Declaratie de presa a presedintelui Romaniei

COMUNICAT DE PRESA
(04 mai 2009)

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut luni, 04 mai a.c., la Palatul Cotroceni, o declaratie de presa, pe teme de actualitate.

Va prezentam textul declaratiei de presa:

“Buna ziua,

Doresc sa ma refer la cateva probleme de actualitate si sa exprim punctul de vedere al Presedintiei legat de cele trei evenimente. Este vorba de greva din educatie, o cerere de solutionare a unui conflict juridic de natura constitutionala si anuntul facut astazi de comisarul european Almunia. Primul aspect este legat de actiunile de protest ale cadrelor didactice. As incepe cu mentiunea ca aceste actiuni de protest sunt rezultatul unor decizii ale clasei politice şi nu a unor decizii ale elevilor si parintilor. De aceea, apreciez ca discutiile, disputa intre sindicatele profesorilor si elevi si parinti, pe de alta parte, este inutila. Aceasta disputa trebuie mutata, daca tot trebuie sa existe, intre profesori si politicieni. Inclusiv eu am promulgat Legea salarizarii cadrelor didactice si imi asum, alaturi de clasa politica, eroarea acestui act. Nu trebuie sa-i transformam pe copii, pe elevi, pe studenti in victimele actuale ale crizei economice si globale. Cred ca avem cu totii datoria sa-i protejam. si poate in primul rand profesorii sunt cei care trebuie sa-i protejeze pe copii. Rugamintea mea este sa nu se transforme dreptul constitutional la greva intr-un drept de a afecta negativ vietile a sute de mii de copii. As vrea sa fac precizarea ca imi asum, alaturi de toata clasa politica, eroarea promulgarii noii legi de salarizare a profesorilor. Este o lege care, urmare a evolutiei crizei, nu a mai putut fi aplicata. Va asigur ca as fi avut toata bunavointa si dorinta ca aceasta lege sa fie aplicata. Dar la ora la care s-a promulgat legea nimeni nu evalua situatia dificila generata de criza economica.

Un al doilea subiect la care as dori sa ma refer, si o voi face pe larg, este legat de cererea de solutionare a conflictului de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca reprezentata de inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei si Guvernul Romaniei, pe de alta parte. Pentru ca documentul pe care l-am inaintat Curtii Constitutionale va fi facut public imediat, doresc sa nu-l las la libera interpretare a celor care il vor citi sau nu-l vor citi, si de aceea ma voi referi pe larg la aceasta cerere de solutionare a unui conflict intre puterile statului. Situatia de fapt pe care am semnalat-o este ca prin Legea nr. 50 din 1996 s-au acordat o serie de sporuri salariale magistratilor si personalului asimilat acestora. in anul 2000, odata cu reforma din domeniul salarizarii pentru magistrati, prin Ordonanta Guvernului nr. 83/2000 s-au introdus toate sporurile in salariul de baza pentru a asigura transparenta salariala. Aceasta Ordonanta 83/2000 a fost aplicabila si altor categorii, nu numai magistratilor. Astfel s-au abrogat expres dispozitiile Legii 50 din 1996 referitoare la sporurile acordate magistratilor. Deci toate sporurile au fost introduse in salariu prin Ordonanta 83/2000. Din pacate, in mod constant in ultimii ani, instantele judecatoresti au pronuntat hotarari judecatoresti prin care au dat castig de cauza magistratilor, personalului de specialitate juridica asimilat acestora, functionarilor din Ministerul Justitiei, spre exemplu, asistentilor judiciari si personalului auxiliar, care au promovat actiuni in pretentii fundamentate pe legislatia salarizarii din sistemul judiciar. Astfel de procese castigate au avut ca obiect, cu titlul de exemplu, va dau doar cateva exemple: prima de concediu, sporul de anticoruptie, ca si cum un magistrat pentru a fi corect trebuie sa aiba un spor de anticoruptie, sporul pentru vechimea in munca, coeficienti de multiplicare diferiti, sporul de specializare, ca si cum un magistrat ar trebui sa nu fie specializat, sporul de periculozitate, sporul de confidentialitate, ca si cum legea nu cere confidentialitate asupra actiunii judecatoresti pana la un anumit stadiu, sporul de risc si suprasolicitare neuropsihica, tichete de masa, sporul de fidelitate, ca si cum nu juram fidelitate institutiilor din care facem parte, stimulente, suplimentul postului, sporul de permanenta. Sunt doar cateva exemple de sporuri obtinute de magistrati, care ei insisi au dat in judecata si tot dansii au judecat. Aceste sporuri au fost acordate in baza unor hotarari judecatoresti motivate pe dispozitiile Legii nr. 50/1996, lege care la acea ora era abrogata in mod explicit prin Ordonanta 83/2000. Justitia a mers mai departe.

Motivatia inaltei Curti de Casatie si Justitie a fost fundamentata prin Decizia nr. 21 din 2008, pe faptul ca judecatorii, procurorii, magistraţii asistenti, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50 la suta pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si dupa intrarea in vigoare a ordonantei Guvernului nr. 83/2000. Ordonanta care tocmai abroga explicit acest spor si îl introducea in salariu. Aici as face mentiunea ca Ordonanta a fost aprobata de Parlament prin Legea nr. 334/2000, deoarece „verificarea constitutionalitatii normelor abrogate in prezenta lege revine prin interpretare, sustine inalta Curte de Casatie si Justitie, instantelor judecatoresti”. Eu va citez din hotararea inaltei Curti de Casatie si Justitie. Aici cred ca s-a intrecut masura pentru ca se poate lesne observa ca in virtutea art. 142 din Constitutie, doar Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei. Acest fenomen al acordarii de sporuri salariale pe ultimii ani a inceput sa se extinda. Astfel ca in momentul de fata un mare numar de salariati din institutii ale statului, primarii, ministere, directii judetene, directii generale, institutii asimilate directiilor, castiga in instante procese care maresc salariile, maresc veniturile prin acordarea unor sporuri. Fenomenul a luat amploare, astfel ca prin pronuntarea, unor hotarari judecatoresti, uneori in baza unor texte de lege abrogate, autoritatea judecatoreasca prin instantele judecatoresti actioneaza ca o autoritate legiuitoare, fiind astfel afectat un principiu fundamental al statului de drept, respectiv principiul separatiei si echilibrului puterilor legislativa, executiva si judecatoreasca in cadrul democratiei constitutionale, principiu consacrat prin art.1 alin. 4 din Legea fundamentala.

