multumesc mult.”
Presedintia Romaniei.
Copilul tau este gata de
Evaluarea Nationala?

Descarca GRATUIT
"Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala "