Comisia speciala pentru analiza sesizarilor cu privire la savarsirea unei infractiuni in exercitiul functiei de catre membri ai guvernului s-a reunit, din nou, luni, la Palatul Cotroceni, pentru a analiza cazurile Codrut Seres si Zsolt Nagy.
Prima sedinta a comisiei speciale, instituita in baza Legii nr. 115/1999 privind raspunderea ministeriala, a avut loc joia trecuta, la doar o zi dupa ce presedintele Traian Basescu a decis convocarea ei in urma sesizarilor primite de la procurorul general.
Legea prevede ca, pe baza analizei sesizarii, a probelor depuse in sustinerea acesteia, a declaratiilor si a probelor invocate de membrul guvernului fata de care se solicita urmarirea penala, comisia speciala va prezenta sefului statului un raport cu propuneri privind urmarirea penala sau clasarea sesizarii.
Cazul ministrului conservator demisionar Codrut Seres face si el obiectul acestei comisii avand in vedere ca acesta, in momentul de fata, nu este revocat din functie.
Comisia urmeaza sa analizeze cele doua cazuri de demnitari, dupa care va prezenta un raport presedintelui Basescu.
Presedintele Romaniei va hotari asupra raportului si va dispune comunicarea solutiei.
Comisia speciala este condusa de consilierul prezidential pe probleme juridice Stefan Deaconu si este compusa dintr-un secretar de stat de la Ministerul Justitiei, un director din Ministerul Public si doi chestori de politie din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor.
Aceasta este pentru a doua oara in ultimul an cand comisia speciala de la Palatul Cotroceni este convocata. Pe 20 iulie, presedintele Traian Basescu a decis convocarea ei pentru a da un aviz in cazul ministrului apararii, Teodor Atanasiu.
Procurorul general Laura Codruta Kovesi a trimis marti o sesizare Administratiei Prezidentiale in care solicita inceperea urmaririi penale impotriva ministrului comunicatiilor Zsolt Nagy si a fostului ministru al economiei si comertului Codrut Seres.
Cei doi sunt suspectati ca ar fi implicati in presupusa retea de spionaj condusa de bulgarul Stamen Stantchev.
Procurorii DIICOT sustin ca Stantchev a pus la punct o retea formata din functionari romani si consultanti ai firmei Credit Suisse First Boston (CSFB), prin care obtinea informatii economice secrete, pe care le furniza unor companii straine ce doreau sa participe la privatizarea unor companii din subordinea Ministerului Economiei si Ministerului Comunicatiilor.
Activitatea retelei conduse de Stamen Stantchev a afectat grav securitatea Romaniei, deoarece a perturbat mediul de afaceri si obiective strategice economice nationale, sustin anchetatorii.
In acest caz au fost puse sub urmarire penala opt persoane.
sursa: Rompres
Copilul tau este gata de
Evaluarea Nationala?

Descarca GRATUIT
"Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala "