Catalin Predoiu: Cine vrea sa administreze mai bine banul public in sistemul judiciar, va sprijini dezvoltarea institutiei managerului de instanta

Excelenta voastra Domnule Ambasador,
Distinsi participanti,

Este o onoare sa ma aflu astazi in fata dumneavoastra cu ocazia inchiderii proiectului PHARE de infratire institutionala „Asistenta pentru eficientizarea sistemului judiciar prin dezvoltarea institutiei managerului de instanta”, derulat de Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si Consiliul Superior al Magistraturii in parteneriat cu Germania, prin Fundatia Germana pentru Cooperare Judiciara Internationala.

Ma voi referi mai putin la aspectele tehnice ale proiectului, si mai mult la cele privind relevanta sa institutionala si din perspectiva politicilor publice ale MJLC.

Am sprijinit de la bun inceput si fara ezitare acest proiect pilot, pentru ca managerul de instanta este o institutie cheie in asigurarea bunei functionari a instantelor si utilizarii eficiente a banului public.

Managementul corect al instantelor si utilizarea eficienta si transparenta a banului public contribuie in mod nemijlocit la bunul mers al Justitiei.

Increderea cetatenilor in Justitie a scazut nu numai ca urmare a scaderii calitatii actului de Justitie, ci si ca urmare a proastei gestiuni a resurselor logistice si financiare in unele instante si parchete.
 
Dezvoltarea institutiei managerului de instanta si asigurarea acesteia cu suficiente atributii si putere reala in administrarea instantelor va contribui la cresterea eficientei si a transparentei utilizarii resurselor. Pe aceasta baza, va creste si increderea Executivului si Legislativului in capacitatea instantelor de a-si administra bine resursele financiare si logistice. Cetateanul va fi mai asigurat ca banul public, provenit din impozitele si taxele pe care le plateste, va fi bine administrat si utilizat in Justitie.

Presedintii de instante trebuie sa se ocupe de calitatea actului de judecata, de aspectele profesionale ale activitatii instantei, nu de administrarea financiara si logistica. Presedintele de instanta trebuie sa ramana ceea ce este, adica un judecator care coordoneaza profesional alti judecatori, nu un administrator de bani si resurse. Managerul de instanta trebuie sa fie pregatit si sa aiba prerogativele necesare pentru a administra banii si resursele.

Exista si un aspect formal al necesitatii dezvoltarii si consolidarii institutiei managerului de instanta in intreg sistemul judiciar. Recomandarea din „Raportul Comisiei privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare” este de a  pune „in aplicare, in ceea ce priveste resursele umane, o abordare flexibila, bazata pe prioritati, concretizata pe termen scurt prin luarea de masuri de urgenta, prin transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducand manageri de instanta …”.

In fine, mentionez iminenta introducerii in Romania a unor reguli la nivel de lege privind responsabilitatea fiscala in utilizarea banului public. Aceasta masura este parte a acordului cu FMI si va introduce exigenta si rigoare in administrarea banului public.

Iata de ce am considerat acest proiect o prioritate a ministerului si iata de ce consider dezvoltarea institutiei managerului de instanta, asigurarea lui cu prerogative reale in administrarea instantei, scoaterea lui de sub tutela presedintelui instantei in ceea ce priveste administrarea banului public si a logisticii instantei, ca fiind cheia de bolta a unei mai bune administrari financiare a sistemului judiciar.

Simpla trecere a bugetelor de la un ordonator la altul, dublata de masurile de „canibalizare” administrativa a ministerului de Justitie, constand in desprinderea arbitrara si irationala a unor directii intregi din structura acestuia si trecerea lor la Inalta Curte, asa cum se preconizeaza printr-un proiect de lege sprijinit de Inalta Curte, nu creeaza premisele mai bunei administrari a banului public. Dimpotriva, proiectul suscita semne de intrebare cu privire la adevaratele obiective urmarite printr-o astfel de masura.

Cine vrea cu adevarat sa administreze mai bine banul public in sistemul judiciar, va sprijini dezvoltarea institutiei managerului de instanta, dotat cu atributii si independenta, in intreg sistemul judiciar.

Sub aspect tehnic, ma limitez sa arat ca proiectul s-a derulat pe parcursul a 12 luni, prin implementarea unui program pilot la 6 instante judecatoresti, aflate pe diferite niveluri jurisdictionale, respectiv: Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Brasov, Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Brasov, Tribunalul Calarasi si Judecatoria Sector 1 Bucuresti, astfel incat sa fie asigurata obtinerea unor rezultate relevante, care sa permita in cele din urma formularea unor recomandari coerente si fundamentate.