Practic, bugetul statului este stabilit de catre instantele de judecata si nu de catre Guvern si Parlament, autoritatea judecatoreasca actionand cu depasirea atributiilor sale. Este necesar stoparea acestui fenomen si revenirea la normalitate. „in baza art. 80 alin. 2 din Constitutie, presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. Tot in baza Constitutiei, art. 146 alin. E, Curtea Constitutionala solutioneaza conflictele juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice, la cererea presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Primului-ministru, a presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii”. V-am citat acest articol ca sa nu se mearga pe speculatia: Presedintele nu avea dreptul sau avea dreptul, sau de ce nu a facut-o Guvernul, de ce nu a facut-o presedintele uneia sau alteia dintre Camere. Nu au facut-o. Foarte bine. Presedintele este mentionat in Constitutie ca fiind unul dintre cei care poate sesiza Curtea Constitutionala. in concluzie, in virtutea prerogativelor constitutionale pe care le am, m-am adresat astazi Curtii Constitutionale cu cererea de solutionare a unui conflict juridic de natura constitutionala dintre autoritatea judecatoreasca, pe de o parte, si Parlamentul si Guvernul Romaniei, pe de alta parte. Motivul acestei actiuni este depasirea atributiilor puterii judecatoresti. Nu este normal ca o putere a statului, puterea judecatoreasca, sa incerce sa-si atribuie o prerogativa pe care nu o are prin Constitutie, aceea de a gestiona o parte din bugetul statului. Puterea judecatoreasca si-a atribuit o prerogativa pe care nu o are, practic se substituie executivului. Eu consider ca se instituie un precedent periculos din punct de vedere democratic. Alocarea resurselor bugetare este facuta de puterea legislativa si de cea executiva. Vreau sa se inteleaga foarte bine ca sunt un sustinator al independentei Justitiei si al corectei remunerari a celor care lucreaza in acest sistem. in ultimii ani, cei din Justitie au beneficiat de o crestere constanta a veniturilor lor. Acum, societatea are dreptul sa ceara rezultate puterii judecatoresti. Avem nevoie de o justitie credibila. De aceea, consider ca aceasta credibilitate se castiga numai atata vreme cat deciziile magistratilor nu pot fi banuite ca sunt rezultatul unor conflicte de interese.

As veni si la cel de-al treilea punct pe care doresc sa-l semnalez si asupra caruia doresc sa ma pronunt. si as face referire la o stire care pentru dumneavoastra a trecut relativ neobservata, dar care arata realitatea cruda si dureroasa a bugetului de stat din acest an. Aceasta informatie este poate relevanta si pentru magistrati, si pentru profesori, si pentru functionarii publici. Astazi comisarul european pentru economie si politica monetara, domnul Almunia, a anuntat faptul ca Executivul comunitar va declansa procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei pentru depasirea pragului de trei la suta din Produsul Intern Brut privind deficitul bugetar al anului 2008. Acest risc pe care il stim cu totii, inca de la preluarea mandatului de catre actualul Guvern, a fost, din pacate, confirmat. Comisia Europeana a declansat procedura de deficit excesiv impotriva Romaniei. De aceea, interesul national reclama ca fiecare persoana sa fie constienta de dificultatea acestui an, si profesorii, si magistratii, si politicienii, si functionarii, toate categoriile care vad bugetul ca pe o zona care poate fi presata la nesfarsit. Cred ca ar fi o dovada de responsabilitate din partea tuturor sa intelegem ca putem depasi situatia de criza daca suntem solidari, daca avem capacitatea sa privim realist la resursele pe care bugetul de stat le are in momentul de fata. Nu vreau sa ma substitui executivului, dar vreau sa anunt public faptul ca bugetul de stat al Romaniei are dificultati in momentul de fata sa asigure cheltuielile la care s-a angajat. Ministerul Finantelor face imprumuturi frecvente pentru a-si acoperi cheltuielile curente. si din acest motiv mi se pare ca a presa in directia bugetului de stat, atunci cand se spune ca nu se poate, este un lucru care nu poate duce nicaieri. Nu pot sa inchei altfel aceasta declaratie decat reamintind inca o data ca imi asum alaturi de toata clasa politica responsabilitatea erorii de a promulga Legea cresterii salariilor in Educatie, in conditiile in care dascalii merita un salariu mai mare, dar noi nu am avut capacitatea sa anticipam efectele crizei economice. Va aduc aminte ca in decembrie prognoza oficiala pentru anul 2009 era de crestere economica intre 3-6 procente. Cred ca obligatia noastra, a tuturor, este sa ne adaptam la realitate. si daca avem o prioritate majora, aceasta este sa gasim solutii pentru ca economia reala sa porneasca. Numai din aceasta zona putem asigura resursa financiara pentru salarii, pensii si asa mai departe. Va multumesc mult. Va doresc o zi buna!”

Departamentul de Comunicare Publica

Sursa: presidency.ro