Nucleul implementarii proiectului l-a constituit „Grupul Mixt de Experti”, alcatuit din experti germani, reprezentanti ai instantelor pilot, cu rol esential in implementarea Programului Pilot (presedinti, vicepresedinti, manageri economici, grefieri), ai Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si ai Consiliului Superior al Magistraturii, al caror efort sustinut a contribuit la atingerea obiectivelor ambitioase ale proiectului.

Grupul Mixt de Experti a elaborat o serie propuneri finale privind modul in care se va putea trece la implementarea generala a noului sistem de management de instanta (inclusiv, propuneri de modificare legislativa si programe de formare profesionala pentru managerul  de instanta).

Consider ca proiectul a fost un succes si nu s-ar fi putut realiza fara sprijinul partenerilor germani, a caror experienta in administrarea instantelor s-a dovedit deosebit de valoroasa pe parcursul derularii activitatilor. De asemenea, implicarea pe care magistratii, managerii economici, grefierii, expertii din cadrul altor institutii din cadrul sistemului judiciar (Institutul National al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri etc.) l-au manifestat fata de activitatile derulate, participand activ la implementarea acestora, alaturi de specialisti din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si Consiliului Superior al Magistraturii, au contribuit la realizarea cu succes a acestui proiect.

Doresc sa le multumesc pe aceasta cale.

De asemenea, doresc sa multumesc partenerilor germani, cu care Romania are o cooperare extrem de fructuoasa in domeniul justitiei, si in mod special domnului Schlafen, un vechi prieten al magistraturii noastre.

Ramane sa valorificam concluziile si sa trecem la elaborarea unei politici institutionale de introducere a unui nou sistem de management al instantelor in sistemul nostru judiciar.


Doamnelor si domnilor,

Incheierea cu succes a acestui proiect mai are o semnificatie institutionala importanta. Se inscrie in lista de proiecte reusite ale ministerului nostru in anul 2009 si este cu atat mai important pentru noi, cu cat a fost un proiect interinstitutional, desfasurat in colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii.

Este important sa notam acest proiect, cu atat mai mult cu cat, in opinia mea, ultimele sase luni s-au constituit din pacate intr-o stagnare evidenta a progreselor in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Surse extrem de credibile din zona expertilor Secretariatului General al Comisiei Europene indica o preocupare crescuta fata de lipsa de vointa politica in sprijinirea reformelor din justitie, dupa raportul din vara acestui an.

Intr-adevar, dupa succesul notabil al adoptarii codurilor civil si penal prin asumarea raspunderii de catre Guvern, progresele in Mecanismul de Cooperare si Verificare au incetinit si au aparut fenomene ingrijoratoare. Iata cateva dintre acestea: critici nefondate sau aprecieri exagerate ale Raportului de tara, apreciat de unii politicieni ca „neavand nicio legatura cu Romania”, intarzierea adoptarii codurilor de procedura, mesaje politice duplicitare ale unor politicieni fata de intreruperea nelegala a activitatii de judecata din luna septembrie, lipsa progreselor in finalizarea dosarelor de coruptie. De asemenea, subliniem necesitatea de a nu periclita progresele atinse in lunile anterioare pe obiectivul de referinta nr.2 si de a pastra credibilitatea ANI.

Unele dintre aceste aspecte ar putea avea efecte in lant. Spre exemplu, tergiversarea adoptarii codurilor de procedura poate conduce la intarizeri in efectuarea unor studii de impact si simulari de procese, ceea ce la randul lor poate conduce la intarzieri in pregatirea sistemului judiciar din punct de vedere logistic si al resurselor umane pentru implementarea codurilor si in final, desi speram sa nu se ajunga la acest deznodamant, la amanarea implementarii lor.

Ca si in anul 2008, suportul politic pentru reformele in justitie a disparut dupa publicarea Raportului de tara din vara si cred ca este de datoria mea sa trag un semnal de alarma in acest sens.

Reiterez faptul ca noi consideram ridicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare un obiectiv de interes national, pentru ca tine de afirmarea plenara a calitatii noastre de stat membru al Uniunii Europene.

Iata de ce imi exprim speranta ca dupa instalarea noului Guvern, acest sprijin sa fie reafirmat si concretizat in masuri legislative si institutionale.

Iata de ce, am considerat ca finalizarea cu succes a acestui proiect constituie un exemplu de reusita institutionala bazata pe cooperarea ministerului cu Consiliul Superior al Magistraturii, care ar putea prefigura un an 2010 pe deplin reusit pentru reformele Justitiei.

In incheiere, as vrea sa multumesc domnului Andreas von Mettenheim, Ambasadorul Republicii Federale Germania la Bucuresti, pentru prezenta sa la acest eveniment si pentru suportul Ambasadei pe parcursul proiectului, si il invit sa adreseze cateva cuvinte distinsului auditoriu.

Catalin Predoiu